Sos natura - ploi acide

SOS NATURA - Ploi acide

Acizii din ploaia acida reactioneaza chimic cu orice obiect cu care intra in contact.

a. Asupra copacilor

Prin indepartarea substantelor nutritive din sol, ploaia acida incetineste cresterea plantelor, dar mai ales a copacilor. De asemenea, ataca copacii intr-un mod mai aparte prin producerea unor gauri in depozitele de amidon ale frunzelor, rezultand pete moarte, maronii. Daca se formeaza mai multe astfel de pete, un copac isi pierde abilitatea de a produce hrana prin fotosinteza. De asemenea, organismele pot infecta copacul prin frunzele ranite. Odata slabiti, copacii sunt mai vulnerabili la alti posibili factori cum sunt infestarea cu insecte, temperaturi scazute sau seceta.

2. Asupra suprafetelor de apa

Ploaia acida cade, de asemenea, si in rauri, lacuri si mlastini. Acolo unde este zapada iarna, apele locale cresc dintr-o data mai acidice in momentul in care zapada se topeste primavara.. Marea majoritate a apelor naturale sunt aproape de neutrul chimic, nici acidice, nici alkaline: pH-ul lor este undeva intre 6 si 8. In Muntii Adirondack din SUA, o patrime din lacuri si iazuri sunt acidice, si multe dintre ele si-au pierdut deja pestii. Toate raurile majore ale Norvegiei au fost scuturate de ploaia acida, reducand drastic populatia de somon si pastrav.

3. Asupra structurilor construite de om

Ploaia acida si depozitia de acid "uscat" strica cladiri, statui, automobile si alte structuri obtinute din piatra, metal sau orice alt material expus pentru o perioada indelungata de timp la capriciile vremii. Paguba coroziva poate fi foarte scumpa, iar in orasele cu cladiri istorice, tragica. Atat Parthenon-ul din Atena, Grecia, cat si Taj Mahal-ul din Agra, India se deterioreaza datorita ploii acide.

d. Eforturile de a controla ploaia acida

Cea mai buna metoda impotriva ploii acide este prin reducerea cantitatii de dioxid de sulf si a oxizilor de azot emanati de centrale, de autovehiculele motorizate si de fabrici. Cea mai simpla metoda de a reduce din aceste emanatii este folosirea in cantitati mai mici a energiei provenita din combustibilii fosili. Fiecare, personal, poate ajuta. De fiecare data cand un consumator cumpara un dispozitiv de micsorare a energiei, adauga izolare la casa sau ia autobuzul pana la serviciu, automat el/ea conserva energie si ca urmare lupta impotriva ploii acide.

BIBLIOGRAFIE

D.C. Adriano si A.H. Johnson: "Acidic Precipitation", vol. 2 New York: Springer-Verlag, 1989

J. Alcano, R. Shaw          si L. Hordijk: "The Rains Model of Acidification: Science and Strategies in Europe" Boston: Kluwer Academic Publishers, 1990

W. Bown: "Europe's  Forests Fall to Acid Rain", vol. 127, New Scientist, 1990

"Corrosive Mist Sets Puzzle for Scientists", vol. 124, New Scientists, 1989

"Acid Rain and Eggshels", vol. 339, Nature, 1989

J.L. Durham: "Chemistry of Particles, Fogs and Rains", vol. 2, Toronto: Butterworth Publishers, 1984

T.C. Elliot si R.G. Schwieger: "The Acid Rain Sourcebook", New York: McGraw-Hill Inc., 1984

B.A. Forster: "The Acid Rain Debate", Ames: Iowa State University Press, 1993

G.J. Heij si J.W. Erisman: "Acid Rain Research: Do We Have Enough Answers?", New York: Elsevier, 1995

A.H. Legge si S.V. Krupa: "Acidic Depositions: Sulphur and Nitrogen Oxides", Alberta: Lewis Publishers, 1990

E. Lucas "Acid Rain", Chicago: Childrens Press, 1991

P. Mandelbaum: "Acid Rain: Economic Assessment", New York: Plenum Press, 1985

F. Pearce: "Acid Rain", vol. 11, New Scientist, 1987

G. Stewart: "Acid Rain", San Diego: Lucent Books Inc., 1990

"Claudy Verdict Discover", vol. 11, 1990

J.C. White: "Acid Rain: The Relationship between Sources and Receptors", New York: Elsevier, 1988

S.S. Zumdahl: "Chemical Principles", Toronto: D.C. Heath and Company, 1995