UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE GEODEZIE

PROIECT

MODELARE CARTOGRAFICA

Tema proiectului:

HARTA POLICROMA A JUDETULUI BRASOV.

PROIECTARE, EDITARE, INTOCMIRE.

HARTA POLICROMA A JUDETULUI BRASOV.

PROIECTARE, EDITARE, INTOCMIRE

Denumire: HARTA DMINISTRATIVA

Destinatie: DIDACTICA

Scara: 1:600 000

Proiectie: PROIECTIA STEREOGRAFICA 1970, SECANTA BRASOV

Densitatea de meridiane si paralele: Δφ=Δλ=10'

Pamantul se considera ellipsoid: KRASOVSKY 1940

CAPITOLUL I

STUDIUL GENERAL AL ZONEI

Asezare

Situat in partea centrala a tarii, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul Arcului Carpatic si detinand 2,3% din suprafata tarii (5351 Km²), judetul Brasov se invecineaza cu opt judete:

-la est se margineste cu judetul Covasna,

-in sud-est cu judetul Buzau,

-in sud cu judetele Prahova, Dambovita si Arges,

-la vest cu judetul Sibiu,

-iar in nord cu judetele Mures si Harghita.

Municipiul Brasov (resedinta judetului) este situat la 25°30' longitudine estica si 45°45' latitudine nordica cu o altitudine medie de aproximativ 600 m.

Suprafata: 5.363 km², reprezentand 2,3% din suprafata tarii.

Clima

Clima este temperat-continentala, mai precis caracterizata de nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental; mai umeda si racoroasa in zonele montane, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Pe varful Omul se inregistreaza cea mai joasa temperatura medie anuala (-2,6 ^oC) si cea mai ridicata medie de precipitatii anuale din tara (1.346mm). Temperatura medie anuala in judet este de 8 ^oC. Temperatura minima absoluta pe tara a fost inregistrata la 25 ianuarie 1942 in localitatea Bod (-38,5 ^oC). Vanturile nu prea strabat depresiunile, dar pe culmile muntilor ajung chiar si la 25-30m/s. Vanturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord si nord-est concura la pastrarea timpului frumos.

Relieful

In sudul judetului se gasesc pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - cu vf. Moldoveanul 2543 m, Bucegi - cu vf. Omul 2507 m, Piatra Craiului - cu vf. La Om 2239 m, Ciucas - cu vf. Ciucas 1956 m, Piatra Mare - cu vf. Piatra Mare 1844 m, si o parte a Muntilor Intorsura Buzaului.

Spre nord muntii descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m.

Relieful mai contine o regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, in fine, dincolo de Olt sudul Podisului Transilvaniei.

Relieful atat de variat al judetului, ofera nebanuite posibilitati de contemplare a naturii. Numeroasele trasee montane de diferite grade de complexitate, sunt deosebit de accesibile prin faptul ca exista drumuri de legatura (chiar mijloace de transport), posibilitati de cazare satisfacatoare in apropierea traseelor (peste 200 unitati de cazare cu peste 8-9000 de locuri - fara a socoti numerosii particulari care ofera gazduire) si servicii de salvamont.

Pitorescul locurilor nu consta doar in peisagistica montana ci si in numeroasele rezervatii naturale, in variatele stiluri arhitecturale (multe constructii medievale), in traditiile populare etc.

Hidrografie

Cel mai important rau este Oltul, care strabate judetul pe o distanta de 210 km. Pe parcurs primeste: Baraoltul, Varghisul, Aita, Homorodul Mic, Valea Mare, Raul Negru, Timisul, Barsa, Ghimbaselul, Sinca, Sambata, Vulcanita, Sebesul, Berivoiul, Breaza, Vistea si Rodbavul. In categoria apelor statatoare se inscriu lacurile glaciare din Muntii Fagaras (Urlea, Podragul) si cele antropice pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor.

Vegetatie

La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin. Multe specii rare si endemice (zona Tampa, Dealul Cetatii).

Fauna Capra neagra, urs, ras, cocos de munte (toate protejate), lup, cerb, mistret, caprior, iepure, acvila de munte. In ape: pastrav, lipan, scobar, mreana.

Populatia

Populatia este asezata in 4 municipii: Brasov, Fagaras, Sacele si Codlea, 5 orase (Predeal, Rasnov, Rupea, Victoria, Zarnesti) si 43 comune cu 150 sate.

Numarul total al populatiei la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care barbatii reprezinta 307.151 si femeile 321.492.

In mediul urban traiesc 75,6% din locuitori, iar in cel rural 24,4%. Repartizati  pe grupe de varsta locuitorii judetului Brasov se impart in urmatoarele categorii:  0-14 ani 17,1%;  15-59 ani 67,3%; 60 ani si peste 15,6%.

Densitatea populatiei este de 117,2 locuitori /Km²

Populatia stabila pe orase:

Municipiul Brasov

Municipiul Fagaras

Municipiul Sacele

Municipiul Codlea

Municipiul Predeal

Orasul Zarnesti

Orasul Rasnov

Orasul Victoria

Orasul Rupea

Orasul Ghimbav

Structura etnica:

Romani

Maghiari (si secui

Germani (si svabi sasi

Alte nationalitati .. 3,3%

Structura dupa religie:

Ortodocsi

Romano-catolici

Evanghelici

Reformati

Unitarieni

Greco-catolici

Alte religii 3,7%

Rezervatiile naturale

Rezervatiile naturale (in numar de cincisprezece) constituie un punct de atractie atat pentru turisti cat si pentru cercetatori din diverse domenii (paleontologi, geologi, zoologi, biologi s.a.). Dintre raritatile si frumusetile acestora amintim doar de Garofita  Pietrii Craiului - monument al naturii - planta care nu mai poate fi intalnita nicaieri in lume.

Judetul Brasov nu satisface doar dorintele iubitorilor de drumetii, ci ofera posibilitati de tratare a unor afectiuni in mediu natural prin Baile Homorod si Baile Rodbav, posibilitati de agrement, precum si multiple posibilitati de cunoastere a monumentelor istorice si de arhitectura - multe dintre ele adapostind colectii muzeistice si manifestari artistice.

Obiective turistice naturale

• M-tii Bucegi: relief stancos cu varfuri si creste, modelat in conglomerate; circurile si vaile glaciare (Gaura, Malaiesti, Tiganesti); relief calcaros din zona de vest Grohotis-Strunga.
• M-tii Ciucas: relief de eroziune diferentiata in conglomerate (martori de eroziune): turnuri, ciuperci, stanci ce inchipuie chipuri de om sau de animale etc.
• M-tii Fagaras: relief cu trasaturi alpine (circuri si vai glaciare, creste, varfuri piramidale); Vf. Vistea Mare, cel de-al doilea varf al trapezului stancos, marcat de cel mai inalt varf al Romaniei - Vf. Moldoveanu; Lacul glaciar Urlea.
• M-tii Persani: Bazaltele de la Racos, rezervatie geologica - coloane de bazalt poliedrice, cu inaltimi de 12-15 m.
• M-tii Piatra Craiului (sectorul nordic), cu relief calcaros; Prapastiile Zarnestilor, chei cu o lungime de 4 km si energia reliefului de peste 200 m.

Alte obiective turistice

• Brasov - biserica Bartolomeu, biserica Neagra (cea mai mare biserica gotica din Romania) si centrul istoric al orasului, biserica Sf. Nicolae, cartierul Schei, fragmente din fortificatiile orasului.
• Biserici fortificate - Cincsor, Cincu, Codlea, Drauseni, Harman, Homorod, Prejmer, Viscri;
• Castelul Bran
• Cetati taranesti - Feldioara, Rasnov, Rupea; Fagaras - cetatea;
• Manastirea Sambata.

Cultura

Monumentele istorice si de arhitectura cuprind castele, cetati, turnuri, porti, biserici, manastiri, case de epoca etc., printre cele mai cunoscute edificii numarandu-se: Biserica Sf. Nicolae, Biserica Neagra si Castelul Bran

In Scheii Brasovului, cu aproape cinci secole in urma (1495) a luat fiinta prima scoala romaneasca si tot aici isi tipareste in secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele carti in limba romana. Iar in 1850 ia fiinta, cu sprijinul mitropolitului Andrei Saguna, primul liceu in limba romana.

Astazi invatamantul brasovean dispune de doua universitati de stat si numeroase universitati particulare, acoperind o gama extinsa de domenii si specializari.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" - Este cea mai mare universitate de stat din Brasov, numarind peste 11 000 de studenti inscrisi la cele 10 facultati si 2 colegii universitare, care ofera cursuri de zi de lunga durata in peste 70 de specializari, cursuri de scurta durata in peste 21 de specializari, cursuri postuniversitare, precum si conditii de realizare a doctoratului in stiinte in peste 45 de specializari.

ACADEMIA AVIATIEI SI APARARII ANTIAERIENE "HENRI COANDA" - Este cea de a doua institutie de stat cu rang universitar. Cuprinde Facultatea de Radiolocatie, transmisiuni si echipamente pentru automatizarea conducerii trupelor cu specializarea: Managementul organizatiilor.

Institutii de invatamant superior particulare:

      Fundatia Universitara "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (Engleza-franceza, spaniola, germana, romana si Romana-franceza).

      Universitatea Europeana Dragan (Drept, Stiinte Economice).

      Universitatea "Sextil Puscariu" (Stiinte Economice).

      Universitatea "Andrei Muresianu" (Ex "Spiru Haret") (Administratie publica-Management , Psihologie-Pedagogie, Stiinte juridice si administrative).

      Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" (Finante-Banci-Contabilitate, Relatii economice internationale).

      Universitatea "George Baritiu" (Turism-Servicii, Educatie fizica, Drept, Informatica-Contabilitate).

      Universitatea Romano-Canadiana (Jurnalistica).

      Facultatea de Comunicare si Relatii Publice "David Ogilvy" (I.D.D.).

Reteaua cailor rutiere

Reteaua cailor rutiere din judetul Brasov totalizeaza 1.449km. Dintre acestia, 398 km sunt drumuri nationale.

• Sosele internationale:

• E 15 Hamburg Praga Budapesta Oradea Cluj Napoca Targu Mures - Brasov - Bucuresti Constanta

• Drumuri nationale:

• DN 1 Arad Sibiu Fagaras - Brasov - Bucuresti
• DN 1A Brasov - Sacele - pasul Bratocea - Valenii de Munte Ploiesti
• DN 10 Brasov - Harman - pasul Buzau - Buzau
• DN 11 Brasov - Harman - pasul Oituz - Onesti
• DN 73 Brasov - Bran Campulung Pitesti
• DN 73A Predeal Paraul Rece Rasnov Sinca Sercaia

Reteaua cailor feroviare:

Reteaua cailor feroviare are o lungime de 335km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Romania. Din acesta pornesc sase ramificatii:

• Tronsonul Brasov - Predeal Bucuresti
• Tronsonul Brasov - Sfantu Gheorghe Gheorgheni
• Tronsonul Brasov - Rupea Sighisoara Oradea
• Tronsonul Brasov - Fagaras Sibiu Teius
• Tronsonul Brasov - Harman Intorsura Buzaului
• Tronsonul Brasov - Zarnesti

Diviziuni administrative

Municipii

BRASOV (resedinta de judet)

Fagaras

Codlea

Sacele

Orase

Ghimbav

Predeal

Rasnov

Rupea

Victoria

Zarnesti

Comune

*(informatii preluate din S. Pop, St. Princz, 'Brasov - ghid turistic', Ed. Pentru Turism, Bucuresti, 1974, precum si din Pagini aurii, Judetul Brasov, editia 2005)

CAPITOLUL II

II.Planul general de redactare

1) Denumirea hartii:

- Judetul BRASOV

2) Destinatia hartii:

- harta va fi folosita pentru evaluarea activitatii la "Modelare Cartografica"

3) Scara hartii:

- numerica: 1 : 600.000 scris cu carectere arial, drept, 4 mm

- grafica: va fi executata din 10 in 10 km

Valorile vor fi scrise cu caractere Arial, drept 2 mm.

- sub forma naturala:

1 cm pe harta = 6 km pe teren-scris cu Arial, drept, 4mm

4) Baza matematica si geodezica a hartii:

Sistemul de proiectie folosit este proiectia Stereografica 1970, plan secant Brasov.

Densitatea retelei de meridiane si paralele este de Δφ = Δλ = 10

Coordonatele rectangulare ale nodurilor retelei au fost determinate prin transformarea coordonatelor geografice φ si λ cu coeficienti constanti, reteaua fiind indesita din 10' in 10'.

X=(a₀₀+a₁₀*f+a₂₀*f²+a₃₀*f³+a₄₀*f⁴+a₅₀*f⁵+a₆₀*f⁶)*l⁰+(a₀₂+a₁₂*f+a₂₂*f²+a₃₂*f³+a₄₂*f⁴)*l²+(a₀₄+a₁₄*f )*l⁴+a₀₆*l⁶= S₀*l⁰+S₂*l²+S₄*l⁴+S₆*l6=r0+r₂+r₄+r₆

Y=(b₀₁+b₁₁*f+b₂₁*f²+b₃₁*f³+b₄₁*f⁴+b₅₁*f⁵)*l¹+(b₀₃+b₁₃*f+b₂₃*f²+b₃₃*f³)*l³+(b₀₅+b₁₅*f)*l⁵=S₁*l+S₃*l³+S₅*l⁵ =r₁+r₃+r₆

l=(λ-λ⁰)*10^^(-4)

f=10^^(-4)*∆φ"

μ=1+(x²+y²)/4R₀²

p=μ²

Formulele pentru coordonatele rectangulare X si Y, pentru modulul de deformatie liniara si areolara:

l=(λ-λ⁰)*10 ^(-4)

f=10^(-4)*∆φ"

μ=1+(x²+y²)/4R₀²

p=μ²

Parametrii elipsoidului Krasowski 1940:

a=semiaxa mare a elipsoidului

b=semiaxa mica a elipsoidului

f=turtirea geometrica

e=prima excentricitate numerica

e^'=a doua excentricitate numerica

f=(a-b)/a

e²=(a²-b²)/a²

e'²=(a²-b²)/b²

a= 6378 245,000 00m

b=6356 863,018 77m

e²=0.006 693 421 623

e'²=0. 006 738 525 415

Schita cu modul de alegere a axelor XOY

Alegerea axei X respectiv Y.

Tabelul 1. COORDONATELE NODURILOR RETELEI

Tabelul 2. CALCULUL COORDONATELOR PENTRU 10 LOCALITATI

Deformatii:

Modulul de deformatii liniare este

unde R_o=63789856.594 m si este raza medie de curbura a Pamantului la latitudinea φ_o=46°

Modulul de deformatii areolare:, iar deformatia relativa D=(1-μ)*10⁵ [cm/km]

T3. CALCULUL DEFORMATIILOR MINIME SI MAXIME

5) Continutul hartii:

6) Cadrul si structura cadrului:

Cadrul este ornamental si de tip geografic, urmarind paralele si meridianele.

Scrisul este de tip Arial drept de 2 mm

7) Surse de date:

Harta scanata a Romaniei, la Scara 1:450000

www.wikipedia.org

Curs Cartografie, prof. Doina Vasilca, UTCB 2007-2008

8) Descrierea metodologiei de prelucrare a datelor:

S-a folosit programul AutoCad pentru a georeferentia imaginea scanta a hartii Romaniei care a fost in prealabil lipita si apoi taiata dupa zona judetului.

O data harta georeferentiata elementele de pe aceasta au fost vectorizate pe layere, respectand semnele conventionale din planul general de redactare.