Descrierea generala a fenomenului de ploaie acida

Descrierea generala a fenomenului de ploaie acida

Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si azotici, care pot fi transportati la distantemari de locul originar producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie.

Ploaia acida este in prezent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspandi si in alte zone decat cele initiale formarii. Intre interactiunile sale daunatoare se numara: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor.

Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul Revolutiei Industriale si efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. Severitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plaan local, exemplificata fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat si in plan global. Oricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. Zona care a primit o atentie deosebita din punct de vedere al studierii sale, o reprezinta Europa de N-V. In 1984, de exemplu, raporturi privind mediul ambiant indica faptul ca aproape o jumatate din masa forestiera a Padurii Negre din Germania au fost afectate de ploi acide. N-E Statelor Unite si E Canadei au fost de asemenea afectate in special de aceasta forma de poluare.

Emisiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza majora a formarii ploii acide.

Datorita faptului ca reactiile chimice ce decurg in cadrul formarii ploii acide sunt complexe si inca putin intelese, industriile au tendinta sa ia masuri impotriva ridicarii gradului de poluare a acestora si de asemenea s-a incercat strangerea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care guvernele si statele in cauza si-au asumat raspunderea sa le suporte. Astfel de studii eliberate de guvernul Statelor Unite in anii '80, implica industria ca fiind principala sursa poluanta ce ajuta la formarea ploii acide in estul Statelor Unite si Canada. In 1988 o parte a Natiunilor Unite, Statele Unite ale Americii si alte 24 de natiuni au ratificat un protocol ce obliga stoparea ratei de enisie in atmosfera a oxizilor de azot, la nivelul celei din 1987. Amendamentele din 1900 la Actul privind reducerea poluarii atmosferice, act ce a fost semnat inca din 1967, pun in vigoare reguli stricte in vederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul uzinelor energetice, in jurul a 10 miloane de tone pe an pe data de 1 Ianuarie 2000.Aceasta cifra reprezinta aproape jumatate din totalul emisiilor din anul 1990.

Studii publicate in 1996 sugereaza faptul ca padurile si solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acida decat se credeaprin anii '80 si redresarea efectelor este foarte lenta.In lumina acestor informatii, multi cercetatori cred ca amendamentele din 1900 in vederea reducerii poluarii si a purificari aerului, nu vor fi suficiente pentru a proteja lacurile si solurile forestiere de viitoarele ploi acide.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-au mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectele smog-ului oraselor, ploile acide, subtierea stratului de ozon, poluarea aerului, efectul de sera si incalzirea globala.

Activitatile umane produc o mare poluare zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, importanta fumului si, gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti. Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate crea o ceata sufocanta, mai ales cand nu exista vanturi care sa imprastie poluantii. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din autovehicule se amesteca cu precipitatiile, rezultand ploi acide care distrug cladiri si paduri, si omoara pestii. Unii agenti poluanti ajung in stratosfera, distrugand ozonul natural care protejeaza animalele si plantele impotriva razelor nocive ultraviolete ale Soarelui.