INTESTINUL (INTESTINUM)

Intestinul (Intestinum)

Este portiunea cea mai lunga a aparatului digestiv, prezentandu-se ca un tub incolacit ce formeaza numeroase anse; incepe de la orificiul piloric si se termina cu orificiul anal. Lungimea lui variaza cu specia. La cabaline, are o lungime de circa 30 m; la bovine 38 m; la ovine 33 m; la suine 24 m; la carnivore 2-7 m. Dupa forma si aspect el se imparte in intestin subtire si intestin gros.

Intestinul subtire (Intestinum tenue)

Intestinul subtire, are un calibru redus dar constant sistematizandu-se in: duoden, jejun si ileon.

Duodenul (Duodenum), este prima portiune a intestinului subtire asezat, in general, intre fata viscerala a ficatului si trunchiul arterial mezenteric cranial, continuandu-se cu jejunul de la nivelul ligamentului duodeno-transvers. Incepe la pilor, unde are un calibru mai mare, iar la unele specii prezinta o dilatare de forma unui stomac miniaturizat (Ampulla duodenali), fiind mentinut in pozitia sa normala prin portiunea initiala a marelui mezenter aflata in continuarea marelui epiploon. Prezinta un orificiu: piloric (ostium pyloricum) de comunicare cu stomacul, un orificiu de comunicare cu canalul coledoc, care la unele specii este inconjurat de o cuta mucoasa ce realizeaza ampula duodenului -Vater-; un orificiu de deschidere a canalului pancreatic principal (canalul Wirsung) - Ductus pancreaticus, iar la unele specii mai exista un canal pancreatic accesoriu sau secundar, (canalul Santorinii) . Canalele coledoc si pancreatic se deschid in duoden la nivele ce difera cu specia.

Jejunul (Jejunum), este portiunea cea mai lunga a intestinului subtire avand o pozitie, in cavitatea abdominala, variabila cu specia. este cuprins intre ligamentul duodeno-transvers si originea ligamentului ilio-cecal. Ansele sale sunt suspendate la plafonul cavitatii abdominale prin marele mezenter ce se insera pe mica curbura a lor.

Ileonul (Ileum), este portiunea de intestin subtire pe care se insera ligamentul ileo-cecal, fiind plasat in general, pe partea caudo-laterala a cavitatii abdominale si avand peretii mai grosi. Se deschide in cecum prin orificiul ileo-cecal, (ostium ileale) care difera ca forma dupa specie, dar la toate speciile prezinta o cuta mucoasa numita valvula ileo-cecala (Papila ilealis).

Structura peretelui intestinului subtire este: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa.

Mucoasa intestinului subtire (Tunica mucosa), este rosiatica, prezentand cute longitudinale (Plicae longitudinales) si transversale (Plicae circulares) ce-i maresc mult suprafata. Ea prezinta pe suprafata o serie de ridicaturi mici, dense, ce-i confera un aspect catifelat, numite vilozitati intestinale (Vili intestinales), in numar de 15 - 20/mm². Ele sunt acoperite de un epiteliu prismatic simplu format din celule epiteliale absorbtive: celule caliciforme (mucipare) si endocrine (argentofine). Celulele absorbative (enterocitele) predomina ca numar, au talie mare, nucleul dispus bazal, iar polul apical prezinta microvilozitati (microvili) ce-i confera un aspect de platou striat, care mareste suprafata de absorbtie. Celulele caliciforme, se afla printre enterocite si secreta mucus ce acopera suprafata mucoasei. Celulele endocrine (argentofine), de forma triunghiulara sunt dispuse pe membrana bazala, dar polul apical nu ajunge la suprafata epiteliului; ele secreta serotonina, secretina si unii hormoni polipeptidici. Corionul mucoasei, contine infiltratii limfatice circumscrise, numite placi Peyer, raspandite neregulat. Pe langa aceste placi mai exista foliculi limfatici solitari raspanditi tot neregulat. La nivelul placilor Peyer, vilozitatile si glandele intestinale lipsesc. Glandele intestinale din mucoasa si submucoasa sunt reprezentate de: glandele Brunner, dispuse in submucoasa duodenului, fiind de tip tubulo-alveolar si fiind mai dezvoltate la cal, la care sunt de tip seros ca si la bou si iepure, iar la caine sunt de tip mucos; glandele Lieberchühn dispuse in mucoasa intregului intestin subtiere, fiind tubulare simple ce se deschid la baza vilozitatilor intestinale. Corionul contine musculoasa mucoasei.

Submucoasa,(Tunica submucosa) este bogata in tesut elastic ce contine vase sanguine si nervi, foliculi limfatici si glande.

Musculoasa, (Tunica muscularis) este formata dintr-un strat circular profund si unul longitudinal superficial.

Seroasa, (Tunica serosa) acopera organul si se continua cu marele mezenter ce suspenda intestinul la plafonul cavitatii abdominale.

Diferente :

Intestinul subtire la carnivore Este mult mai scurt comparativ cu talia animalului   masurand in general la caine intre 2 - 4 m.

Duodenul, se prezinta ca o ansa in interiorul careia se afla pancreasul. Canalul hepatic si pancreatic principal se deschid in comun la 4 - 6 cm de pilor, iar canalul pancreatic accesoriu pe marea curbura in fata precedentelor, la nivelul unei papile duodenale secundare ce se situeaza la 4 - 5 cm caudal de precedentele. Mucoasa duodenului la caine prezinta vilozitati foarte dezvoltate.

Jejunul, se afla in centrul cavitatii abdominale, ansele se sprijina pe planseul abdominal, de care le desparte marele epiploon.

Ileonul, este redus si dispus in portiunea caudala a marelui mezenter.

Intestinul subtire la pisica are o lungime variabila cu rasa si individul (cca. 2m), avand aceiasi pozitie si structura ca cel de caine. Caracteristic acestei specii este mucoasa duodenului care prezinta valvule  conivente asemanatoare celor de la om.

Intestinul subtire la cabaline. Are o lungime de 18 - 24 m si un diametru de 4 - 7 cm, fiind asezat in centrul cavitatii abdominale si flancul stang.

Duodenul (Amppula duodeni), incepe printr-o dilatatie asezata caudal de lobul drept al ficatului, dupa care se continua cu o portiune craniala (Pars cranialis), care dupa un traiect scurt se orienteaza caudo-dorsal spre regiunea sublombara dreapta unde vine in raport cu colonul ascendent si carja cecului pe care o inconjoara spre dreapta ajungand caudal de artera mezenterica craniala si se continua la stanga cu jejunul. Este legat de organele invecinate prin ligamentele: gastro-duodenal; hepato-duodenal; coli-duodenal (ansa a IV-a a colonului ascendent); reno-duodenal (pentru rinichiul drept); parieto-duodenal (peretele abdominal drept); ceco-duodenal si duodeno-transvers, ce-l leaga de colonul transvers, dupa care se continua cu jejunul. In el se deschid: orificiul piloric (prevazut cu o valva semilunara); hepatic si pancreatic principal, se deschid in ampula lui Vater (15 - 20 cm de pilor). Papila duodenala proemina in duoden avand un diametru de 1 - 2 cm. este formata dintr-o cuta mucoasa circulara, avand la interior o cuta mai redusa, de o parte si de alta a careia se deschid canalele hepatic si pancreatic principal; pancreatic accesoriu dispus pe marea curbura a organului in fata papilei duodenale.

Jejunul, este dispus in continuarea precedentului, fiind plasat cu preponderenta in jumatatea stanga a cavitatii abdominale, unde vine in raport cu splina, stomacul, peretele abdominal si colonul ascendent.

Ileonul, este plasat in stanga cecului, in care se deschide printr-un orificiu redus prevazut cu valvula ileo-cecala.

Intestinul subtire la taurine Masoara aproximativ 40 m si are lumenul mai redus decat la cabaline.

Duodenul, are lungimea de 90 - 120 cm, urcand de la pilor la fata caudala a ficatului unde face o inflexiune dubla in ''S'' si se dirijeaza spre regiunea sublombara ajungand la unghiul lateral al iliului, unde se curbeaza ventral si se continua cu jejunul. Orificiul hepatic se deschide la 5 - 10 cm de pilor, iar cel pancreatic la  40 - 45 cm de cel hepatic.

Jejunul, formeaza anse sub forma de ghirlanda, suspendate de marele mezenter si dispuse in dreapta cavitatii abdominale.

Ileonul, este scurt si se deschide in cecum la limita dintre acesta si colon prin orificiul ileo-ceco-colic.

Intestinul subtire la ovine Proportional cu talia, este mai lung ca si la bovine, papila duodenala este la 30 - 35 cm de pilor, iar in rest este similar cu cel al bovinelor.

Intestinul subtire la suine Are lungimi diferite in functie de rasa (18 - 22 m).

Duodenul, masoara 50 - 95 cm, canalul hepatic se deschide la 2 - 3 cm de pilor, iar cel pancreatic la 15 - 25 cm.

Jejunul, este plasat in flancul drept, fiind lung si suspendat de marele mezenter.

Ileonul, este aproape paralel cu cecul, iar orificiul ileo -ceco-colic are o valvula evidenta.

Intestinul subtire la iepure

Duodenul, se prezinta ca o ansa cu deschidere larga, ocupata de pancreas.

Jejunul, atinge partial peretele abdominal ventral.

Ileonul, este prevazut in apropierea deschiderii sale in cec cu o dilatatie a carei pereti sunt ingrosati si prevazuti cu o placa Peyar ce se prelungeste si in cec.

Intestinul gros (Intestinum crassum)

Acest segment este in continuarea intestinului subtire intinzandu-se pana la anus, el sistematizandu-se in trei portiuni : cecum, colon si rect.

Cecumul (Cecum), reprezinta portiunea initiala a intestinului gros, aparand sub forma unui fund de sac mai dezvoltat la cal si iepure si mai redus la rumegatoare si porc si rudimentar sau absent la carnivore. Comunica cu intestinul subtire prin orificiul ileocecal (Ostium ilaeocecale) si colonul ascendent prin orificiul cecocolic (Ostium cecolicum) mai larg. La unele specii (cal, porc si iepure), peretii organului sunt boselati, iar la restul sunt netezi, aparand ca un infundibul al colonului, limitat de orificiul ileocecocolic (Ostium ileocecocolicum) prevazut cu o valvula.

Mucoasa organului, este groasa si presarata cu foliculi limfatici, mai densi in jurul orificiului ileocecocolic. Submucoasa, este similara cu cea a intestinului subtire. Musculoasa, este formata dintr-un strat circular intern (Statum circulare) si unul longitudinal extern (Staratum longitudinale), care la speciile cu cecul boselat (haustrat) se prezinta sub forma de benzi. Seroasa, dupa ce-l inveleste formeaza ligamete ce-l ancoreaza de organele din jur.

Colonul (Colon), este portiunea cea mai lunga a intestinului gros, avand forma, volum si topografie variabile cu specia. Prin analogie cu colonul de la om si carnivore, la toate speciile el se sistematizeaza in: colon ascendent, transvers si descendent.

Colonul ascendent (Colon ascendens), pleaca din regiunea sublombara dreapta si se prelungeste (la carnivore) pana la diafragma unde se incurbeaza spre stanga, formand colonul transvers (Colon transversum).

Colonul transvers (Colon transversum) care la carnivore este dispus retrohepatic, iar la restul speciilor nu este bine delimitat, ci in mod conventional s-a convenit sa se considere a fi partea din colon ce ajunge in contact cu pancreasul, pe care se insera marele epiploon si este irigata de artera colica medie.

Colonul descendent (Colon descendens), este reprezentat, la carnivore, de portiunea asezata pe partea stanga a abdomenului si care ajunge pana la rect. La restul speciilor, este mai redus decat cel ascendent (colonul mic), iar la cal se numeste si colon flotant, fiindca nu se poate sprijinii pe planseul abdomenului din cauza scurtimii micului mezenter. Mucoasa si musculoasa colonului, sunt similare cu ale cecului, iar seroasa il acopera si il suspenda de plafonul abdomenului, avand dispunerea variabila cu specia.

Rectumul (Rectum), este portiunea terminala a intestinului gros, avand un traiect aproximativ rectiliniu. Este situat in cavitatea pelvina, unde este in raport cu peretii cavitatii (lateral), cu sacrumul (dorsal), iar ventral, cu vezica urinara, canalele deferente, veziculele seminale si prostata la mascul, iar la femela cu uterul si vaginul. El se deschide la exterior prin anus. Mucoasa, sa nu are submucoasa si prezinta, in portiunea terminala, pliuri longitudinale si transversale. Musculoasa, are un strat profund circular ce formeaza, la nivelul anusului, sfincterul anal intern si un strat extern longitudinal cu fibrele dispuse spiroid, ce se dirijeaza dorsal si se insera pe fata ventrala a primelor vertebre coccigiene, formand muschiul rectococcigian. Seroasa, acopera rectul numai in jumatatea craniala, formand mezorectul apoi trece pe organele invecinate formand fundurile de sac pelvine. Jumatatea caudala a organului, este in loja conjunctiva retraperitoneala. Fundurile de sac sunt: doua suprarectale, unul intraperitoniala recto-genital, genito-vezical si doua vezico-pubiene.

Anusul (Anus), este deschiderea caudala a tubului digestiv, dispus in regiunea subsacro-caudala si prezentand forma variabila cu specia. Peretele sau, este format dintr-un strat cuto-mucos si altul muscular.

Mucoasa, este rosie si prezinta cute, fiind delimitata de cea rectala printr-o zona columnara (Zona columnaris ani), formata din cute si infundaturi intercolumnare. Intre mucoasa si piele exista o linie de demarcatie. Pielea este fina, glabra, plisata si bogata in glande.

Musculoasa, este formata din sfincterul intern (M. sphincter ani internus), provenit din stratul circular al rectului si sfincterul extern (M. sphincter ani externus), format din muschi striat cu fibrele dispuse pe doua straturi; unul circular dispus in jurul anusului, ce se insera pe baza cozii si pe fascia perineala (ventral); altul, dispus in doua fascicule prinse pe fata ventrala a sacrului (dorsal) si reunite sub anus; muschiul ischio-anal (retractorul anusului) dispus pe laturile rectului, de la creasta supracotiloida si ligamentul sacrosciatic pana sub sfincterul extern, readucand anusul in pozitie normala, dupa defecare.

La carnivore si iepure, in jurul anusului se afla niste glande anale de forma ovoida si de marimea unei alune, dispuse pe laturile rectului, intre mucoasa si sfincterul extern. Secretia lor are un miros caracteristic speciei si se crede ca exercita atractia sexelor in perioada rutului (la carnivore), iar la iepure pare sa faciliteze defecarea.

Diferente pe specii:

Intestinul gros la carnivore. Este mai redus si prezinta o topografie similara cu cea de la om.

Cecul, este lung de 6 - 15 cm si are forma de tirbuson, fiind situat pe dreapta, in apropierea intrarii in bazin, la mustelide (dihor si nurca) el lipseste. Ligamentul ileo-cecal, este scurt. La pisica are aspectul unui fund de sac conic recurbat, fiind foarte redus.

Colonul, formeaza o ansa in forma de ''U''. Colonul ascendent este dispus in dreapta cavitatii abdominale, de la cecum pana in spatele diafragmei si ficatului unde formeaza o inflexiune si se continua cu colonul transvers, care ajunge pe stanga abdomenului formand o noua inflexiune si se continua cu colonul descendent ce coboara, pe stanga, pana la intrarea cavitatii pelvine, unde prezinta o inflexiune sigmoida si se continua cu rectul.

Rectul, este scurt si prezinta pe peretii laterali, aproape de anus, glandele anale, a caror secretie se colecteaza intr-o punga mica din care se elimina printr-un canal a carui orificiu se deschide la baza unui pliu cutanat.

Anusul, are trei zone: una mucoasa ce prezinta cute; una intermediara si alta cutanata ce inconjoara deschiderea anala, care este glabra si la nivelul careia se deschid canalele glandelor anale.

Intestinul gros la cabaline, are o capacitate medie de 160 - 175 litri.

Cecul, are capacitate de 50 - 60 litri, luand forma unui sac curbat la extremitatea dorsala ca o carja. Este asezat pe partea dreapta a abdomenului de la regiunea sublombara pana la stern, ocupand flancul drept in totalitate. Fiind foarte boselat, face impresia ca la interior ar fi diverticulat. Este format din : carje, corp si varf.

Carja (Bossi ceci), o formeaza extremitatea sa dorsala dispusa in regiunea sublombara, avand curbura mare orientata caudal, iar cea mica, cranial; fata laterala ocupa golul flancului drept, iar cea mediala este in raport cu colonul transvers si pancreasul. Pe mica curbura se afla orificiul ileo-cecal prevazut cu valva ileo-cecala; la 5 cm dorso-lateral se afla orificiul ceco-colic cu un sfincter dezvoltat.

Corpul (Corpus ceci) sau, se dirijeaza ventro-cranial, iar calibrul sau descreste treptat pana la varf.

Varful (Apex ceci) sau, este aproape de apendicele xifoid al sternului. Mucoasa organului, este galbena-cenusie, prezinta cute, fiind lipsita de vilozitati si placi Peyer. Stratul muscular longitudinal, formeaza 4 benzi, care fiind mai scurte decat lungimea organului, ii boseleaza peretii. Seroasa il inveleste si-l leaga de organele din jur.

Colonul, masoara 6 - 12 m si are o capacitate de 110 - 120 litrii.

Colonul ascendent (Colon crassum) sau mare colon, masoara 3 - 4 m din care cauza este indoit pe el insusi, formand 4 anse (portiuni) si 3 curburi: ansa I-a (lombosternala), pleaca oblic ventro-cranial, de la orificiul ceco-colic, pe fata mediala a hipocondrului drept, pana deasupra apendicelui xifoid sternal, unde formeaza curbura sternala si se continua pe stanga cu ansa II-a (sternopelvina), dispusa pe fata mediala a hipocondrului si pantei flancului stang. La intrarea in cavitatea pelvina, formeaza curbura pelvina si se continua cu anasa III-a (pelvodiafragmatica), dispusa peste ansa II-a de care este legata prin mezoul intercolic si are un calibru redus. La fata caudala a ficatului, formeaza curbura frenica situata peste curbura sternala si se continua cu ansa IV-a (frenolombara), situata deasupra ansei I-a de care este legata, fiind foarte dilatata in portiunea transversala. In regiunea sublombara, ea se continua cu colonul transvers, cu calibru mult mai redus. Mucoasa sa este groasa, cutata, iar stratul muscular longitudinal formeaza benzi ce variaza ca numar cu ansa respectiva (4 benzi pe I si II, o banda pe ansa III si 3 benzi pe ansa IV) ce boseleaza peretii anselor I, II, IV. Seroasa inveleste organul cu exceptia zonelor unde ea trece de pe o ansa pe alta.

Colonul transvers (Colon transversum) este redus, fiind suspendat in regiunea sublombara prin mezoul comun, nefiind boselat. Pe el se insera marele epiploon si o parte a pancreasului.

Colonul descendent (Colon tenue) (colonul flotant sau mic), este lung de 3 m si are calibrul uniform. Este plasat in flancul stang impreuna cu jejunul. Are 2 benzi musculare care-l boseleaza si ii formeaza la interior cute mucoase transversale ce delimiteaza loji. Seroasa, il inveleste, iar apoi formeaza micul mezenter care-l suspenda de plafonul abdomenului.

Rectul, este lung de 30 cm si este larg la jumatatea sa. Mucoasa este cutata longitudinal si transversal si lipsita de placi Peyer.

Anusul, este circumscris de un burelet cutomusculomucos, avand pielea fina, pigmentata si bogata in glande sebacee.

Intestinul gros la rumegatoare. Este lung de 8 - 10m si calibru mai mic, fiind lipsit de boseluri si benzi musculare.

Cecul, este cilindric si are o capacitate de 5 - 6 l, avand fundul dirijat caudal, iar extremitatea opusa se continua cu colonul ascendent de la nivelul orificiului ileo-ceco-colic.

Colonul ascendent, are o prima portiune sigmoida, dispusa in regiunea sublombara dreapta, urmata de o portiune spiralata, formata din trei ture concentrice si trei excentrice, dispuse intre lamele marelui mezenter. Ultima tura excentrica ajunge la dreapta arterei mezenterica craniala, intre duoden si colonul sigmoid, iar portiunea sa terminala formeaza colonul transvers.

Colonul descendent, este drept si suspendat la regiunea sublombara printr-un mezou scurt.

Rectul, este scurt, rectiliniu si de calibru egal, avand mucoasa prevazuta cu cute inelare.

Anusul, este infundat, prevazut cu cute si fara burelet circular.

Intestinul gros la suine. Are o lungime de 5 m.

Cecul, este cilindric si prevazut cu trei benzi musculare care-l boseleaza. Este deviat caudal si la stanga.

Colonul ascendent, are ansele spiralate dupa un ax helicoidal (colonul helicoidal), format din trei ture concentrice boselate si trei ture excentrice netede.

Colonul transvers, este in continuarea ultimei ture excentrice, fiind asezat intre duoden si pancreas.

Colonul descendent, este deasupra celui helicoidal; lumenul sau scazand progresiv, iar peretii sunt netezi.

Rectul, este scurt si necutat.

Anusul, nu are burelet, iar sfincterul extern este puternic.

Intestinul gros la iepure. Este foarte dezvoltat in raport cu talia speciei.

Cecul, este lung de 75 cm si cu o capacitate de 500 ml. Este spiralat in doua ture complete dispuse pe planseul abdomenului. Calibrul sau diminueaza progresiv; primul tur se termina intr-un varf dispus in dreapta avand un apendice verniform lung de 10 cm, ce are peretele gros si bogat in foliculi limfatici. La exterior, cecul este boselat in intregime, iar mucoasa prezinta o ingrosare similara unei spiroide ce descrie circa 20 de ture. Valvula ileo-cecala se prezinta ca un disc cu un orificiu in centru.

Colonul, se imparte intr-o portiune mai groasa, cu peretii boselati, avand trei benzi musculare si una cu calibru mai redus, neboselata. Ea se dirijeaza spre diafragma, unde formeaza o curbura retrohepatica, de unde se dirijeaza caudal, formand cateva anse si se continua cu rectul.

Rectul, este lung si are pe fiecare fata laterala catre doua glande anale.

Anusul, are zona cutanata acoperita cu peri.

Glandele anale, se impart in craniale, mai dezvoltate si caudale, mai reduse, iar produsul se aduna intr-o punga cutanata.