INTESTINUL GROS

INTESTINUL GROS

Intestinul gros constituie segmentul terminal al tubului digestiv. Are lungimea de cca 1,6 m si este delimitat proximal de valvula ileo-cecala care il separa de intestinul sutire; distal, prin intermediul rectului, se deschide la exterior prin orificiul anal. Functia lui este de formare, depozitare si eliminare a materiilor fecale.

Din punct de vedere topgrafic colonul are trei potiuni;

ascendenta,

transversa

descendenta.

Cecul reprezinta portiunea din intestinul gros situata sub valvula ileo-cecala, fiziologica ,se continua cu apendicele vermicular, organ rudimentar la om. Unele mamifere, au cecul dizolvat.

Colonul ascendent are pozitie verticala; inferior este delimitat de valvula ileo-cecala iar superior, de cu dura colica dreapta, situate la nivelul fetei inferioare a ficatului.

Colonul transversal continua pe cel ascendant; incepe la cudura hepatica dreapta, traverseaza cavitatea abdominala si se termina in dreptul splinei, unde formeaza cudura colica stanga.

Colonul descendent il continua pe cel transvers, coboara in cavitatea abdominala pana la bazin, in fosa iliaca stanga.

Colonul sigmoid care continua colonul descendant, urmeaza un scurt traiect sinuos in forma de 'S,

Rectul are in realitate un traiect usor sinuos, el continua colonul sigmoid superior si prezinta o portiune mai dilatata, numita ampula rectala, iar inferior se continua cu canalul anal, care se deschide prin anus, in mediul extern.

Canalul anal prezinta niste cute longitudinale ale mucoasei, separate intre ele.

Orificiul anal este format dintr-un sfincter anal intern, constituit din fibre musculare netede, si un sfincter extern, alcatuit din fibre musculare striate, ambele cu orientare circulara.

Mucoasa intestinului gros: lipsita de valvule conivente si vizolitati intestinale. Celulele sale secreta mucus care, acoperind bolul fecal, favorizeaza defecatia. Ea este alcatuita din

epiteliu simplu cilindric in care predomina celulele secretoare de mucus;

din corion, in care se afla glandele intestinale Liberkuhn, secretoare de mucus.

Tunica submucoasa este formata din tesut conjunctiv lax, care contine plexul Meissner si foliculii limfatici solitari. Acestia perforeaza tunica musculara, patrunzand si in corionul mucoasei.

Tunica musculara este formata din doua straturi: longitudinal extern si circular intern.

Fibrele longitudinale ale tunicii musculare nu sunt dispuse pe toata circumferinta colonului, ci se aduna sub forma a trei benzi musculare (tenii).

Fibrele musculare circulare determina prin contractiile lor haustrele colonului, care sunt niste dilatatii mobile . Aceasta tunica contine plexul vegetativ intrinsec Auerbach.

Inervatia intestinului gros. Portiunea din intestinul gros reprezentata de cec, colonul ascendant si jumatatea stanga a celui transvers este inervata de fibre nervoase vegetative simpatice desprinse din plexul meznteric superior, si de fibre parasimpatice, provenite din nervul vag.

Celelalte portiuni ale intestinului gros :jumatatea dreapta a colonului transvers, colonul descendent, si gmoidul si rectul - sunt inervate simpatic de fibre nervoase desprinse din plexul mezenteric inferior si parasimpatic, de nervii pelvici.

Sfincterul anal intern este inervat de fibre nervoase simpatice desprinse de plexul mezenteric inferior si de fibre parasimpatice, reprezentate de nervii pelvici.

Sfincterul anal extern prezinta o inervatie somatica, asigurata de fibrele somatomotorii ale nervilor rusinosi.