GRUPUL BILATERALIA (TRIPLOBLASTICA)

RAMURA PROTOSTOMIENILOR ACELOMATI

(gr. protos = primu;, stoma = gura; a = fara; koilos = cavitate)

Animale la care orificiul bucal se formeaza din blastopor, iar mezodermul se prezinta ca un simplu parenchim mezenchimatic si nu participa la formarea unei cavitati celomice.

FILUM PLATHELMINTHES

(gr. platys = plat, turtit; helmins = vierme; viermi plati)

Diagnoza

Platelmintii sunt animale cu corpul turtit dorso-ventral, moale, viermiform. Majoritatea au corpul unitar, cu exceptia cestodelor (teniilor) care au corpul impartit in segmente (proglote). Dimensiunile corpului variaza de la cateva sute de microni la 10-15 m lungime.

Sunt cele mai simple animale cu organe si aparate sau sisteme de organe.

Tegumentul este format dintr­-un epiteliu unistratificat, ciliat si bogat in glande la formele libere si acoperit de o cuticula (formatiune fara structura celulara) la formele parazite.

Musculatura parietala este alcatuita din fibre musculare netede circulare, longitudinale si oblice, care se succed in aceasta ordine, de la suprafata spre interior; formeaza impreuna cu tegumentul o teaca musculo-cutana.

Din teaca musculo-cutana se diferentiaza armaturi ale aparatului copulator la formele libere si organe de fixare (tepi, spini, carlige, ventuze) la cele parazite.

Cavitatea corpului (spatiul dintre peretele corpului si intestin) este ocupata de un parenchim mezenchimatic care are interstitii numeroase pline cu lichid si celule libere. Parenchimul mezenchimatic este strabatut de fibre musculare dorso-ventrale.

Sistemul nervos este bine dezvoltat la formele libere si regresat la cele parazite. Este situat sub teaca musculo-cutana. La formele primitive este alcatuit dintr-un plex nervos subepitelial si o condensare nervoasa anterioara. La formele evoluate exista o pereche de ganglioni cerebroizi situati la nivelul capului de la care pornesc 4 perechi de trunchiuri (cordoane) nervoase longitudinale (una dorsala, una ventrala si 2 laterale), rezultate din condensarea elementelor plexului nervos. In legatura cu deplasarea prin tarare este mai bine dezvoltata perechea ventrala de cordoane nervoase.

Organele de simt sunt bine dezvoltate la formele libere si reduse la cele parazite si reprezentate prin: tangoreceptori si gropite senzoriale cu rol tactil, chemoreceptori cu rol in detectarea substantelor chimice, reoreceptori cu rol in detectarea vitezei curentului de apa, statocisti cu rol in echilibru si ochi subepidermici cu rol vizual.

Sistemul digestiv este format din orificiul buco-anal, faringe, esofag si intestin drept sau ramificat. Exista si forme fara tub digestiv (ex. cestodele), la care hranirea se realizeaza prin osmoza.

Sistemele circulator si respirator sunt absente. Circulatia se realizeaza prin tubul digestiv (care functioneaza ca un sistem gastrovascular) si prin lichidul din parenchimul mezenchimatic, iar respiratia prin peretele corpului. Formele parazite au o respiratie anaeroba.

Sistemul excretor este format din protonefridii (celule cu flamura vibratila). O protonefridie este formata dintr-o celula excretoare de forma stelata, cu pozitie terminala, de la care porneste un canalicul excretor in care se gaseste un smoc de cili vibratili (flamura vibratila). Canaliculele excretoare conduc in doua canale excretoare longitudinale, situate pe laturile corpului, care se deschid la exterior prin pori excretori dorsali si ventrali.

Sistemul genital este format din gonade, gonoducte si glande anexe (ex. glande cochiliere  la femela, care produc coaja oului). Majoritatea platelmintilor sunt hermafroditi proterandrici. Gonada femela este alcatuita dintr-o parte germigena - ovarul, care produce ovule si o parte vitelogena - glanda vitelogena, care produce celule viteline (ovule avortate) ce servesc ca hrana embrionului. Spunem ca gonada femela este un germovitelarium. Gonada mascula este reprezentata fie prin foliculi testiculari izolati, fie prin testiculi. La mascul se exista un organ copulator puternic chitinizat (intarit) nummit cirr sau penis. Orificiile genitale se deschid separat si sunt situate pe o papila genitala, prevazuta cu un orificiu genital hermafrodit.

Reproducerea este sexuata si asexuata. Reproducerea asexuata presupune impartirea animalului, prin planuri de diviziune transversale, in numeroase segmente, care ulterior isi refac partile lipsa pe baza unor celule din parenchimul mezenchimatic. Reproducerea sexuata se realizeaza prin copulatie. Fecundatia este interna si incrucisata.

Dezvoltarea: la formele libere dezvoltarea postembrionara este in general directa, dar exista si specii la care apar larve (dezvoltare indirecta sau cu metamorfoza); la formele parazite ciclurile evolutive pot sa contina mai multe forme larvare, mai multe gazde sau mai multe generatii.

Sunt animale libere si parazite.

Sistematica. Platelmintii sunt grupati in 6 clase: Turbellaria, Monogenoidea, Cestodaria, Cestoda, Trematoda si Gnathostomulida.

Ecologie.

Formele libere (Turbellaria si Gnathostomulida)

Turbelariatele libere sunt marine, de apa dulce, de apa salmastra si terestre. Speciile marine sunt fitofile, bentonice sau traiesc in interstitiile nisipurilor; putine sunt pelagice. Unele specii sunt comensale sau prezinta endosimbionti (flagelate autotrofe). Turbelariatele sunt raspandite pasiv de pasari sau de plante, ceea ce explica cosmopolitismul multor specii. Unele specii sunt stenohaline (cu toleranta redusa la cresterea gradului de salinitate), altele eurihaline (cu toleranta foarte mare fata de salinitatea apelor). Majoritatea turbelariatelor se hranesc cu prada vie (bacterii, protozoare, rotiferi, limacsi, rame, crustacei) sau cadavre.

Gnatostomulidele sunt forme marine, care traiesc de regula in zona litorala, in interstitiile nisipurilor.

Formele parazite (Monogenoidea, Cestodaria, Cestoda si Trematoda

Monogenele sunt in majoritate ectoparazite, in special la pesti si amfibieni; cateva specii sunt endoparazite.

Cestodarii sunt endoparazite, in special la pesti.

Cestodele sunt platelminti adaptati perfect pentru viata endoparazita.

Trematodele sunt endoparazite si ectoparazite la vertebrate.

Filogenia platelmintilor

Prin ordinul Acoela (Turbellaria), care prezinta o serie de caractere asemanatoare cu planula celenteratelor, platelmintii stau la baza animalelor triploblastice. Turbelariatele, care cuprind in majoritate forme libere dar si comensale si cu tendinta de parazitism, se considera ca stau la originea atat a grupeor libere (Gnathostomulida) cat si a celor parazite (Monogenoidea, Cestodaria, Cestoda, Trematoda).

Importanta platelmintilor

Formele libere au un rol important in structura si functionarea biocenozelor din ecosistemele integratoare.

Speciile care populeaza apele dulci sunt utilizate ca indicatori biologici.

Cunoasterea speciilor parazite, a ciclului lor de viata si a gazdelor lor permite elaborarea unor metode eficiente de combatere si care, in acelasi timp, sa nu afecteze celelalte componente, biotice si abiotice, ale ecosistemelor integratoare.