FICATUL

FICATUL

Glada- anexa a tubului digestiv cu dimensiuni mari, ficatul se afla in etajul superior al abdomenului, sub diafragm. Ficatul este invelit in cea mai mare parte de peritoneul visceral, care formeaza tunica seroasa.

Embriologic, deriva in doi muguri hepatici ce provin din foita embrionara endodermic.

Prin functia sa beligenetica (secretia bilei), intervine in digestia si absortia lipidelor, alaturi

de vitaminele liposolubile. Greutatea sa este del 400-1 500 g.

Ficatul prezinta:

fata superioara convexa, asezata sub diafragm si acoperita de peritoneu, impartita in doi lobi ( stang, mai mic si drept, mai mare)

fata inferioara concava sau viscerala care prezinta trei santuri care, prin felul cum sunt dispuse, dau aspectul literei ,,H'. ele divid ficatul in patru lobi ( drept, stang, anterior si posterior).

Santul transversal reprezinta hilu ficatului locul de intrare in ficat a venei potre , arterei hepatice, vaselor linfatice, nervilor hepatici si de iesire a venelor suprahepatice si a canalului hepatic comun.

Toate elementele anatomice care intra si ies din ficat prin hilu hepatic formeaza peduculul hepatic. Santul longitudinal drept contine anterior vezicula biliara iar posterior, orificiul venei cave inferioare.

Caile biliare extra hepatice incep cu canalul hepatic comun din care, dupa un scurt traiect, se desprinde canalul cistic, ce face legatura cu vezicula biliara, rezervor de bila.

De la joctiunea canalului cistic cu canalu hepatic comun urmeaza o portiune libera, care se deschide in duoden, numita canalul coledoc. La capatul distal al canalului coledoc se deschide canalu Wirsung, care dreneaza secretia pancreatica. La locul de varsare a canalului coledoc in duoden se afla un sfinter alcatuit din fibre musculare netede, numit sfinteru Oddi.

Vasculariztia ficatului.

Ficatul are o vascularizatie aparte, deoarece aportul de singe se

realizeaza din doua surse;

- sangele provenit din vena porte transporta in cea mai mare parte principiile alimentare

absorbite de la nivelu tubului digestiv, constituind vascularizatia functionala;

- sangele arterial provenind din artera hepatica asigura aportul de O_{2 ,} costituind circulatia

nutritive.

Dupa deschiderea celor doua feluri de circulatie in capilarele sinuoide, afluxul sanguine hepatic se realizeaza printr-o cale venoasa comuna, ce incepe cu vena centrolobulara.

Vascularizatia functionala este asigurata de vena porta. Prin jonctiunea venei mezenterice superioare cu trunchiul splenomezenteric ia nastere vena porta.

Vena gastrica se deschide separat in vena porta. Vena porta colecteaza sangele venos din organele digestive situate in cavitatea abdominala (stomac, pancreas, intestine subtire, intestine gros) si din splina.

Vena mezenterica superioara colecteaza sange din intestine subtire, apendicele vermicula, colonel ascendant si cele doua treimi drepte ale colonului transvers drept.

Vena mzenterica inferioara colecteaza sange venos din treimea stanga a colonului transvers, din colonu descendent, sigmoid si rectportiunea superioara din intestinal gros.

Vascularizatia functionala este asigurata de vena porta, care, intrarea in ficat da ramificatii lombare. Unele ramificati ale venei porte, numite si nterlobulare, sunt situate in spatiu portal.

Prin patrunderea lor in lobul hepatic, ia nastere un capilar sinusoid, in spatiu delimitat de doua cordoane radiare de celule hepatice. Din capilarul sinusoid se desprinde o refea de capilare sinusoide ce se deschid in vena centrolobulara.

Vena porta prezinta la ambele extremitati cate o retea de capilare sanguine: una de origine-periferica si una centrala-la nivelul lobulului hepatic.

Vascularizatia nutritiva este realizata de artera hepatica, desprinsa din trunchiul celiac (format din arterele gastrica, splenica, hepatica). Dupa intrarea in ficat iau nastere ramificatii lobare-una dreapta si alta stanga. In spatiul portal se afla ramificatiile interlobulare ale arterei hepatice, care la intrarea in lobul formeaza capilarele arteriale hepatice, care se deschid in cele sinusoide.

Sistemul venos comun. Sangele venos lipsit de substante nutritive este colectat din venele centrolobulare, in venele sublobulare, situate la baza lobului hepatic; acestea, la randul lor, se deschid in venele suprahepatice, care in final due sangele ce a vascularizat ficatul, in vena cava inferioara, ce apartine circulatiei sistemice.

Reglarea fluxului circulator hepatic se realizeaza prin intermediul sistemului nervos vegetativ, in raport cu activitatea digestiva.

Este important de retinut ca fluxul circulator hepatic prezinta variatii semnificative, in functie de activitatea digestiva. El se modifica apreciabil in conditiile mobilizarii sangelui din depozite, in conditile de stimulare simpatica puternica, ce apare in timpul efortului fizic intens si al starilor de stres.

Inervatia ficatului. este asigurata de fibrele nervoase vegetetive simpatice postganglionare, provenite din plexul hepatic previsceral), desprins din eel celiac (prevertebral). Fibrele parasimpatice provin din nervul vag (perechea X).

Functiile ficatului

Ficatul reprezinta unul dintre cele mai importante organe pentru homeostazia organismului. Pe langa funtia sa digestiva (digestia si absortia lipidelor si a vitaminelor liposolubile, realizate prin intermediul sarurilor biliare), ficatul intervine :

- in sinteza gama-globuhnelor, se asigura principa un suport al apararii imunologice a

organismului,

- in sinteza albuminelor plasmatice, participa la mentionarea presiunii coloid-osmotice a

plasmei si, implicit, in mecanismul schimburilor capilare din circulatia sistemica,

- in sinteza mai multor factori ai coagularii, ficatul detine functia-cheie in hemostaza.

- ficatul constituie cel mai important rezervor de glicogen al organismului ce asigura o sursa de glucoza chiar in conditiile unui suport digestiv redus, pentru organe a caror functie este dependenta in totalitate de glucoza (creierul).

- ficatul intervine in homeostazia organismului si prin functia de excretie, indepartand bilirubina, produsul de gradare a hemoglobinei, si colesterolul, sintetizat de celula hepatica.