Increngatura Cnidaria

Increngatura Cnidaria

gr. cnide = urzica

Celenterate, cnidari, "urzici de mare"

Organisme acvatice, majoritatea marine, solitare sau coloniale.

Corp in forma de sac sau umbrela cu simetrie radiara, are un singur orificiu avand functie bucala si anala.

Au tentacule cu celule urzicante ca niste harpoane microscopice (cnidoblaste sau nematocisti) cu care se apara si isi paralizeaza prada (sunt carnivore).

Sunt diblastici, avand doua straturi celulare (extern si intern), intre acestea aflandu-se o masa gelatinoasa (mezoglee).

Celenteratele nu au cap, nu au sistem nervos central, au un sistem nervos ganglionar (apar pentru prima oara in seria animala celule nervoase adevarate). Nu exista organe specializate pentru respiratie, excretie, digestie sau circulatie, aceste functii fiind realizate de un sistem gastrovascular.

Exista doua forme ale corpului: polip, fixat si asexuat (se inmultesc prin inmugurire) si meduza, sexuata, care inoata libera; atunci cand exista ambele forme se stabileste o alternanta intre generatia asexuata si cea sexuata (metageneza[1]).

Exista 3 tipuri de polipi : hidropolipi, scifopolipi si antopolipi si 2 tipuri de meduze: meduze cu val (craspedote)[2] si meduze fara val (acraspedote); tipul de polip si de meduza reprezentand principalul criteriu de clasificare in clase:

Clasa Hydrozoa (hidrozoare): hidropolip si hidromeduze cu val; prezinta o alternanta de generatii polip-meduza, au talie mica, pot fi marine cum este Obelia sau de apa dulce cum este hidra (Hydra viridis). Polipii pot fi solitari sau formeaza colonii polimorfe[3], cum este cazul corabiei portugheze: Physalia physalis, traieste in marile si oceanele calde (poate ajunge la 50 m lungime).

Clasa Sciphozoa (meduze): scifopolip (stadiu trecator in ciclul de dezvoltare) si scifomeduza (forma predominanta) fara val, au talie mare: Pelagia noctiluca (meduza fosforescenta, lumineaza intermitent cand este excitata) (M. Mediterana, Oc. Atlantic), Aurelia aurita (meduza de apa rece, intalnita in toate marile, in zona litorala) (20-40 cm diametru), sau foarte mare: Rhizostoma, Cyanea (diametru > 2 m, tentacule lungi de 30 m, intalnita in Oc. Atlantic). Extrem de veninoase sunt cubomeduzele (Ordinul Cubomedusae) din sud-vestul Pacificului, care pot fi mortale.

Clasa Anthozoa (antozoare): toti sunt marini, reprezentate exclusiv prin polipi (antopolipi sau coralopolipi) sedentari, solitari sau care traiesc in colonii. Antopolipii se reproduc sexuat si asexuat; larva este ciliata si inoata liber inainte de a se fixa. La antozoare cavitatea gastrovasculara este impartita in camere creste suprafata de digestie, unele actinii pot digera un crab sau un peste. Exemple:

Ordinul Actinaria: animale solitare, fara schelet, cu tentacule tubulare, simple, retractile, dispuse in verticil pe unul sau mai multe randuri. De exemplu: Actinia equina (deditelul de mare sau actinia) care se gaseste si in Marea Neagra, sta fixat pe stanci.

Ord. Madreporaria (madreporarii sau coralii): majoritatea sunt coloniali, au schelet calcaros. Forma coloniilor este variata: crusta, evantai, arborescenta, etc. Exemplu: coralul rosu (Corallium rubrum) este format din polipi albi fixati pe un schelet calcaros rosu, 20-30 cm inaltime, se intalneste in Marea Rosie, la 40-50 m adancime.

Desi coralii pot prinde prada, multe specii tropicale depind pentru hranire de algele dinoflagelate care traiesc in interiorul celulelor lor si care fac fotosinteza.

Ord. Gorgonaria: polipi mici, coloniali, fixati pe un schelet cornos sau calcaros de forma arborescenta. Eunicella cavolinii - evantai de mare - cu aspect ramuros, intalnit in marile Japoniei.

Ord. Pennatularia - polipi mari traiesc in colonii fara schelet rigid care sunt fixate in nisipul sau malul de pe fundul marilor: Pennatula phosphorea (are aspect de pana fosforescenta).

Reciful de corali este format de anumite tipuri de corali care traiesc in apa calda, luminata si curata. Dupa ce mor, scheletele calcaroase ale acestora formeaza un sediment, care se ridica treptat la suprafata marii, devenind recif. Acesta este un ecosistem important: reprezinta mediul de viata pentru o mare varietate de vietati submarine pe care le adapostesc; rol in formarea, in timp, a unor atoli (bariere coraliere).

Recifii si atolii Pacificului de sud sunt ramasitele miliardelor de schelete calcaroase microscopice secretate in trecut de coloniile de corali. Colonii vii exista doar in partea exterioara (la suprafata) a unor astfel de recifi si isi adauga propriile schelete calcaroase la structura.

Recifii de corali reprezinta cele mai diverse si cele mai frumoase habitate marine, ele adapostesc la fel de multe forme de viata ca o padure tropicala. Reprezinta o adevarata "banca de gene", sunt o sursa de hrana si medicamente si protejeaza zonele de coasta de eroziunea cauzata de valuri.

Se asteapta ca toti recifii de corali din lume sa dispara in urmatorii 20-40 ani daca incalzirea globala continua in acelasi ritm ca si pana acum.

"Marea bariera de corali" include peste 2900 recifuri in jurul a 950 insule, intinzandu-se pe 2300 km de-a lungul costei Queensland, la est de Australia, fiind una din minunile naturale ale lumii si cel mai mare ecosistem. Aceasta adaposteste peste 1500 specii de pesti, peste 350 specii de corali duri si o treime din coralii moi ai lumii. Peste 2 milioane de turisti vin anual sa viziteze recifurile de corali, aducand un profit imens economiei Australiei.

Recifurile de corali se numara printre cele mai primitive si vechi forme de viata, fiind pe Pamant de cel putin 500 milioane de ani.