CEREBELUL

Este un segment al SNC care ia nastere din metencefal la fel ca si puntea.

SITUATIE: Loja posterioara a cutiei craniene, posterior de trunchiul cerebral si inferior de lobii occipitali ai cortexului.Intre acestia si cerebel se gaseste o prelungire transversala a durei mater numita cortul cerebelului sau tentorium cerebeli.( Aceasta prezinta central un orificiu numit gaura lui Pachionni prin care trece mezencefalul; raportat la acest element anatomic, se descriu in clinica (neurol.) come supratenctoriale respectiv infratenctoriale.Primele sunt relativ mai putin grave pentru ca sunt afectati nucleii oculomotorului si legat de acestia, nucleii Edinger-Westphall, deci se aboleste reflexul fotomotor la lumina. In celelalte situatii sunt afectati progresiv de sus in jos si ceilalti centri reflecsi: centrul masticator, pneumotaxic, vasomotori, cardioacceleratori, respiratori, ai tusei,deglutitiei,vomei.)

CONFIGURATIA EXTERNA

Forma ovoida,cu diametrul mare transversal. I se descriu:

- O fata superioara ce vine in raport cu cortul cerebelului

-O fata inferioara in raport cu fosele cerebeloase occipitale

-O fata anterioara in raport cu fata posterioara a trunchiului cerebral si participa la formarea tavanului ventriculului IV.

Este alcatuit dintr-o portiune mediana numita vermis si din 2 portiuni laterale numite emisfere cerebeloase. Suprafata sa este brazdata de santuri ,unele profunde ce delimiteaza intre ele lobi si lobuli, iar altele sunt superficiale, delimiteaza lamele sau folii.

Cel mai adanc sant este cel orizontal care delimiteaza net fata superioara de cea inferioara.Intre cele doua emisfere cerebeloase se gaseste fisura intercerebeloasa in care patrunde o prelungire sagitala a durei mater numita coasa creierului. Fundul fisurii mediane(intercerebeloasa) este mai largit (pe sectiune frontala are forma triunghiulara) si poarta denumirea de valecula.

Raportat la santurile adanci T lobulatia cerebelului. Exista un corespondent lobar sau lobular intre vermis respectiv emisferele cerebeloase.

Nucleul dintat(dentat) -cel mai mare,vizibil macroscopic, avand

forma unei lame cutate de substanta cenusie, asemanator unei

pungi plisate cu deschiderea mediala.

Nucleul emboliform -mic, situat inspre deschiderea mediala a

nucleului dintat de aceeasi parte

Nucleii globosi -mici, rotunzi, 2-3 de fiecare parte, situati

medial de precedentii

Nucleii fastigiali (ai acoperisului) -situati in vermis, de-o parte

si de alta a liniei mediane

2.Substanta alba

Pe sectiune medio-sagiatala prin vermis ,are o dispunere asemanatoare cu sistemul de ramificare si dispunere a frunzelor pe ramuri de conifer Thuya occidentalis, motiv pentru care aceasta modaliatate de dipunere a substantei albe a fost denumita arborele vietii. Este formata din fibre aferente, eferente si intracerebeloase.

a) Fibre aferente

1.Fasciculul spinocerebelos direct al lui Flechsig

MS peduncul cerebelos inf. cerebel (paleocerebel)

2.Fascicul spinocerebelos indirect (Gowers)

MS peduncul cerebelos sup. cerebel (paleocerebel)

Ambele conduc impulsurile sensibilitatii proprioceptive inconstiente

(stimuli generati in tendoane, muschi, etc.)

3.Fascicul bulbocerebelos -reuneste un contingent mic de fibre

nervoase ce pornesc din nucleul cuneat accesor (al lui von Monakov)

din bulb pedunculii cerebelosi inf.

4.Fascicul olivocerebelos

oliva pedunculi cerebelosi inf. cerebel

5.Fascicul vestibulocerebelos

n.vestibulari pedunculi cerebelosi inf. lob nodulo flocular

(rol in echilibrul corpului)

6.Fascicul pontocerebelos reuneste aferentele cerebeloase ale

tractului corticopontocerebelos ce fac sinapsa in punte in nucleii

proprii ai puntii si se proiecteaza in cortexul neocerebelos; trec

prin pedunculii cerebelosi mij.

b)      Fibre eferente

1.Fascicul fastigio vestibular

n.fastigiali pedunculi cerebelosi inf. n.vestibulari+subst.reticulara

bulbara

2.Tractul dentorubric

n.dintat pedunculii cerebelosi sup. n.rosu

Cerebelul controleaza astfel motilitatea involuntara (tract

Rubrospinal)

3.Tract dentotalamic

n.dintat pedunculi cerebelosi sup. talamus(n.latero ventral)

Fibrele tractului dentorubric si dentotalamic se incruciseaza cu

fasc. spinocerebelos indirect Gowers la originea mezencefalica a

pedunculilor cerebelosi sup., formand decusatia pedunculilor

cerebelosi a lui Wernekink.

c)Fibre intracerebeloase

-de asociere (leaga cortex cerebelos nuclei cerebelosi de

aceeasi parte)

-comisurale (leaga diferite zone ale cortexului cerebelos a unei

emisfere cu zonele similare ale emisferei de partea opusa)

Prin pedunculii cerebelosi inf. trec:

- f. spinocerebelos direct Flechsig

- tract bulbocerebelos

- f. olivocerebelos

-f. vestibulocerebelos

Prin pedunculii cerebelosi mij. trece :

- f. pontocerebelos

Prin pedunculii cerebelosi sup. trec:

- f. spinocerebelos indirect (Gowers)

- tract dentorubric

- tract dentotalamic

VENTRICULUL  IV

Este o cavitate plina cu LCR situata intre fata anterioara a cerebelului, respectiv fata posterioara a trunchiului cerebral.

Trunchiul cerebral participa cu fata posterioara a puntii, respectiv cu ½ superioara a bulbului care alcatuiesc podeaua ventriculului.Aceasta are forma unui romb cu diametrul mare longitudinal si mediosagital reprezentat de santul median posterior. In portiunea inferioara acesta conduce in canalul ependimar, iar superior in apeductul cerebral Silvius.

Diametrul mic al podelei ventriculului IV este reprezentat de o serie de fibre nervoase ce pornesc de la nivelul unghiurilor laterale ale acesteia dupa cere patrund prin fisura mediana posterioara. Se numesc strii medulare si conduc influxuri nervoase acustice de la nucleii cohleari spre nucleii reticulari ai bulbului. Ansamblul fisura mediana posterioara + strii medulare calamus scriptorius.

Pentru ca podeaua ventriculului IV are forma rombica T fosa romboida. Este subdivizata in 2 triunghiuri de catre striile transversale:

unul inferior = triunghiul bulbar

unul superior = triunghiul pontin

Unghiurile laterale ale fosei romboide sunt usor proeminente = arii vestibulare. In interiorul lor se gasesc n. vestibulari si n. cohleari.

Triunghiul pontin prezinta de-o parte si de alta a santului median posterior 2 proeminente = eminente mediale. Ele sunt limitate lateral de santul lateral al fosei romboide. Infero-lateral se gaseste cate o proeminenta numita coliculul facialului. In interiorul sau se gaseste n. motor al abducensului , inconjurat de portiunea intranevraxiala a n. facial numita genunchiul facialului. Intre eminentele mediale si coliculul facialului se gaseste o depresiune = foveea superior ce prezinta in aria sa o zona de culoare albastruie = locus caeruleus in profunzimea caruia este n masticator la trigemenului.

Triunghiul bulbar prezinta de-o parte si de alta a liniei mediane o mica proeminenta de forma triunghiulara = aripa alba interna sau triunghiul hipoglosului. In interiorul acestuia se gaseste n. hipoglosului. De-o parte si de alta a fiecarui triunghi se gaseste o zona de forma alungit triunghiulara numita alla cinerea (aripa cenusie). In interiorul ei se gaseste n. dorsal al vagului. Triunghiul bulbar este marginit de un sant largit numit aripa alba externa (funiculus separans).

Tavanul ventriculului IV are 3 portiuni:

a)      Portiunea superioara este reprezentata membrana lui Vieussens. Aceasta este formata dintr-o lama de substanta alba. Acopera lingula cerebelului intre cei 2 pedunculi cerebelosi superiori , se mai numeste val medular superior. Acesta se insera superior si medial prin fraul sau.

b)      Portiunea mijlocie (cerebeloasa) reprezinta fata anterioara a cerebelului cuprinsa intre lingula si nodulus pe linie medio-sagitala, respectiv cei 2 pedunculi cerebelosi mijlocii in sens transversal. Inspre inferior se continua cu membrana lui Tarin ce reprezinta o lama de substanta alba intinsa intre nodulus si floculus.

c)      Portiunea inferioara este reprezentata de lama coroidiana impreuna cu plexurile coroidiene care se indreapta inspre unghiurile laterale ale ventriculului IV. Plexurile coroide parasesc ventriculul IV la acest nivel sub forma unor buchete coroidiene = buchetele lui Bochdalek (manunchiurile abundentei). Pe linie mediana aceasta portiune inferioara a tavanului ventriculului IV prezinta un orificiu mic = gaura lui Magendie prin care LCR comunica cu spatiul subarahnoidian (cisterna magna = cerebelo medular).