Identificarea autoritatilor administratiei publice locale in cadrul normelor legilor organice

Identificarea autoritatilor administratiei publice locale in cadrul normelor legilor organice

Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001 ,modificata prin Legea nr.286/2006, lege organica conform prevederilor art. 73, lit. o) din Constitutia Romaniei, republicata, statorniceste cadrul legal al organizarii si functionarii autoritatilor administratiei publice locale, dezvoltand astfel principiile constitutionale privind administratia publica locala.[1] In acest cadru, normele legii organice identifica si definesc cu claritate care sunt autoritatile administratiei publice locale, precum si caracterul specific fiecareia dintre aceste autoritati, stabilind astfel ca ,,consiliile locale' sunt ,,autoritati deliberative', iar ,primarii sunt autoritati executive '.

Aceste doua autoritati, consiliul local si primarul, ca autoritati ale administratiei publice locale functioneaza ca ,,autoritati administrative autonome' si rezolva treburile publice din comune si orase , ,,in conditiile prevazute de lege', ambele actionand in interdependenta, in vederea realizarii scopului pentru care au fost investite cu aceste competente (art.21).Afirmatiile de mai sus sunt sustinute de norma constitutionala instituita in alin. (1) al art. 121, care nu distinge reguli aplicabile diferentiat acestor doua autoritati ale administratiei publice locale .Putem, astfel, aprecia ca legea fundamentala a ,,intentionat' aceasta ,,interdependenta' a autoritatilor administratiei publice locale, legii organice revenindu-i menirea de a crea cadrul organizarii si functionarii acestui sistem.

De altfel, acolo unde legiuitorul constituant a dorit sa sublinieze o trasatura caracteristica unei autoritati a administratiei publice locale a facut-o, asa cum se poate observa in cazul consiliului judetean (autoritate coordonatoare), legiuitorului revenindu-i misiunea de a dezvolta aceasta trasatura prin stabilirea modalitatii de constituire, organizarii, functionarii, precum si prin individualizarea competentelor fiecarei autoritati.[3]

Similar, putem distinge elementele ce particularizeaza si autoritatile administratiei publice locale, consiliile locale si primarii, printre acestea fiind: modul de alegere, organizarea lor identica pe intreg teritoriul tarii, precum si constituirea lor numai in unitatile administrativ-teritoriale, cu exceptia care o constituie crearea lor si la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. In prezent, o astfel de organizare exista numai in municipiul Bucuresti, legea stabilind ca ,,sectoarele municipiului Bucuresti se organizeaza ca subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestuia'(art. 92).Administratia publica a municipiului Bucuresti, este organizata si se ,,realizeaza de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Consiliul general al municipiului Bucuresti, ca autoritati deliberative, precum si de catre primarii sectoarelor municipiului Bucuresti si primarul general al municipiului Bucuresti autoritati executive, alese in conditiile legii' (art. 94).

Legea organica stabileste ca aceste autoritati vor fi create prin lege si, cu toate nu mentioneaza expres ca sunt subordonate autoritatilor administrative ale municipiului aceasta rezulta implicit din normele legate. Din acest punct de vedere, apreciem ca subordonare se face numai pe linie ierarhica, specifica fiecarei autoritati administrative adoptate sau emise de acestea.Astfel, consiliile sectoarelor trebuie sa se supuna hotararilor luate de Consiliul General al municipiului Bucuresti, sau al municipiului respectiv iar primarii de sectoare, dispozitiilor Primarului General, dar si hotararilor Consiliului general cand acesta stabileste reguli obligatorii pentru ei. In acest sens, sunt edificatoare dispozitiile art. 99 din legea organica, potrivit caruia ,,hotararile consiliului general al municipiului Bucuresti si dispozitiile primarului general al municipiului Bucuresti sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei publice organizate in sectoarele municipiului Bucuresti. Mai mult, Primarului General al municipiului Bucuresti, impreuna cu primarii sectoarelor municipiului Bucuresti au obligatia sa ,se intruneasca cel putin o data pe luna', ,,la convocarea primarului general in vederea analizei ,,modului in care sunt aduse la indeplinire hotararile Consiliului general al municipiului Bucuresti si dispozitiile Primarului General al municipiului Bucuresti, stabilind masurile corespunzatoare'. (art. 100, alin. (1)).Consiliul General al Munucipiului Bucuresti este compus din 55 de membri.

De altfel, legiuitorul, in art. 95, alin. (2) din legea administratiei publice locale a prevazut autoritatilor subdiviziunilor unitatilor administrativ-teritoriale, competente specifice atat de decizie cat si de gestiune, care nu aduc atingere in nici un fel unitatii municipiului autoritatilor acestuia.

Fata de cele mentionate, consideram ca subordonarea autoritatilor din subdiviziunile municipiilor nu incalca principiul autonomiei locale, intrucat aceasta nu trebuie privita ca fiind a autoritatilor constituite la nivelul sectoarelor, ci a colectivitatii locale in integritatea sa de la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Primarul eate autoritatea executiva a administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase . In acest context, asa dupa cum se poate observa, prin dispozitiile sale dezvolta normele constitutionale ale art. 121, alin. (2), care fundamenteaza functionarea primarilor ca autoritati administrative, clarifica conceptul de autoritate administrativa autonoma, rolul si raportul dintre autoritatea deliberativa si cea executiva, precum si competentele care le sunt conferite de lege[6]. De asemenea, se precizeaza interdependenta lor ca autoritati administrative autonome care trebuie sa rezolve impreuna treburile publice din comune si orase (art. 21, alin. (2) din Legea nr. 215/2001).

Consiliul judetean este definit ca autoritate a administratiei publice care ,,coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean'[7]