INEXISTENTA ACTELOR ADMINISTRATIVE

INEXISTENTA ACTELOR ADMINISTRATIVE

Institutia inexistentei actului administrativ a fost fundamentata in perioada interbelica, in care intalnim o veritabila "teorie" a inexistentei actului administrativ. Ea intervine in cazurile in care incalcarea conditiilor de valabilitate este atat de grava, incat nu se pot aplica principiile sanctionarii efectelor actului administrativ, urmand a i se aplica sanctiunea inexistentei. Sunt astfel inexistente actele administrative care nu au fost emise sau adoptate de organele competente, din punct de vedere al competentei materiale si teritoriale (exemplu primarul sau consiliul local al unei localitati reglementeaza conduita cetatenilor din alta localitate). Incalcarea legii in atare situatie este atat de evidenta incat nu mai este necesara invocarea nelegalitatii actului si pronuntarea nulitatii lor.

Fundamente constitutionale actuale ale inexistentei actului administrativ

Avem in vedere doua dispozitii constitutionale exprese care transforma aceasta institutie intr-una de rang constitutional.

Este vorba de art.100 care reglementeaza actele Presedintelui, respectiv decretele, a caror publicare obligatorie in Monitorul Oficial o impune textul constitutional respectiv, in cazul nepublicarii intervenind sanctiunea inexistentei actului.

prevede acelasi caracter obligatoriu al publicarii in Monitorul Oficial al actelor Guvernului, in caz contrar intervenind inexistenta actelor.

Legea fundamentala admite o exceptie in cazul hotararilor cu caracter militar, care, din ratiuni lesne de inteles, se comunica numai organismelor interesate.

Regimul juridic al inexistentei actului administrativ

Inexistenta este o sanctiune specifica a actului administrativ, care intervine atunci cand viciile de legalitate care afecteaza actul sunt atat de grave, de fundamentale, incat constientizarea lor nu este o problema pentru nici un subiect de drept. Cum afirma plastic profesorul Tudor Draganu, orice subiect de drept, chiar si unul cu inteligenta medie, va realiza ilegalitatea flagranta a actului.

Valorificand tezele de referinta ale doctrinei, desprindem urmatoarele dimensiuni ale regimului juridic al actelor inexistente:

actele inexistente nu se mai bucura de prezumtia de legalitate a actului administrativ;

subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta lui, au dreptul de a se prevala de inexistenta actului si deci de a refuza indeplinirea obligatiilor care rezulta din act.

Reunind cele doua elemente de regim juridic, unii autori le exprima sub forma tezei ca in cazul actelor inexistente nu mai opereaza prezumtia de legalitate si nimeni nu poate fi tinut sa se supuna prescriptiilor exprimate in astfel de acte.

acestui drept ii corespunde, in mod corelativ, obligatia celorlalte subiecte de drept,
a autoritatilor publice in mod prioritar, de a lua act de inexistenta intervenita, ceea ce inseamna ca ele nu vor proceda, in baza actului, la executarea din oficiu si la impunerea deci a fortei de constrangere a statului, pentru ca actul nu mai este prezumat a fi legal si deci el nu mai constituie titlu executoriu, nu se mai bucura de principiul executio ex officio.

in actualul sistem constitutional, institutia inexistentei a devenit de rang constitutional.

Acestor elemente de regim juridic, doctrina franceza il adauga si pe acela ca actul inexistent poate fi retras (revocat) in orice moment de catre administratie, in timp ce actul care este doar nul nu poate fi retras decat in interiorul termenului de recurs.

ALTE DIMENSIUNI ALE REGIMULUI JURIDIC AL ACTELOR ADMINISTRATIVE

&33. La aceasta ultima parte, vom avea in vedere cu prioritate actele de stare civila.

Actele de stare civila reprezinta acea categorie de acte care au o natura juridica complexa, de drept civil si de drept administrativ, prin intermediul carora autoritatile publice investite cu atributii de stare civila transpun in continutul lor elementele componente ale starii civile a persoanei.

Am mentionat, in continutul definitiei, natura juridica a acestor acte, faptul ca ele apartin, in egala masura, atat dreptului civil, cat si dreptului administrativ.

In ceea ce priveste dimensiunea actului de stare civila din perspectiva dreptului administrativ, ea are urmatoarea semnificatie:

reprezinta inscrisul autentic doveditor al actului de stare civila intocmit in registrul de stare civila;

reprezinta un mijloc de evidenta a populatiei, din punctul de vedere al numarului si al structurii sale;

se intocmeste in interesul statului si al persoanei (art. 1 din Legea nr. 119/1996);

serveste la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor (art. l din Legea nr. 119/1996).

Regimul legal actual al starii civile il regasim in Legea nr. 119/1996, care a abrogat decretul fostului Consiliu de Stat nr. 278/1960 si actele juridice emise in baza lui.

Reconstituirea actelor de stare civila

Potrivit art.16 si 52 din Legea nr. 119/1996, reconstituirea actelor de stare civila se face la cerere, in urmatoarele situatii:

daca registrul de stare civila a fost pierdut sau distrus, in totalitate sau in parte;

daca actul de stare civila a fost intocmit in strainatate si nu poate fi procurat certificatul sau extrasul de pe acest act;

nu au existat registre de stare civila;

intocmirea actelor de stare civila a fost omisa. Intocmirea ulterioara a actelor de stare civila

Prin art.53 sunt recunoscute urmatoarele situatii in care intocmirea ulterioara a unui act de stare civila este admisibila:

cand s-a omis intocmirea actului de nastere sau de deces, desi s-au depus actele necesare acestei operatiuni;

intocmirea actului de casatorie a fost omisa, desi a fost luat consimtamantul sotilor de catre ofiterul de stare civila.

Anularea, modificarea, rectificarea si completarea actelor de stare civila

Aceste operatiuni se pot face numai in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea unui act de stare civila sau a unei mentiuni inscrise pe acesta, in conditiile in care au fost dispuse prin hotarare judecatoreasca avand caracter definitiv si irevocabil, se inscriu numai prin mentiune pe actul de stare civila corespunzator (art.58 din Legea-cadru).

Regimul duplicatelor

Regimul acestora este doar in mare reglementat prin Legea nr. 119/1996 si dezvoltat prin normele metodologice de punere in aplicare a legii.

Duplicatul reprezinta un nou certificat de stare civila, care inlocuieste vechiul certificat si a carui emitere poate fi legitimata de interventia unor fapte materiale, cum ar fi pierderea, sustragerea, distrugerea sau deteriorarea certificatului original.

Duplicatul nu trebuie confundat cu eliberarea unui nou certificat in cazul in care au intervenit unele modificari in starea civila a unei persoane, dispuse prin hotarare judecatoreasca avand caracter definitiv si irevocabil.