SISTEMUL LIMFATIC

Sistemul limfatic

Caile limfatice

Isi au originea in foarte bogata retea de capilare limfatice, terminate in fund de sac la extremitatea lor initiala. Au rolul de a colecta limfa din spatiile intercelulare si o varsa in vase limfatice de calibru mai mare prevazute cu numeroase valve. Aceste vase, au o musculatura segmentara dezvoltata mai ales intre doua valve, prin a carei contractie, limfa este impinsa spre trunchiurile limfatice. Cel mai mare trunchi este canalul toracic, cu radacina intr-o dilatatie ampulara dispusa in spatele diafragmei, numita cisterna chilului (Pecquet). Acest canal, colecteaza limfa din cele doua treimi caudale ale corpului si o varsa in vena cava craniala, in unghiul de confluenta a venelor jugulare. Tot aici se mai varsa, prin una sau mai multe ramuri si trunchiul jugular stang, ce aduna limfa din treimea craniala stanga a corpului. Din cea dreapta, limfa este colectata de catre trunchiul jugular drept si o varsa in unghiul venos drept.

Ganglionii limfatici

Sunt formatiuni limfatice dispuse pe traiectul vaselor limfatice, aparand ca niste statii de control a limfei. Au o culoare ce variaza de la galben - cenusiu, la rosu - visiniu si sunt inveliti de tesut conjunctiv lax prevazut cu o cantitate de grasime ce variaza cu starea de intretinere a animalului. Pe suprafata ganglionului (convexa) patrund vasele aferente, care aduc limfa la el, iar prin hil (cu exceptia suinelor) ies unu sau doua vase eferente ce duc limfa de la un ganglion la altul, mai central sau o varsa intr-un canal colector. In felul acesta, un vas eferent al unui ganglion devine vas aferent pentru ganglionul urmator. La suine, directia circuitului limfatic in ganglion este inversata, fapt ce modifica si orientarea zonelor structurale ale sale.

Structural, ganglionul limfatic este format dintr-o capsula conjunctiva ce-l acopera la exterior si de pe fata profunda a careia se detasa septuri ce delimiteaza lojile organului, formand o retea. In aceste loji se afla tesutul limfatic, dispus sub forma de foliculi limfatici asezati in zona corticala (externa) si cordoane limfatice asezate in medulara. Foliculii limfatici sunt dispusi cate 2-3 intr-o loja, iar cordoanele din medulara sunt formate din limfocite mici.

Ganglionii limfatici, genereaza limfocite care indeplinesc functia de bariera impotriva microbilor si corpilor straini (praf, carbune) si participa la procesele de imunogeneza, suplinind splina si maduva osoasa rosie.

Mai exista o categorie de ganglioni, a caror structura seamana atat cu a ganglionului limfatic cat si cu a splinei, numiti ganglioni limfatici hematici (hemo-limfatici). Au o culoare rosie-violacee, sunt intercalati intre arteriole si venule si se intalnesc mai ales la rumegatoare. Ganglionii limfatici din diferite regiuni ale organismului (ganglioni regionali), colecteaza limfa acelei regiuni sau de la un organ (limfa primara), prin vase aferente si o duc la ganglionul regional, care o filtreaza si o imbogatesc cu limfocite, apoi ea paraseste ganglionul prin vasele eferente (limfa curenta). Ganglionii limfatici, pot primii limfa si din afara teritoriului tributar sau de la un ganglion interpus pe traiectul vaselor, fiind in acest caz atat statie primara - pentru limfa din regiunea tributara (limfa primara) cat si statie secundara, pentru limfa secundara.

Ganglionii limfatici si caile limfatice

Numarul ganglionilor limfatici variaza cu specia; cei mai multi sunt la solipede (8000), in timp ce la bovine si caine sunt mult mai redusi (300, respectiv 60), (Baum 1928). Dimensiunile variaza intre 2 - 15 mm. Cand exista o grupare de mai multi ganglioni la care sosesc vase aferente din aceeasi regiune, se numeste centru limfatic (limfo-centru).

Centrul limfatic parotidian (ganglionii limfatici parotidieni), este situat in si sub parotida, caudo-ventral de articulatia temporo-mandibulara. La el vin vase aferente de la: regiunea frontala, parietala, maseterina, parotidiana, zigomatica, ochi si anexele sale si urechea externa. Vasele eferente merg la limfo-central retrofaringian.

Centru limfatic mandibular, are ganglionii asezati in jgheabul intermandibular (doua grupuri simetrice), ventral de musculatura limbii si la fata mediala a muschiului pterigoidian medial. Vasele aferente colecteaza limfa de la: pilea fetei, musculatura capului, hioidului si limbii, de la pleoape, orbite, cavitatea bucala, glandele salivare si cele 2/3 rostrale ale nasului. Vasele eferente merg la ganglionii cervicali profunzi craniali.

Centrul limfatic retrofaringian, este format din ganglionii retrofaringieni mediali si laterali. Cei mediali, sunt asezati pe faringe si acoperiti - la solipede - de punga guturala. Vasele aferente aduna limfa de la regiunea parotidiana, nazala aborala, sinusurile paranazale, faringe, laringe, tiroida, urechea externa; limfa curenta de la ganglionii parotidieni si retrofaringieni laterali. Vasele eferente, merg la ganglionii cervicali profunzi craniali.

Ganglionii retrofaringieni laterali, sunt dispusi pe peretii laterali ai pungilor guturale, acoperiti de parotida, submandibulara si muschiul occipito-mandibular. Vasele aferente sunt aceleasi ca ale precedentilor, iar eferentele, merg la ganglionii cervicali profunzi craniali.

Centrul limfatic cervical profund, este compus din ganglionii cervicali profunzi craniali mijlocii si caudali. Primii, sunt dispusi caudal de faringe si laringe, pe portiunea initiala a traheei. Vasele aferente, aduna limfa de la: laringe, esofag, trahee, tiroida, timus, urechea externa; iar limfa curenta de la ganglionii mandibulari si retrofaringieni mediali. Vasele eferente, formeaza, prin confluare trunchiul jugular.

Cei mijlocii, sunt dispusi in serie, cam la mijlocul traheei sub forma a doua pachete simetrice. Aduna limfa de la: trahee, esofag, timus, tiroida, limfa de la ganglionii cervicali profunzi craniali. Eferentele, merg la trunchiul jugular si ganglionii cervicali profunzi caudali.

Caudalii, sunt doua grupuri simetrice dispuse ventral de trahee si reunite in fata primei coaste. Aferentele, aduna limfa de la: muschii spetei, bratului, cervicali ventrali, axilari, tiroida, timus si de la: ganglionii cervicali superficiali si profunzi mijlocii precum si de la ganglionii axilari si trunchiul jugular. Eferentele, merg la ganglionii mediastinali craniali si, in partea dreapta, la canalul limfatic drept.

Centrul limfatic axilar, dispus caudal fata de articulatia scapulo-humerala, la originea arterei subscapulare. Aferentele, vin de la: pielea toracelui, a fetei laterale a umarului si bratului, muschii spetei, bratului, articulatia umarului, a cotului, pleura parietala; limfa de la ganglionii cubitali. Eferentele, merg la ganglionii cervicali profunzi caudali. Ganglionii cubitali, sunt dispusi pe fata mediala a bratului, dorsal de articulatia cotului. Aferentele vin de la autopodiu, zeugopodiu, iar eferentele merg la ganglionii axilari.

Centrul limfatic toracal dorsal, include ganglionii toracici aortici si intercostali. Primii, sunt dispusi la originea arterelor intercostale din aorta descendenta. Aferentele, vin de la: fata craniala a diafragmului, pleurile parietala si mediastinala, aorta si ficat, iar eferentele merg la ganglionii mediastinali craniali si mijlocii, canalul toracic si ganglionii celiaci.

Ganglionii intercostali, sunt dispusi subpleural, intre coaste si vertebrele toracale. Aferentele vin de la: peretele dorsal al cavitatii toracale, iar eferentele merg la ganglionii toracici aortici sau in canalul toracic.

Centrul limfatic toracal ventral, este format din ganglionii sternal craniali si caudali; primii, sunt asezati la fata mediala a articulatiilor condro-costale II si III. Aferentele, vin de la: musculatura peretelui toracal, stern, trahee, esofag, timus, pericard, pleura mediastinala, iar eferentele merg la: ganglionii mediastinali craniali. Ganglionul sternal caudal (diafragmatic), dispus la insertia diafragmei pe sten. Aferentele, vin de la diafragma, iar eferentele merg la ganglionii mediastinali craniali.

Centrul limfatic mediastinal, este format din ganglioni mediastinali craniali, mijlocii si caudali. Primii ocupa mediastinul precardiac. Aferentele, aduna limfa de la: trahee, esofag, timus, pleura, mediastin, diafragma, pericard, inima, ficat; limfa de la ganglionii cervicali profunzi caudali, sternali, mediastinali (mijlocii si caudali) si intercostali. Eferentele, merg la canalul toracic drept (pe dreapta) si la cel stang (pe stanga). Ganglionii mediastinali mijlocii, se afla deasupra bazei cordului, in dreapta esofagului si traheei. Aferentele, aduna limfa de la: trahee, esofag, pulmoni, pericard, mediastin, aorta; limfa de la centrul limfatic toracal dorsal, bronhic si ganglionii mediastinali caudali. Eferentele, merg de la ganglionii mediastinali craniali. Ganglionii mediastinali caudali, se afla caudal de carja aortei, deasupra esofagului. Aferentele, vin de la plamani, esofag, mediastin, iar eferentele merg la ganglionii mediastinali mijlocii si craniali.

Centrul limfatic bronhic, este format din ganglionii traheo-bronhici drepti, stangi si medii, dispusi la originea bronhiilor primare. Aferentele, vin de la: trahee, plamani, inima, pericard, esofag, mediastin; limfa de la ganglionii mediastinali mijlocii si pulmonari, iar eferentele merg la ganglionii mediastinali craniali.

Ganglionii pulmonari, sunt dispusi pe bronhia principala si lobara craniala. Aferentele vin de la pulmoni, iar eferentele merg la ganglionii traheo-bronhici.

Centrul limfatic lombar, este format din ganglionii lombari-aortici, dispusi in lungul aortei abdominale, ganglionii renali, frenico-abdominali, ovarian sau testicular.

Primii, sunt asezati pe aorta abdominala intre rinichi si arterele circumflexe profunde ale iliumului. Aferentele vin de la: plafonul abdominal, peritoneu, rinichi, suprarenale, uretere, vezica urinara, testicule si epididim, respectiv ovar, uter, uretra, aorta abdominala; limfa de la ganglionii iliaci, mediali si laterali, iar eferentele formeaza trunchiul lombar. Ganglionii renali, sunt asezati pe vasele renale. Aferentele, vin de la: rinichi, suprarenale, uretere, ficat, duoden, peritoneu si aorta abdominala; iar eferentele, merg la ganglionii lombo-aortici.

Centrul limfatic celiac, este format din ganglionii celiaci, lienali, gastrici, hepatici, pancreatico-duodenali si  omentali.

Ganglionii celiaci, se afla in jurul trunchiului celiac si a ramurilor sale initiale, aduna limfa de la: diafragma, plamani, mediastin, peritoneu, stomac, ficat, splina, pancreas, suprarenale, precum si limfa curenta, de la restul ganglionilor celiaci. Eferentele, formeaza trunchiul celiac care se varsa in cisterna lombara. Ganglionii lienali se afla la hilul splinei, adunand limfa de la: stomac, splina, ganglionii omentali, iar eferentele merg la ganglionii celiaci. Ganglionii gastrici, se afla pe ramurile arterei gastrice stangi. Aferentele, vin de la: esofag, stomac, ficat, marele epiploon, iar eferentele, merg la ganglionii celiaci. Ganglionii hepatici (portali), situati in hilul hepatic. Aferentele, vin de la duoden, ficat, pancreas; limfa de la ganglionii pancreatico-duodenali, iar eferentele formeaza trunchiul hepatic. Ganglionii pancreatico-duodenali, situati pe arterele: gastrica dreapta, gastro- si pancreatico-duodenale. Aduna limfa de la duoden, pancreas, stomac, marele epiploon si ganglionii omentali. Eferentele merg la ganglionii limfatici  celiaci. Ganglionii omentali, se afla in marele epiploon, aduna limfa de la stomac si marele epiploon, iar eferentele merg la ganglionii lienali si celiaci.

Centrul limfatic mezenteric cranial, cuprinde ganglionii mezenterici craniali, jejunali, cecali si colici. Primii, se afla pe artera mezenterica craniala, adunand limfa de la: duoden, colon ascendent, jejun, pancreas, suprarenale si ceilalti ganglioni din acest centru. Eferentele, formeaza trunchiul intestinal, ce se varsa in cisterna lombara. Ganglionii jejunali, se afla in marele mezenter, pe traiectul arterelor jejunale. Aferentele, vin de la jejun si ileon, iar eferentele merg la ganglionii mezenterici craniali. Ganglionii cecali, se afla pe arterele cecale, aduna limfa de la cecum, duoden, ileon si o varsa in ganglionii mezenterici craniali. Ganglionii colici, dispusi pe arterele colonului ascendent, adunand limfa de la acest organ, de la colonul transvers si ileon, iar eferentele merg la ganglionii mezenterici craniali.

Centrul limfatic ilio-sacral, grupeaza ganglionii iliaci mediali, iliaci laterali, sacrali si ano-rectali. Primii, sunt dispusi la originea arterei iliace externe. Aferentele, vin de la musculatura abdominala dorsala, bazin si coapsa, ureter, peritoneu, vezica urinara, testicule, epididim, canal deferent, ovar, uter si glande genitale accesorii, ganglionii iliaci laterali, sacrali, inghinali profunzi si subiliaci. Eferentele, merg la ganglionii lombo-aortici si trunchiul lombar. Ganglionii iliaci laterali, se afla in unghiul de ramificare terminala a arterei circumflexa iliaca profunda. Aferentele vin de la: muschii abdominali, peritoneu, ficat, rinichi, ganglionii subiliaci, iar eferentele merg la ganglionii lombaro-aortici si la cei iliaci mediali. Ganglionii sacrali, se afla in unghiul de emergenta a arterelor iliace interne. Aferentele, vin de la bazin, uretra masculina, glandele genitale accesorii, uter, vagin, ganglionul ischiadic, iar eferentele merg la ganglionii iliaci mediali. Ganglionii ano-rectali, dispusi in unghiul dintre anus si coada. Aferentele vin de la colonul descendent, rect, anus, coada, iar eferentele merg la ganglionii mezenterici caudali si sacrali.

Centrul limfatic inghinal profund (iliofemural), are ganglionii dispusi in canalul femural. Aferentele vin de la: fata mediala a autopodiului, zeugopodiului, stilopodiului, tunica vaginala, penis, ganglionii inghinali superficiali si poplitei, iar eferentele merg la ganglionii iliaci mediali.

Centrul limfatic inghinal superficial, grupeaza ganglionii inghinali superficial si subiliaci. Primii, sunt dispusi simetrici, intre planseul abdomenului, furou si scrot sau uger, pe traiectul arterei pudenda externa. Aferentele, vin de la piele peretilor abdominali, perineu, scrot, preput, penis sau vulva, clitoris, uger, iar eferentele merg la ganglionii inghinali profunzi. Ganglionii subiliaci, se afla la marginea cranio-mediala a muschiului tensor al fasciei lata, cam la jumatatea sa. Aferentele, vin de la: pielea peretilor laterali si dorsali ai trunchiului, pliul grasetului, crupei, coapsei, iar eferentele merg la ganglionii iliaci laterali sau mediali.

Centrul limfatic popliteu, dispus in fosa poplitee, pe muschiul gastrocnemian lateral, intre bicepsul femural si semitendinos. Aferentele, aduna limfa de la: fata laterala a autopodiului, zeugopodiului si caudo-laterala a coapsei, iar eferentele merg la ganglionii inghinali profunzi.

Canalele colectoare limfatice

Canalul toracic, este dispus in continuarea cisternei chilului fiind situat in mediastin, la stanga esofagului si traheei, ventral de artera subclaviculara. Se varsa in vena cava craniala sau in vena jugulara externa stanga, avand la varsare 2 valve semilunare.

Cisterna chilului, este dispusa intre vertebrele L₂ - T₁₈. In extremitatea sa caudala se varsa trunchiurile lombare; in jumatatea caudala, trunchiul intestinal, iar in cea craniala, trunchiul celiac. Cranial, se continua cu canalul toracic.

Trunchiul celiac, dispus la dreapta arterei celiace, se varsa in jumatatea craniala a cisternei chilului.

Trunchiul intestinal, rezulta din confluenta eferentelor ganglionilor mezenterici craniali, se dispune la dreapta mezentericei craniale si se varsa in jumatatea caudala a cisternei chilului.

Trunchiul lombar, este format din eferentele ganglionilor lombo-aortici, la care se adauga eferentele ganglionilor mezenterici caudali si iliaci mediali si se varsa la extremitatea caudala a cisternei chilului.

Trunchiurile jugulare (stang si drept), rezulta din eferentele ganglionilor cervicali profunzi craniali, urmaresc traheea si se varsa in ganglionii profunzi caudali.

Canalul limfatic drept, se formeaza din eferentele ganglionilor mediastinali craniali, urca spre vena jugulara, unde primeste aferentele ganglionilor cervicali superficiali si cervicali profunzi caudali. Se varsa in vena jugulara, avand la varsare o pereche de valve.

Organele hematopoetice si limfopoetice

Organele hematopoetice, genereaza celulele sangvine, care sunt intr-o continua schimbare. Ele sunt formate din tesut histioblastic reticular provenit din mezenchim. In structura diferitelor organe exista formatiuni generatoare de elemente limfatice ca: punctele limfoide, foliculii limfatici, placile limfatice (Peyer), ganglionii limfatici, amigdalele, timusul, splina, ficatul, maduva rosie a oaselor si la pasari, bursa Fabricius.

Splina

Este un organ impar, fiind anexa a aparatului circulator, situata la stanga stomacului, in raport cu portiunea costala stanga a diafragmei; la rumegatoare este atasata de sacul ruminal stang. Este glanda hemolimfatica cu rol in hematoliza si limfo-poeza, putand stoca pana la 15 % din sangele circulant. Are culoare gri - albastruie sau rosie - violacee, in functie de starea fiziologica in care se examineaza.

Pentru descriere prezinta: o fata viscerala pe care se afla hilul, una parietala neteda, margini si extremitati. Volumul si greutatea, variaza cu talia animalului. La bovine, este alungita si fara creasta hilara, cu o greutate de 800 - 900 g. La ovine, este discoidala, fara creasta hilara si cu o greutate de 50 - 100 g; la suine, este alungita, are creasta hilara pe toata lungimea, are masa de 150 - 200 g; la solipede, are forma de coasa, prezinta creasta hilara; la canide, este alungita cu marginea craniala franta si extremitatea distala mai latita; la pasari, este sferoidala si de culoare rosie - visinie. In structura sa (fig. 280), se afla o capsula, formata din fibre colagene, elastice, reticulare si musculare netede. De pe fata sa profunda, pleaca spre interior, septe (trabecule in care se afla vasele sangvine principale) ce formeaza loji, in care se afla elementele celulare libere, ce reprezinta tesutul limfoid si celule reticulare care genereaza elemente limfoide. Tesutul limfoid, se prezinta sub forma de noduli albiciosi-corpusculi Malpighi - inconjurati de sinusuri venoase largi. Foliculii splenici reprezinta pulpa alba a splinei, iar sinusurile venoase, pulpa rosie dispusa sub forma de cordoane.

Bursa lui Fabricius

Este o formatiune limfo-epiteliala a pasarilor, dispusa deasupra proctodeumului cu care comunica printr-un canal scurt. Interiorul sau este acoperit cu epiteliu intestinal, iar peretele este format din lobuli microscopici, delimitati de septe conjunctive date de capsula. Celulele limfatice (bursocitele), sunt dispuse intr-o corticala periferica si una medulara centrala. Organul sintetizeaza anticorpii si genereaza limfocite. La  pasarile adulte involueaza si dispare.