Introducerea cadastrului general

INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

1. Generalitati. Definitii

Cadastral general se introduce pe unitati administrativ- teritoriale. Introducerea cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.

Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OJCGC.

> Unitati administrativ- teritoriale

In Romania unitatile administrativ- teritoriale sunt: comuna, orasul sau municipiul si judetul. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul.

Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din punct de vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii, 195 orase, 2686 comune si 13343 sate. Realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale.

Intravilanul este partea de imitate administrativ- teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructive social- culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

Extravilanul este partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit leg Are in special destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare.

>  Unitati teritoriale cadastrale

Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale-cadastrale.

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativ-teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu sufera modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral' inlocuieste termenii ,,tarla' in extravilan si " cvartal' in intravilan.

Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara construct

Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar.

Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.

Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt: parcela, contructia si propietarul.

Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este indentica cu cea a intrar

Proprietarul este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrier

Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari.

Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:

sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretilor exteriori;

intrarea separata in cladire;

independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si alfanumerice de evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora.

2. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru

Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire si ridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73, emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO), avizate sau omologate de ONCGC.

Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.

Reteaua geodezica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general.

in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire.

Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPS-Global Positioning System). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:

Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru

puncte din reteaua geodezica de sprijin;

punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul

retelei, cat si la marginea acesteia;

se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in

sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu

utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia:

in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni. Daca un punct este stationat de   m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia:

Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in configuratia lor a eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca + 5 cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia:

n - este numarul de puncte din retea;

Qxx, Qyy - elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor (coeficienti de pondere) a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor X si respectiv Y ale punctului i;

So - este abaterea standard a unitatii de pondere.

Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o trasformare Helmert cu ajutorul a minim 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin.

Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5 km in extravilan si 1 punct/ km in intravilan.

Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.

Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de eel putin 1 punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de munte.

Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.

Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire.

Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca + 10 cm in intravilan, iar in extravilan +20 cm in zonele de ses, ± 30 cm in zone colinare si + 50 cm in zone de munte.

Acestea se calculeaza cu relatiile:

Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda:

* memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat) preciziile obtinute;

schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);

schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);

fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de

teren (denumirea/ numarul punctului de static, denumirile/ numerele

punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate);

descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;

inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce

denumirile punctelor, coordonate X,Y);

tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de

ordinul I, II, III, IV) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma

compensarii retelei.

3 Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor cartografice existente

Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi

Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OJCGC are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritoriala.

Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor cadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ sunt:

procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul general pe unitatea de suprafata (km);

calitatea suportului planurilor si hartilor;

lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a acestora.

Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor cadastrale cu situatia din teren.

Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei facute asupra continutului hartilor cadastrale se pun la dispozitia executantului lucrarilor. Confruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 75% din suprafata acestuia.

In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii administrativ-teritoriale.

Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificarile constatate ,,din vedere' asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului general: actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi.

Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport din hartie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista plan digital. Aceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin digitizare sau scanare / vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intr-o structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut.

Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de date grqfice, iar datele si informative referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale, intre ele existand legaturi specifice.

Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general

Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.

Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate de OJCGC.

In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea de introducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi. Propunerile, insotite de justificarea acestora, se transmit la ONCGC care stabileste solutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor de catre OJCGC se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in cadastrul general.

La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii si realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice.

Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general.

Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel:

a) in extravilan:

* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate;

* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/ corpurilor de proprietate;

intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de parcele izolate.

b) in intravilan:

* masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate;

* masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;

* masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou-

aparute

In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu suprafata mai mare de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si numai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar.

Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila, trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc. Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc) constituie corpuri de proprietate independente si se inregistreaza ca atare.

Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele de identificare a proprietarului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune).

La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc:

schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figureaza perimetrul, parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu caracter permanent. Pe schita se scriu, de asemenea, numele si prenumele (cu initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o sageata se indica directia nord. Schitele cadastrale se grupeaza pe sectoare cadastrale;

fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care se tnscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului general.

Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.

Documentele care se intocmesc in extravilan sunt:

schita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori (ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere, cariere,etc.).

fisa corpului de proprietate

Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt urmatoarele:

in intravilan : + 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu cararacter permanent si + 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate.

in extravilan : + 20 cm in zone de ses, + 30 cm in zone colinare + 50 cm in

zone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale,

parcelelor sau corpurilor de proprietate.

Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin masuratori expeditive. Suprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate.

Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii, hidrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de precizie ca si pentru corpurile de proprietate.

4 Culegerea datelor cadastrale

Generalitati

Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in :

identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a parcelelor componente;

identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;

identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit

imobilul

Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.

Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor

Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei/ persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului.

Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ- teritoriala, conform evidentelor de la politic.

Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate. Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a propietarului. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea ,,proprielar neidentificat'.

In fisa corpului de proprietate se inscriu: numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei,in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric personal. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective;

Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota de proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. fnscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrier In cazul in care nu exista titlu de proprietate, inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este intr-un litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobil in litigiu' si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului.

In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor.

La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului.

Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului.

In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate. in aceasta lista se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. In situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil.

La stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.

Identificarea categoriilor de folosinta

Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate de utilizarea ortofotogramelor.

Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (intravilan si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de proprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor de folosinta. Codurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite pentru fiecare corp de proprietate.

5 Planul cadastral

Continutul planului cadastral

Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ- teritoriale comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori: negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie.

Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala.

Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter.

Planul cadastral de ansamblu

Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ- teritoriale se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului adeministrativ.

Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativ-teritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este una dintre scarile 1:10 000,1:25 000,1:50 000

Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

denumirea unitatii administrativ- teritoriale;

padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;

reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;

reteua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare,statatoare, canale deschise, baraje, diguri);

punctele care marcheaza hotarele administrative;

limitele si denumirea intravilanelor;

elementele de toponimie;

punctele din reteaua geodezica;

nordul geografic;

scara planului;

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste schema cu dispunerea foilor componente.

Planul cadastral de baza

Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita imitate administrativ- teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.

Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma analogica, este:

1:5 000, in zonele de ses pentru extravilan si la 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

1:2 000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

1:5 000 si 1:10 000 sau, dupa caz, scari mai mari; in zonele montane;

* 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunar

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970.

Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt:

punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicare;

* limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente;

* limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent.

* reteaua de drumuri;

* caile ferate;

* apele curgatoare cu sensul lor de curgere;

apele statatoare;

* constructiile hidrotehnice;

* denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare;

* numerele postale ale imobilelor din intravilane;

* codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale;

* scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970, pentru planurile analogice.

Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in " Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000 si 1:500' editia 1978, pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen conventionale.