Bacterii anaerobe

BACTERII ANAEROBE

Bacteriile anaerobe nu utilizeaza oxigenul pentru crestere si reactii metabolice , si folosesc energia rezultata din reactii fermentative .

Bacteriiile anaerobe se clasifica in :

anaerobi endogeni , nesporulati

anaerobi exogeni , sporulati

ANAEROBII ENDOGENI fac parte din flora normala a intestinului , unde se gasesc in numar mare , precum si a cavitatii bucale , mucoaselor si tegumentului . Sunt saprofiti conditionat patogeni , producand infectii atunci cand patrund in situsuri anatomice normal sterile . Aceste infectii sunt de multe ori mixte , asociind mai multe specii anaerobe , sau aerobi - anaerobi sau cu anaerobi facultative .

Au fost identificate peste 30 de genuri si 300 specii anaerobe . Principalele genuri anaerobe cu rol in patologia umana sunt prezentate in tabelul de mai jos :

Diagnostic. Produsele patologice sunt recoltate steril , cu seringa sau tamponul si sunt transportate astfel incat sa se evite contactul cu aerul . Se insamanteaza in medii speciale , cu substante reducatoare ( in tuburi ) , sau pe geloza-sange Schaedler cu incubare in anaerobioza , 48 h . Lipsa cresterii in culturile aerobe , efectuate in paralel , confirma o tulpina strict anaeroba . Identificarea de face pe baza caracterelor morfologice si a unei galerii de reactii biochimice .

Tratamentul se face conform antibiogramei , antibioticele cele mai eficiente fiind : Clindamicina , Metronidazolul ( antiparazitar ) , Cloramfenicolul si ( cu exceptia bacililor Gram negative ) , Penicilina .

ANAEROBI EXOGENI , SPORULATI

GENUL CLOSTRIDIUM

Genul Clostridium cuprinde bacilli Gram pozitivi , lungi , sporulati , avand habitat natural solul si tractul intestinal al omului si animalelor . Speciile patogene sunt C. Perfringens , C. Botulinum , C. Tetanii .

CLOSTRIDIUM PERFGRINGENS

Morfologie : bacilli Gram pozitivi , lungi si grosi 0.8-1.2 µm / 3-9 µm , cu capete rotunjite , sporulati , incapsulati , imobili . Sporul este subterminal , deformat . Sporii se gasesc in sol si rareori in materiile fecale . Forme vegetative pot fi gasite in intestine si vagin la 25-30% din persoanele sanatoase .

Patogeneza . Clostridium perfringens produce

1. infectii de tip invaziv : mionecroza si gangrene gazoasa , la care contribuie toxine litice cu efect necrozant si hemolitic .

2. toxiinfectii alimentare , datorita unei enterotoxine .

mionecroza si gangrene gazoasa . Contaminarea tesuturilor traumatizate ( plagi ) se face cu spori din sol , instrumente incorrect sterilizate . Sporii germineaza , bacteriile vegetative inmultindu-se in tesuturi ( subcutanat , muscular ) , cu producerea de enzime , dintre care cea mai reductabila este alfa-toxina sau lecitinaza , cu efect necrozant si hemolitic . Ca urmare a proceselor fermentative are loc producerea de gaz .

Tratament complex : chirurgical - toaleta chirurgicala radicala , cu indepartarea tesuturilor devitalizate , antibacterian : penicilina , oxygen hyperbaric , si antitoxic-ser antitoxic specific , in doza unica 30-100.000 UA.

toxiinfectia alimentara se produce prin consumul unor alimente contaminate . Enterotoxina eliberata in intestine produce hipersecretie de apa si electroliti si diaree . Sindromul este benign si se vindeca spontan in cateva zile .

CLOSTRIDIUM BOTULINUM

Morfologie : bacilli Gram pozitivi , lungi , cu capete rotunjite , sporulati , mobili . Sporul este oval , terminal sau subterminall , deformat .

Patogenitate : Sporii contamineaza alimentele : legume , carne . In alimentele conservate sau in mezeluri are loc germinarea ( anaerobioza , pastrare la temperature camerei ) si producerea de toxina - toxina botulinica - o neurotoxina . Are 8 serotipuri , serotipurile A , B , E , F provoaca botulismul la om . Toxina este termolabila si poate fi distrusa prin fierbere 20 minute .

Botulismul . Omul consuma alimentele care contin toxina preformata . Toxina este absorbita din intestine si pe cale sangvina ajunge la sinapsele neuronilor periferici , unde determina blocarea transmiterii nervoase la nivelul sinapselor prin blocarea eliberarii de acetilcolina , consecinta fiind paralizia flasca .

Semne clinice : Dupa o incubatie de 18-24 h , apar paralizii ale muschilor capului , cu diplopie , strabism , disfagie , vorbirea devine dificila . Paralizia musculaturii respiratorii produce moartea . Bolnavul este afebril . Mortalitatea este foarte ridicata ( 60% ) .

Diagnostic : punerea in evidenta a toxinei in serul bolnavului , in lichidul de varsatura sau alimental incriminat .

Tratament : ser antitoxic si sustinere respiratorie .

CLOSTRIDIUM TETANII

Morfologie :bacilli Gram pozitivi , lungi si grosi 0.8-1.2 µm / 3-9 µm , cu capete rotinjite , sporulati , mobili . Sporul este subterminal , deformat .

Produce diferite enzime poteolitice : peptidase , gelatinaza . Nu fermenteaza glucidele . Produce hemolizina .

Sporii sunt deosebit de rezistenti .

Patogenitatea bacilului este determinate de toxina sa . Toxina tetanica este o exotoxina , cu doua componente . Tetanolizina - hemolizina , si tetanospasmina - care , fixata la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul neuronilor SNC , blocheaza eliberarea inhibitorilor mediatorilor chimici , cu contractura musculara .

Contaminarea are loc la nivelul plagilor accidentate ( intepare , accidente de circulatie ) , sau bont ombilical . Germinarea este favorizata in plagile profunde , anfractuoase , cu tesuturi devitalizate , de lipsa de oxygen . Toxina tetanica difuzeaza pe cale sangvina si nervoasa , retrograd , la SNC .

Simptomatologie .Incubatia este de 4-5 zile la 2 saptamani . Boala se caracterizeaza prin contractii tonice ale musculaturii striate , incepand cu contracture muschilor masticatori - trismus . Contractiile cuprind treptat restul musculaturii , moartea survenind prin afectarea muschillor respiratori . Mortalitatea este de 50% .

Diagnosticul de laborator consta in insamantarea produsului patologic ( ca atare sau inactivat la 80⁰C 30 min ) , pe geloza-sange , in anaerobioza , 4-5 zile . Se observa producerea fenomenului de migrare si hemoliza .

Tratament

tratament chirurgical : toaleta plagii

antitoxina ( ser antitetanic )

oxygen hyperbaric

penicilina

tratament nespecific : sedare , respiratie asistata .

Profilaxie : Vaccinare : DiTePer ( 2 , 3 , 6 luni , rapel la 1 an si 2.5 ani )

Toaleta chirurgicala a plagii tetanogene si administrarea de ATPA .