STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTE SI SEXE

STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTE SI SEXE

POPULATIA GLOBULUI SE DIFERENTIAZA DUPA O SERIE DE CRITERII, care-i definesc complexitatea si particularitatile structurale. Criterii precum etnia, gradul de cultura, activitatea economica, sexul, varsta, mediul in care traiesc sau isi desfasoara activitatea, conduc la definirea profilului social-economic al unei tari.

1. STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTE SI SEXE

1.1. Structura populatiei pe sexe

Conform statisticilor demografice mondiale, numarul populatiei masculine este mai mare decat al celei feminine, iar natalitatea masculina este si ea superioara celei feminine. In tarile dezvoltate, numarul populatiei feminine il depaseste pe cel al populatiei masculine. In cele mai multe state raportul dintre populatia masculina si cea feminina este de 105-106%. Cu toate acestea, in grupele de varsta superioara, grupele masculine sunt inferioare celor feminine. Cauzele sunt multiple: indicele mortalitatii infantile masculine care este mai mare decat mortalitatea infantila feminina , cresterea mai accentuate la barbati a mortalitatii prin tumorile maligne ale cavitatii bucale, faringelui, laringelui, bronhiilor, stomacului, rectului etc.; se constata, de asemenea, o longevitate mai ridicate la femei (aprox. 4 ani), ceea ce ar putea fi legata de anumite trasaturi fiziologice deosebite.

In anul 2007 din cei 6,6 miliarde de locuitori ai Terrei - populatia masculina reprezenta 50,3% iar populatia feminina 49,62%.

Pe continente:

tab. nr. 31

Nota: B - val. max, I- val. min

Rezulta o pondere ridicata a populatiei feminine in aproape toate continentele, cu exceptia Asiei si Oceaniei. Ponderile cele mai ridicate se intalnesc in regiunile dezvoltate (Europa - 51,8% si America de Nord - 50,5%). Doua continente au ponderi mai ridicate a populatiei masculine: Asia - 51,1% si Oceania - 50,1%.

1.1.1. Raportul de masculinitate pe grupe de varsta

a. Grupa tinerilor - predomina populatia masculina: barbati - 32% si femei - 31%.

ponderile cele mai ridicate: Africa (44%-barbati si 43%-femei), America Latina (34%-barbati si 33%-femei).

ponderile cele mai scazute: Europa (20%-barbati si 18%-femei), America de Nord (23%-barbati si 21%-femei).

b. Grupa adultilor - la nivel mondial - ponderea barbati si femei - 62%.

continente in care ponderea barbatilor este mai mare decat cea a femeilor: Europa (69% - 65%), America de Nord (67% - 65%), Oceania (65% - 64%);

continentul in care ponderea femeilor este mai mare decat cea a barbatilor: America Latina (62% - 61%);

continente in care ponderea barbatilor este egala cu cea a femeilor: Africa (33%) si Asia (63%).

c. Grupa varstnicilor - raport favorabil populatiei feminine (7% femei - 6% barbati).

ponderile cele mai ridicate: Europa (17% femei - 11% barbati), America de Nord (15% femei - 10% barbati), Oceania (11% femei - 8% barbati), Africa (raport de egalitate - 3%), America Latina (raport de egalitate 5%).

Concluzii

grupa tinerilor - predomina populatia masculina in toate continentele.

grupa adultilor si varstnicilor - populatia masculina este majoritara in regiunile dezvoltate; in celelalte continente ponderile sunt aproximativ egale sau predomina populatia feminina.

Cauzele raportului de masculinitate mai ridicat

regiunile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare detin cea mai ridicata pondere in totalul populatiei mondiale. Acestea sunt in cea mai mare parte tari agrare, iar femeile sunt in general supuse unor munci istovitoare, in raport cu constructia lor fizica;

casatoriile in tarile subdezvoltate din Africa si Asia se practica de la varste cuprinse intre 15-20 ani (chiar 11-13 ani) de unde rezulta influente negative asupra sanatatii;

mutilarile genitale la care sunt supuse femeile cauzate de violentele sexuale sau avorturi (70.000 femei mor anual datorita avorturilor; 2 milioane de femei si tinere fete mor datorita mutilarilor genitale);

cresterea mortalitatii materne in tarile subdezvoltate (peste 500.000 de femei mor anual in tarile in curs de dezvoltare si subdezvoltare).

1.2. Structura populatiei pe grupe de varsta

Este determinata in mare masura de natalitate si mortalitate, de fenomenul migratiei populatiei, de razboaie si altele.Echilibrul instabil dintre natalitate si mortalitate genereaza la nivelul unei populatii o anumita structura pe grupe de varsta si sexe. Aceasta nu are consecinte numai asupra ritmului de intinerire a generatiilor dar si asupra necesitatilor de consum, a infrastructurii educationale sau de asistenta sociala, asupra capacitatii societatii de a oferi locuri de munca populatiei active.O pondere ridicata a populatiei tinere - de exemplu - inseamna ca in viitorul apropiat, tara (regiunea) respectiva va deveni o sursa puternica de forta de munca, in special de tineret. Daca tara/regiunea este suprapopulata si slab dezvoltata, atunci intr-un viitor apropiat aceasta constituie o sursa de emigratie.

In functie de raporturile dintre grupele de varsta, determinate de caracterul miscarii naturale rezulta doua tipuri de state:

a. state cu o natalitate ridicata, mortalitate relativ ridicata, cu o longevitate medie mica caracterizate de o pondere relativ mare a tinerilor si o pondere mica a grupei varstnicilor; caracteristica tarilor in curs de dezvoltare din Asia, Africa si America Latina.

b. state cu o natalitate in declin, mortalitate cu slabe tendinte de crestere, cu o longevitate mare, cu ponderi reduse ale tinerilor si ridicate ale varstnicilor; caracteristica tarilor dezvoltate.

Recordul de longevitate la nivel mondial il detineau in anul 2007 Japonia (79 barbati si 86 femei), Suedia si Islanda(79 barbati si 83 femei) si Hong Kong omania(80 barbati si 86 femei). In Romania este de 68 de ani la barbati si 75 ani la femei. Structura pe grupe de varste este expresia impartirii populatiei totale a unui stat in trei categorii semnificative, corespunzatoare populatiei tinere, adulte si varstnice. comisia pentru populatie a ONU, evidentiaza in acest sens urmatoarele categorii de virste:

1. Grupa tinerilor - populatie intre 0-14 ani (0-18 ani, 0-19 ani, 0-20 ani);

2. Grupa adultilor - populatie intre 15-64 ani (15-59 ani, 18-59 ani);

3. Grupa varstnicilor - populatie peste 65 ani (peste 60 ani).

La arandul ei, grupa adultilor se imparte in adulti - tineri, cu virste cuprinse intre 20-40 ani si adulti-varstnici , intre 40-60 ani.

O tara este considerata tanara din punct de vedere demografic, cand grupa tinerilor (0-14 ani) depaseste 35% din totalul populatiei iar varstnicii nu depaseasc 12%. Cand tinerii reprezinta sub 20% incep sa apara tendinte de imbatranire demografica. Gradul de "tinerete" sau "batranete" al unei tari se poate aprecia, raportand varstnicii la tineri . Cind valoarea este sub 0,42 , atunci se apreciaza ca avem a populatie tinara. Coeficientul de 0,42 este un punct de abordare al "tineretii" sau "batranetii" unui popor. La nivelul anului 2007, dupa datele ONU:

tinerii (0-14 ani) = 28%

adultii (15-64 ani) = 66% } T coeficient de 0,25

varsnicii (peste 65 ani) = 7%

Acest coeficient ne indca faptul ca populatia globului este tanara, desi manifesta tendinte certe de imbatranire, dovada in acest sens fiind crestera coeficientului cu 7% fata de 2002. La nivel de continente si de tari apar mari diferente intre regiunile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, disproportii pronuntate intre grupa tinerilor si varstnicilor. Astfel, Europa: 20% - tineri, 69% - adulti, 11% - varstnici - coeficient de 0,55; America de Nord: 23% - tineri, 67% - adulti, 10% - varstnici, coeficient de 0,43; Oceania: 27% - tineri, 65% - adulti, 8% - varstnici, coeficient de 0,29; Asia: 32% - tineri, 63% - adulti, 5% - varstnici coeficient de 0,15; America Latina: 34% - tineri, 61% - adulti, 5% - varstnici coeficient de 0,14; Africa: 44% - tineri, 53% - adulti, 3% - varstnici coeficient de 0,0 Din analiza acestor date, se desprind urmatirele concluzii: Europa are o populatie imbatranita, America de Nord prezinta tendinte de imbatranire, celelalte continente avind o populatie tanara.

Imbatranirea populatiei

tab nr. 32

Sursa: C. Haub, 2007 World Population Data Sheet si Divizia ONU pentru Populatie

Fig. nr. 65

Sursa: Divizia Populatie din cadrul ONU, World Population Prospects : The 2004 Revision

(New York : ONU, 2005).

Fig. nr. 65

La nivelul anului 2050 se estimeaza ca din cei 8,9 miliarde locuitori ai Terrei, tinerii -19,6%, varstnicii -22,1%. Cu un coeficient de 1,12, populatia Globului va fi o populatie imbatranita. Cauza: dezvoltarea economica a actualelor state in curs de dezvoltare, scaderea mortalitatii si in special a mortalitatii infantile, cresterea sperantei de viata si in cadrul actualelor state din Africa, Asia si America LatinaLa nivel de state apar constraste evidente. Din punct de vedere al imbatranirii demografice sunt urmatoarele categorii de tari:

a. tari cu un proces de imbatranire evidenta - in care populatia peste 65 ani are peste 12%(ex.: Japonia, Austria, Belgia, Danemarca, S.U.A., Ungaria, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Franta, Cehia, Suedia, Bulgaria, Ucraina etc.);

b. tari cu nivel mediu de imbatranire (10-12%) (ex.: Polonia, Rusia, Slovacia, Australia, Noua Zeelanda, Uruguay, Canada, Romania (11.9%);

c. tari in care apar semne de imbatranire (8-10%) (ex.: Republica Moldova, Macedonia, Martinica, Porto Rico).

1.2.1. Bunastarea tarilor sarace, pusa in pericol de populatia in curs de imbatranire

Intr-un raport dat publicitatii in anul 2007, Banca Mondiala atrage atentia ca pentru a putea reforma sistemul de pensii si pentru ca populatia in curs de imbatranire sa nu reprezinte un pericol pentru economie, tarile sarace trebuie sa se axeze pe varste de pensionare mai ridicate. Singura regiune din lume care se confrunta cu problema imbatranirii populatiei este zona Europei de Est si fosta Uniune Sovietica, potrivit unui raport recent al Bancii Mondiale, numit 'De la rosu la gri: Cea de ´a treia tranzitie´ a populatiilor in curs de imbatranire din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica'. In raport se mai atrage atentia si asupra faptului ca pe langa problema imbatranirii populatiei tarilor sarace, regiunea se mai confrunta si cu problema tranzitiei incomplete catre economii de piata mature. Realizatorii studiului spun ca pana in anul 2025, multe tari din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica vor avea populatii care se vor clasa printre cele mai batrane din lume. Acestia atentioneaza ca 'batranii' vor pune in pericol succesele recente ale dezvoltarii economice din regiune in cazul in care reformele sistemelor de pensii si de sanatate nu sunt realizate in mod corespunzator si nu sunt implementate politici care sa promoveze cresterea productivitatii.

De asemenea, populatiile in curs de imbatranire vor exercita presiuni noi, pe care probabil sistemul public nu si le va putea permite, asupra cheltuielilor publice, in special pentru pensii si ingrijire pe termen lung a persoanelor in varsta. Aceste preocupari ale cercetatorilor de la Banca Mondiala sunt indreptatite avand in vedere realitatea existenta in multe tari foste comuniste. Mai mult, cercetatorii apreciaza ca populatia totala din regiune va scadea cu aproape 24 de milioane in urmatoarele doua decenii.

Fig. nr. 66

Fig. nr. 67

1.2.2. Reprezentarea grafica

Piramida varstelor sintetizeaza trecutul si anunta viitorul demografic, segmentele reduse numeric reflecta efectele in timp ale razboaielor, catastrofelor naturale in timp ce segmentele bine reprezentate reflecta perioadele de pace, de dezvoltare economica.

Forma piramidei este expresiva si diferita (de dreptunghi, de clopot, de clepsidra sau amfora etc.). O baza extinsa sau limitata inseamna o natalitate crescuta sau redusa, sugerand o vitalitate semnificativa sau nu a populatiei. Un varf de piramida extins sau limitat arata o populatie mai mult sau mai putin imbatranita, responsabilitati mai ridicate, dificile sau mai usoare de asistenta sociala.

a. Tipul de piramida triunghiulara - caracterizeaza o regiune cu o populatie ridicata de tineri si una redusa de varstnici. Este generat de o rata a natalitatii ridicata, care in ciuda mortalitatii infantile importante, asigura un excedent de populatie, in conditiile unei rate a mortalitatii la fel de intensa; este specifica tarilor subdezvoltate sau unor tari in curs de dezvoltare (Mexic, Brazilia).

b. Tipul de "clepsidra" - definit de decalajul numeric dintre populatia tanara si cea varstnica - bine reprezentata - pe de o parte si prin contingentul redus al populatiei adulte, in varsta de munca, ceea ce sugereaza o presiune demografica crescuta (ex. Japonia - tara in care necesarul de forta de munca este ridicat in comparatie cu oferta proprie - apel la emigranti).

Primele doua tipuri anunta prin reprezentarea buna a tinerilor, o vitalitate importanta a populatiei, o capacitate de innoire a generatiilor.

c. Forma de "clopot" - exprima o populatie imbatranita, cu o pondere redusa a tinerilor si o pondere ridicata a adultilor si varstnicilor. Este consecinta unei natalitati scazute, cu o maturizare si o imbatranire evidenta a populatiei. Exprima vulnerabilitatea demografica a tarii respective (ex. Suedia).

Fig. nr. 68

Fig. nr. 69

1.2.3. Imbatranirea populatiei - retrospectiva si tendinte in secolul

XXI

Studiile efectuate cu privire la acest fenomen demografic scot in evidenta faptul ca imbatranirea populatiei este un fenomen universal, fara precedent, durabil, de mare anvergura.

In cadrul Conferintei Mondiale asupra Imbatranirii Demografice (Madrid, 8-12 aprilie 2002, editia a II-a) s-a adoptat noua strategie internationala de actiune cu privire la acest fenomen, strategie care va incerca sa integreze realitatile socio-culturale, economice si demografice ale secolului XXI, nevoilor si perspectivelor tarilor in curs de dezvoltare. Raportul celei de-a doua Conferinte Mondiale asupra Imbatranirii Demografice evidentiaza faptul ca acest fenomen a cuprins intreaga lume, el manifestandu-se atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare.

imbatranirea populatiei este un fenomen fara precedent in istoria umanitatii. Cresterea ponderii populatiei varstnice (60 de ani si peste) a fost insotita de scaderea populatiei tinere (sub 15 ani). Pana in 2050, numarul persoanelor varstnice il va depasi pentru prima data pe cel al tinerilor (in tarile dezvoltate fenomenul s-a petrecut in anul 1998).

imbatranirea este un fenomen universal, care afecteaza fiecare persoana (barbat, femeie, copil), cu repercursiuni asupra populatiei active, ceea ce in viitor va afecta egalitatea si solidaritatea intre generatii (va creste presiunea sociala asupra populatiei active);

imbatranirea populatiei este un fenomen de anvergura, in conditiile in care el afecteaza major intreaga societate:

in sfera economica - cresterea economica, investitiile, consumurile, piata muncii, pensionarile, fiscalitatea si schimburile de generatii;

in sfera sociala - sanatatea, dimensiunea familiei, nivelul de trai, locuintele si migratiile;

in sfera politica - structura votului si gradul de reprezentare.

imbatranirea populatiei este un fenomen de durata;

In secolul XX ponderea populatiei varstnice a crescut continuu, fenomen care va continua si in secolul XXI, de la 8% (1950) la 10% (2000) si 21% (2050).

Ponderea populatiei varstnice ( 60 ani)

in totalul populatiei mondiale (1950-2050)

Sursa: Population Division, DESA, UN (2004

Fig. nr. 69

imbatranirea populatiei este un fenomen ireversibil, reintoarcerea la populatia intinerita din trecut fiind putin probabila;

cresterea numerica a persoanelor varstnice este consecinta tranzitiei demografice;

la inceputul secolului XXI, in lume existau peste 600 milioane persoane varstnice (de 3 ori mai mult ca in 1950). Se estimeaza ca in 2050 numarul acestora va depasi 2 miliarde (va creste de 3 ori);

ritmul anual de crestere al populatiei varstnice (2%) il depaseste cu mult pe cel al populatiei in ansamblu (1,2%), si va creste in urmatorii 25-30 ani la 2,8%, in special in tarile in tranzitie economica si sociala;

numarul si ponderea persoanelor varstnice variaza considerabil de la o regiune la alta. In regiunile dezvoltate persoanele varstnice reprezentau in 2002 1/5 din totalul populatiei. Pana in 2050, vor reprezenta 1/3. In tarile in curs de dezvoltare, varstnicii reprezinta 8% in prezent, pentru ca in 2050 ponderea lor sa depaseasca 20%,

imbatranirea populatiei se manifesta mult mai acut in tarile in curs de dezvoltare decat in cele dezvoltate, primele dispunand de un timp mult mai redus pentru a se adapta consecintelor acestui fenomen. Mai mult, populatia tarilor in curs de dezvoltare imbatraneste intr-un context socio-economic nefavorabil, ceea ce nu este cazul populatiei tarilor dezvoltate,

varsta medie a populatiei mondiale este in prezent de 26 ani. Tara cu populatia cea mai tanara este Yemen (varsta medie este de 15 ani) iar la polul opus se afla Japonia (45 ani varsta medie). Prognoze 2050 varsta medie va creste cu 10 ani (36 ani Nigeria va deveni tara cea mai tanara varsta medie - 20 ani) si Spania, tara cu populatia cea mai imbatranita 55 ani varsta medie

populatia varstnica va continua ea insasi sa imbatraneasca. Grupa de varsta care creste cel mai mult in prezent este cea de 80 ani si peste (3,8% pe an) si reprezinta peste 10% din totalul populatiei varstnice. In 2050, 1/5 din populatia varstnica va avea peste 80 ani;

raportul de sustinere economica potentiala (numarul persoanelor adulte 15-65 ani - la persoanele varstnice peste 65 ani) este un indicator al presiunii suportate de populatia activa. Imbatranirea demografica afecteaza acest raport al carui indicator va continua sa scada de la 12 la 9 persoane active la persoane varstnice, in 2050 va cobori la 4. Acest indicator va afecta in mod special regimul pensiilor si pensionarilor intrucat activii sunt cei care sustin actualele pensii;

Raportul sustinerii economice potentiale la nivel mondial (1950-2050)

Sursa: Population Division, DESA, UN (2004)

Fig. nr. 70

in cadrul persoanelor varstnice, ponderea cea mai mare o detin femeile. In anul 2002, numarul persoanelor varstnice de sex feminin il depasea cu 63 milioane pe cel al persoanelor de sex masculin, iar in cadrul grupelor cele mai varstnice, ele erau intre 2 si 5 ori mai numeroase decat barbatii;

Ponderea femeilor in grupele de varsta de peste 40 ani (2000)

Sursa: Population Division, DESA, UN (2004)

Fig. nr. 71

pe masura ce avanseaza in varsta, starea de sanatate a persoanelor varstnice se degradeaza ceea ce necesita o crestere a perioadei de asistenta medicala, coeficientul de sustinere parentala (raportul dintre populatia peste 85 ani si cea cuprinsa intre 50-64 ani) ne arata gradul de sustinere pe care familia il poate oferi persoanelor varstnice.

tab. nr. 33 - IMBATRANIREA FARA PRECEDENT A POPULATIEI EUROPEI

Nota: Cifrele italice se refera la ani diferiti decat cei din capul de tabel. Estimarile legate de populatie in tarile non-EU/nonEFTA presupun o migratie nula.

Sursa: Vienna Institute of Demography, PRB, 2007

a.

b.

Prognoze cu privire la rata de dependenta a populatiei varstnice

(sursa: Vienna Institute of Demography, PRB, 2007)

fig. nr. 72

Daca in 1950 erau doua persoane peste 85 ani la 100 de persoane cu varste cuprinse intre 50 si 64 ani, in 2000, rata era de 4% si se preconizeaza pentru 2050 - 11%;

in tarile cu un nivel de trai ridicat, rata de activitate a muncitorilor varstnici are tendinte de scadere. In regiunile dezvoltate, ponderea varstnicilor activi variaza intre 10% (feminin) si 21% (masculin), in timp ce in regiunile in curs de dezvoltare, aceasta este mult mai ridicata: 19% (feminin) si 50% (masculin). Aceasta situatie se datoreaza nivelului foarte scazut al pensiilor in aceasta ultima regiune; desi rata alfabetizarii a crescut in secolul XX, in randul populatiei varstnice, totusi, analfabetismul inregistreaza valori ridicate. In anul 2000, in regiunile in curs de dezvoltare, aproape 50% din persoanele varstnice erau alfabetizate: aproape 1/3 dintre femeile varstnice si 3/5 din barbatii varstnici stiau sa scrie si sa citeasca la un nivel elementar. In schimb, in regiunile dezvoltate, cu foarte mici exceptii, analfabetismul a fost eradicat, alfabetizarea fiind qvasiuniversala.

Concluzii

mutatiile demografice din ultimele doua secole se vor accentua in secolul XXI si vor schimba fizionomia lumii;

scaderea ratei fecunditatii coroborate cu cresterea longevitatii a produs si va continua sa produca mutatii structurale inedite in toate domeniile vietii sociale, ex.: istorie - fiind acela al inversarii ponderii populatiei tinere cu cea varstnica;

imbatranirea populatiei - cu consecinte de anvergura universale si durabile, deschide intregii lumi perspective imense dar o pune in acelasi timp si intr-un imens pericol.