Efectele ploii acide

Efectele ploii acide

Ploaia acida a devenit o ingrijorare ecologica majora de cateva decenii incoace. Pana

de curand se cunostea putin despre ploaia acida. Au fost facute multe studii pentru a se

determina partea chimica a acestei probleme ecologice. Oamenii de stiinta au sugerat niste

teorii pentru a explica acest fenomen.

Efectele sale devastatoare au fost realizate abia recent.

a. Efectul asupra atmosferei

Unii dintre constituentii poluarii acide sunt sulfatii, nitratii, hidrocarbonii si ozonul.

Acestia exista ca particule in aer si contribuie la formarea cetii, afectand vizibilitatea.

Aceasta face deplasarea dificila, in special pentru piloti. Ceata acida impiedica deasemenea

cursul luminii solare de la soare la pamant si inapoi. In zona arctica, aceasta afecteaza

cresterea lichenilor, care la randul ei, afecteaza renii si alte animale care se hranesc cu licheni.

b. Efectul asupra arhitecturii

Particulele acide sunt deasemenea depuse pe cladiri si statui, cauzand coroziunea.

De exemplu, cladirea Capitoliului din Ottawa a fost dezintegrata din cauza excesului de dioxid

de sulf din atmosfera. Piatra de var si marmura se transforma intr-o substanta faramicioasa,

numita gips, dupa contactul cu acidul, lucru care explica coroziunea cladirilor si a statuilor.

Podurile se corozeaza mai repede, si industria rutiera, ca si cea aeriana, trebuie sa investeasca

multi bani in repararea pagubelor produse de ploaia acida. Nu numai ca este o problema

economica, cauzata de ploaia acida, dar este si un risc pentru siguranta publica. De exemplu,

in 1967, podul de peste Raul Ohio s-a prabusit, omorand 46 de persoane- motivul? Coroziunea

produsa de ploile acide.

c. Efectul asupra materialelor

Ploaia acida defecteaza materialele precum tesaturile. De exemplu, steagurile

arborate sunt "mancate" de chimicalele acide din precipitatii. Cartile si obiectele de arta, vechi de

sute de ani, sunt de asemenea afectate. Sistemele de ventilatie ale librariilor si muzeelor, in care

sunt tinute acestea, nu previn intrarea particulelor acide in cladiri si astfel ele intra, circula si

deterioreaza materialele.

d.Efectul asupra oamenilor

Unele dintre cele mai serioase efecte ale ploii acide asupra oamenilor sunt problemele

respiratorii. Emisiile de dioxid de sulf si dioxid de azot dau nastere unor probleme medicale

precum tusea, astmul, dureri de cap, iritatii ale ochilor, nasului si gatului. Un efect indirect al ploii

acide este ca metalele toxice dizolvate in apa sunt absorbite de fructe, legume si in tesuturile

animalelor. Desi aceste metale toxice nu afecteaza direct animalele, ele au efecte

serioase asupra oamenilor, atunci cand sunt consumate. De exemplu, mercurul, care se

acumuleaza in organele si tesuturile animalelor, este legat de disfunctiile creierului la copii,

precum bolile pe sistem nervos, leziuni ale creierului, si poate produce chiar moartea. La fel,

un alt metal, aluminiul, prezent in organele animalelor, a fost asociat cu problemele la rinichi si

recent a fost suspectat ca fiind legat de boala Alzheimer.

In august 1987, peste 100 de persoane au fost tratate pentru iritatii ale ochilor, gatului si

gurii, cand 2 t de dioxid de sulf gaz, foarte toxic, s-a scurs de la o fabrica de langa Sudbury,

Ontario. Chiar fara accidente, dioxidul de sulf, emis regulat de aceasta fabrica, a fost legat de

bronsitele cronice ale angajatilor fabricii.

e. Efectul asupra copaciilor si asupra solului

Unul dintre cele mai serioase impacte ale precipitatiilor acide este cel asupra padurilor

si solurilor. Pagube majore se produc atunci cand acidul sulfuric cade pe pamant sub forma

de ploaie. Substantele nutritive aflate in soluri sunt indepartate. Aluminiul, deasemenea prezent in

sol este eliberat si acest element toxic poate fi absorbit de radacinile copacilor. Astfel, copacii

sunt sortiti mortii, fiind privati de nutritivii vitali, precum calciul si magneziul. Acestia sunt inlocuiti

de atomi de hidrogen inutili, care incetinesc fotosinteza.

In plus, ingheturile severe pot agrava aceasta situatie. Cu dioxidul de sulf, amoniacul

si ozonul prezenti in aer, rezistenta copacilor la inghet este redusa. Amoniacul oxideaza cu dioxidul

de sulf, pentru a forma sulfura de amoniu. Aceasta se formeaza la suprafata copacilor. Cand

sulfura de amomiu ajunge in sol, ea reactioneaza pentru a forma acid sulfuric si acid azotic.

Asemenea conditii stimuleaza deasemenea cresterea ciupercilor si aparitia daunatorilor.

Monoxidul de azot si dioxidul de azot, componenti deasemenea ai ploii acide, pot forta

copacii sa creasca, chiar daca nu au substantele nutritive necesare. Copacii sunt adesea fortati sa

creasca mult toamna tarziu, cand ar trebui sa se pregateasca pentru ingheturile severe din iarna.

f. Efectul asupra lacurilor si ecosistemelor acvatice

Unul dintre efectele directe ale ploii acide este cel asupra lacurilor si ecosistemelor

acvatice.

Exista cateva cai prin care chimicalele acide pot patrunde in lacuri. Unele substante

chimice exista ca particule uscate in aer, in timp ce altele patrund in lacuri ca particule ude,

precum ploaia, zapada, lapovita, ceata. In plus, lacurile pot fi considerate ca niste

"chiuvete" ale pamantului, unde este condusa apa ploilor ce cad pe pamant. Ploaia acida,

care cade pe pamant, spala substantele nutritive din sol si poarta metalele toxice eliberate

din sol spre lacuri.

O alta cale prin care acizii ajung in lacuri se petrece primavara, prin topirea zapezilor,

cand acizii si chimicalele patrund in sol, fiind purtate spre rauri si lacuri. Aceasta cauzeaza

o schimbare drastica a pH-ului lacurilor. Ecosistemul acvatic nu are timp sa ajusteze brusca

schimbare. In plus, primavara este un anotimp vulnerabil pentru multe specii, fiind perioada

de reproducere pentru amfibieni, pesti si insecte. Multe dintre aceste specii isi depun ouale

in apa, iar schimbarea brusca a pH-ului este periculoasa, deoarece acesti acizi pot

provoca puilor malformatii sau pot chiar anihila intreaga specie, din moment ce acestia petrec o

mare parte din viata circuland prin apa.

Pestii, fiind membrii primari ai lantului trofic, reprezinta hrana pentru multe specii de animale, printre care se numara si omul. Din cauza materialelor toxice, precum mercurul, depozitate in pesti ca rezultat al ploilor acide, este periculos pentru oameni sa consume peste.
Amfibienii sunt deasemenea afectati, la fel ca pestii, ei neputandu-se reproduce intr-un mediu acid.

g. Ploile acide si impactul lor asupra mediului

Oxizii de sulf au o actiune nociva si asupra mediului ambiant, actionand direct asupra

plantelor, contribuind si la modificarea compozitiei apei si a solului.In concentratie mare, dioxidul

de sulf distruge clorofila din frunze, actiunea sa amplificandu-se prinsinergism cu NO₂. Expunanand

frunze de diferite plante intr-o atmosfera cu NO₂ in concentratie cu 2 ppm si separat, intr-o atmosfera

cu SO₂, in concentratie de 0,7 ppm, dupa 4 ore nu s-a observat nici o schimbare morfologica

in structura frunzelor.

Expunand insa aceleasi frunze intr-o atmosfera cu ambele noxe, dar intr-o

concentratie individuala mult mai mica decit in cazul (0,1 ppm pentru fiecare gaz), s-a observat

o continua modificare a testului frunzelor.

Oxizii de azot

Din cantitatea totala de NO_X rezultata prin arderea carbunelui, aproximativ 95% este sub forma de NO si 0,5% sub forma de NO₂.Monoxidul de azot, in prezenta oxigenului din aer si sub actiunea razelor ultraviolete, se transforma in NO₂.Dioxidul de azot este un gaz foarte toxic, care impreuna cu vaporii de apa din atmosfera formeaza acidul azotic.Atat dioxidul de azot, cat si acidul azotic sant foarte periculosi pentru organismul uman.

Oxizii de azot afecteaza caile respiratorii, mucoasele si transforma oxihemoglobina in metahemoglobina, ceea ce conduce la paralizii. O expunere mai indelungata la actiunea oxiziilor de azot, chiar si la concentratii foarte mici, de numai 0,5 ppm, slabeste organismul uman, sensibilizandu-l foarte mult la infectiile bacteriene. Oxizii de azot au o actiune nociva si asupra plantelor. Prin expunerea plantelor intr-o atmosfera de NO₂, la o concentratie de 25 ppm, se produce caderea frunzelor in timp de o oraa.Aceleasi fenomen se produce in timp de 35 de zile, prin expunerea plantelor la o concentratie de 0,5 ppm de NO₂.

Toxicitatea oxizilor de azot creste foarte mult prin sinrgism cu alte substante toxice. Acidul azotic rezultat in urma reactiei dioxidului de azot cu apa contribuie la aparitia fenomenului de coroziune a constructiilor metalice, provocand distrugerea lor.

Acidul azotic formeaza azotati cu diferiti cationi, prezenti an atmosfera. Acestia au o actiune coroziva asupra cuprului, alamei, aluminiului, nichelului etc., distrugand reteleleelectrice si telefonic. Caracterul puternic al oxizilor de azot si acidului azotic este principala cauza a distrugerii de catre acestia a maselor plastice, lacurilor, vopselelor, utilizate ca materiale de protectie la instalatiile si constructiile industriale.

Este dovedita actiunea NO_X asupra unor materiale de concentratie din grupa carbonatilor, ca de exemplu marmura. Acesti oxizi ai azotului patrund prin microfisurile materialelor de constructie, provocand distrugera constructiei. Un rol nociv il are si protoxidul de azot (N₂O) asupra madiului ambiant. Este un gaz foarte stabil, care se descompune, la 600°C, in N₂ si O₂.

In concluzie putem retine:

Gazele  de tipul SO_X, NO_X si cele pe baza de carbon au un efect nociv asupra mediului ambiant, precum si asupra organismului uman.

Oxizii de azot contribuie la distrugerea materialelor de constructie din grua carbontilor (marmura).

Protoxidul de azot (N2O) contribuie la efectul de sera, care consta in incalzirea atmosferei terestre cu aproximativ 4%, precumsi la distrugerea paturii protectoare de ozon din stratosfera.

Oxizii de sulf au o actiune directa asupra plantelor, contribuind la modificarea apei si a solului.

Oxizii de sulf, impreuna cu cei de azot, sint considerati principalele cauze ale ploilor acide, ploi care cauzeaza distrugerea padurilor pe suprafete intinse.

Efectul nociv al dioxidului de sulf asupra florei se amplifica foarte mult,prin sinergism cu dioxidul de azot (NO2).

Uneori acizii poluanti apar ca particule uscate si ca gase care pot atinge solul fara ajutorul apei. Cand acesti acizi "uscati" sunt spalati de ploaie, combinandu-se cu aceasta, formeaza o solutie cu actiune mult mai coroziva. Combinatia dintre ploaie acida si acizi uscati este cunoscuta sub numele de depunere de acid.