CAILE RESPIRATORII

Caile respiratorii

Cavitatile nazale

Sunt in numar de doua, dispuse simetric si despartite intre ele de septumul nazal, iar scheletul lor este format in majoritate de oasele splanchnocraniului. Ele comunica cu exteriorul prin cate o narina; caudal cu faringele prin cate coana, iar latero-caudal cu sinusurile paranazale. La mamifere, nasul se continua cranial cu rostrul, care, uneori pare contopit cu buza superioara.

Rostrul

Ocupa spatiul dintre narine si periferia lor, avand dispozitie si structura tegumentara variabila cu specia. La carnivore si rumegatoarele mici se numeste plan nazal, la bovine, plan nazolabial - zona epidermica - ; la suine, plan rostral, iar la cabaline si leporide rostrul are o piele subtire acoperita cu peri fini.

Narinele

Se prezinta ca doua fante orientate, in general, oblic caudo-dorsal si lateral, circumscrise de doua aripi - laterala si mediala - reunite prin doua comisuri, dorsala si ventrala. Aripa laterala este data de un pliu cutanat sustinuta, partial, de formatiuni cartilaginoase si fibroase. Aripa mediala, mai mobila este sustinuta de cartilajul alar. La cabaline, comisura laterala se continua cu un sant alar adanc ce se continua cu un diverticul nazal (nara falsa). La rumegatoare, narinele au forma de ''S'' cu axul dirijat medio-ventral. La suine, ele sunt aproape rotunjite, avand marginile dorsale scurte. La limita dintre piele si mucoasa nazala, se afla deschiderea conductului lacrimo-nazal.

Cartilajele nazale, sunt asezate rostral de oasele peretilor nasului. Sunt reprezentate de: extremitatea rostrala a septului nazal - impar - si o serie de cartilaje pare: alar lateral, dorsal, lateral ventral si accesoriu. La suine, la extremitatea rostrala a septului nazal se afla osul ratului. Scheletul cartilaginos mentine narinele deschise continuu si primeste insertiile muschilor pielosi ai regiunii, el fiind acoperit de piele fina.

Cavitatile nazale

Se intind intre narine, etmoid si choana respectiva. Ele prezinta: perete lateral; medial; extremitate rostrala si caudala; plafon si planseu (fig.202). Peretele medial, il formeaza septul nazal si vomerul. Septul nazal, are o portiune osoasa (lama perpendiculara) si una cartilaginoasa dispusa in continuarea precedentei. Marginea dorsala a septului se articuleaza cu simfizele mediane ale frontalelor si nazalelor, iar cea ventrala, sta in santul vomerului. Peretele lateral, are crestele pentru cornetii nazali care impart cavitatea nazala in meaturi. Cornetii au o baza osoasa completata rostral de formatiuni fibro-cartilaginoase, totul invelit de mucoasa nazala.

Cornetul nazal dorsal - nazoturbinalul, se insera pe creasta osului nazal fiind rulat ventral si mai lung decat cel ventral, prelungindu-se, rostral, cu pliul drept.

Cornetul ventral mijlociu, este dezvoltat la rumegatoare, carnivore si leporide se afla intre extremitatile caudale ale cornetilor dorsal si ventral.

Cornetul nazal ventral - maxiloturbinalul, se insera pe creasta de pe maxilar. Este mai dezvoltat la caine si iepure si rulat dorsal; la rumegatoare si suine este rulat atat dorsal cat si ventral. Extremitatea sa rostrala, se prelungeste, la toate speciile, cu cate un pliu alar si altul bazal.

Meaturile, sunt spatiile dintre corneti fiind: dorsal, mijlociu si ventral care comunica cu meatul comun, foarte redus. Meatul dorsal, este asezat intre plafonul nazal si marginea dorsala a cornetului dorsal; mertaul mijlociu (sinusul) este intre cornetul dorsal si ventral ajungand, caudal, la labirintul etmoidal si comunicand cu sinusurile maxilare; meatul ventral, este mai spatios si mai scurt, fiind dispus intre cornetul ventral si planseu, terminandu-se, caudal, cu choana respectiva. Scheletul planseului nazal, este format din: apofizele palatine ale incisivului, maxilarului si portiunea orizontala a palatinului. Organul vomero-nazal, par, dispus pe planseul cavitatii nazale, este format din canalul incisiv (Stenson) si canalul vomero-nazal (Jacobson), fiind sprijinit de cartilajul vomero-nazal. Canalul incisiv se deschide, cu exceptia solipedelor, pe laturile papilei incisive, stabilind o comunicare intre cavitatile bucala si nazala. La solipede, se termina in fund de sac, deasupra mucoasei palatine. Canalul este captusit cu mucoasa de tip olfactiv (celule senzoriale cu microvilozitati); restul epiteliului, este de tip respirator. Extremitatea sa aborala se termina in fund de sac la nivelul apofizei palatine a maxilarului. La suine si carnivore, extremitatea aborala a cavitatilor nazale este divizata in doua etaje inegale, de catre o lama orizontala a nasului, rezultata din unirea etmoidului, palatinului si vomerului. Etajul dorsal, este ocupat de catre volutele etmoidale, iar cel ventral, de conductul nazo-faringian. La rumegatoare si iepure, cavitatile nazale comunica intre ele in treimea aborala, pe sub septul nazal. Extremitatea rostrala a cavitatilor comunica cu narina corespondenta prin intermediul vestibulului nazal.

Mucoasa nazala, captuseste cavitatile nazale, cornetii si sinusurile paranazale avand o portiune respiratorie si una olfactiva. Cea respiratorie, este roza si ajunge pana la labirintul olfactiv, fiind bogata in glande. La nivelul cornetilor prezinta un plex venos care incalzeste si umezeste aerul inspirat. Portiunea olfactiva, acopera labirintul olfactiv fiind de culoare cenusie-galbuie si constituind receptorul analizatorului olfactiv.

Sinusurile nazale

Reprezinta spatiile neregulate dintre compactele unor oase asezate la granita dintre neuro- si splanchnocraniu, ce comunica cu cavitatile nazale. Ele sunt dispuse perechi, variind ca numar si topografie, cu specia, fiind captusite cu mucoasa de tip respirator. La toate speciile exista sinusurile frontale si maxilare, iar la unele pot exista si sinusuri etmoidale, sfenoidale si palatine.