Familia Mullidae

Familia Mullidae

Pesti demersali care traiesc in apele costiere, pe funduri nisipoase sau maloase, in marile calde si temperate. Mustatile sunt organe senzitive, care sunt folosite pentrugasirea hranei. Specii solitare sau in aglomerari mici.

In Marea Neagra a fost identificat un singur gen: Mullus.

Genul Mullus

Barbun - Mullus barbatus ponticus Essipov, 1927

Sinonime: Mullus barbatus Pallas, 1811

Denumirii FAO: red millet (engl); rouget barbet (fr)

Denumiri populare: barbun (rom); barbuni (grec); barbunja (bulg); sultanka, barbulia (rus); barbunya (turc);

Diagnoza: D₁ VIII; D₂I 8; A II 6; P 16-17; V I 5; L.lat. 34-41.

Corpul inalt si scurt, bot obtuz si foarte convex. Sub barbie doua bartbisoane lungi. Profilul anterioar al capului aproape vertical; gura atingand nivelul ochilor. Ochi situati dorsal. Cele doua perechi de nari mici si departate. Gura subterminala, orizontala, mica. Insertia mandibulei sub nivelul ochiului. Dinti marunti pe mandibula; prevomerul poarta doua placi latite acoperite de dinti rotunjiti (molariformi). Celelalte oase ale gurii lipsite de dinti. Spinii branhiali scurti si grosi. Piesele aparatului opercular netede.

Pendunculul caudal lung, slab comprimat lateral. Cele doua dorsale scurte si distantate; prima este triunghiulara fiind formata din radii tari, flexibile, avand la baza un sant in care se pliaza; a doua dorsala este trapezoidala. Pectoralele si ventaralele rotunjite; ventralele inserate inapoia pectoralelor. Insertia analei situata putin in urma celei de a doua dorsale. Caudala adanc scobita.

Corpul acoperit cu solzi mari, slabi ctenoizi, caduci, acoprind complet baza caudalei, lipsind de la baza celorlalte inotatoare. Partea ventrala si istmul, complet acoperite cu solzi; atat pe laturi, cat si pe fata dorsala a capului. Sub ochi doi solzi mari, inalti, asezati unul in urma celuilalt; peste partea inferioara a solzului subocular anterioar se suprapune un solz mic. Linia laterala continua, rectilinie, dispusa oblic intre coltul superior al opercularului si al mijlocului bazei caudalei, fiind mai apropiata de regiunea dorsala.

Culoarea: fond argintiu cu pete rosii mari, neregulat dispuse, care dispar sau isi modifica forma in functie de starea fiziologica a pestelui. Inotatoarele galbene.

Dimensiuni: Maximum 30 cm; comun 10-15 cm.

Reproducerea are loc in intervalul iunie-septembrie la temperaturi ale apei intre 9-23^sC. Prima reproducere are loc la varsta de un an (8-11 cm); numarul boabelor de icre este de 10.000-28.000. La 2-3 ani numarul icrelor ajunge la 43.000-61.000. Depunerea icrelor are loc in trei porti: prima portie cuprinde 28% din totalul icrelor; a doua portie 40%; a treia portie - 32%.

Dimorfismul se manifesta in primul rand prin talia mai mare a femelelor. Icrele sunt pelagice si se intalnesc pana la 10 m adancime. Hrana este constituita din zooplancton, larve de pesti, guvizi, crustacee si detritus vegetal.

Specia nu este inclusa in Lista Rosie.

Pescuitul se efectueaza cu talianul si mai putin cu navodul de mare si traulul pelagic.

Importanta comerciala: carnea dulce si foarte gustoasa, fiind consumata in stare proaspata, sarata si in conserve.