Sistemul cardiovascular

SISTEMUL CARDIOVASCULAR

1. INIMA

Inima este un organ cavitar, muscular cu rol de a pompa sangele in sistemul vascular. Este asezata in cavitatea toracica, in mediastinul inferior, inapoia si putin in stanga sternului.

Are forma unui con cu varful indreptat in jos, inainte si la stanga.

Inima are culoare brun - rosiatica, greutatea de 250 - 300 g si capacitatea de 500 - 700 cm³. Volumul inimii poate fi comparat cu marimea pumnului drept al persoanei respective. Inima efectueaza o activitate uriasa, contractandu-se zilnic de peste 100.000 ori si pompand peste 7.200 l de sange.

1.1. Configuratia externa a inimii

Inima prezinta o baza, un varf, o fata anterioara convexa (sterno-costala) si o fata posterioara plana (diafragmatica).

 

Fig. 32. Fata anterioara și posterioara a inimii

Baza inimii se afla in dreptul vertebrelor T₄ - T₅, fiind constituita din fata posterioara a celor doua atrii; pe ea se gaseste santul interatrial. Varful inimii este in intregime format de ventriculul stang. Fata anterioara a inimii vine in contact cu sternul, coastele si muschii intercostali.

Inima este invelita la exterior de doi saci pericardici: pericardul fibros, cu rol protector si de fixare a inimii de organele din jur si pericardul seros.

Pericardul seros este alcatuit din doua foite: una parietala, externa, aderenta de pericardul fibros si una viscerala, interna, aderenta de peretele musculos al inimii numita epicard. Intre cele doua foite se gaseste cavitatea pericardica, care contine un lichid ce permite mobilitatea organului fara frecare in timpul contractiei.

1.2. Structura inimii

In interiorul inimii se gaseste un sept longitudinal ce imparte inima in doua jumatati: dreapta si stanga. Septul atrioventricular imparte fiecare jumatate in doua compartimente: unul spre baza inimii - atriu si altul spre varful inimii - ventricul.

Fig. 33. Compartimentele inimii

Septul longitudinal are doua parti: una ce separa atriile (septul interatrial) si alta ce separa ventriculele (septul interventricular).

Atriul drept comunica cu auriculul sau ,,urechiusa" dreapta, cu sinusul venos (coronar) si cu ventriculul drept prin orificiul atrioventricular drept prevazut cu valvula tricuspida ce se deschide catre ventricul. Tot in atriul drept se deschid si venele cave: vena cava superioara si vena cava inferioara.

Ventriculul drept prezinta doua zone: una inferioara, catre varf, cu muschii papilari si una superioara mai neteda numita con arterial ce prezinta locul de origine al arterei pulmonare. Zona inferioara primeste sangele din atriu, iar conul arterial reprezinta zona de lansare a sangelui in artera pulmonara. De muschii papilari se prind corzile tendinoase care se fixeaza cu capatul opus de valvula tricuspida impiedicand deschiderea acesteia catre atriu. Orificiul de origine al arterei pulmonare este prevazut cu trei valvule semilunare (sigmoide).

Atriul stang comunica cu auriculul sau ,,urechiusa stanga", cu cele patru vene pulmonare si cu ventriculul stang prin orificiul atrioventricular prevazut cu valvula bicuspida sau mitrala.

Ventriculul stang are doua parti: cavitatea propriu - zisa cu muschii papilari de care se prind corzile tendinoase si conul arterial ce reprezinta originea arterei aorte. Orificiul acesteia este prevazut cu trei valvule semilunare.

3. Structura peretelui inimii

Peretele inimii este format din epicard, miocard si endocard.

Epicardul se afla la exteriorul inimii si reprezinta foita viscerala a pericardului seros.

Miocardul reprezinta cea mai mare parte din peretele inimii si este mai gros in ventricule decat in atrii.

Miocardul este format din: miocard contractil si tesut excitoconductor cardiac sau tesut nodal.

Miocardul contractil - este format din fibre musculare striate de tip cardiac, cu structura celulara. Diametrul si lungimea acestor fibre sunt mai mici decat ale fibrelor musculare scheletice.

Tesutul excitoconductor - asigura automatismul inimii - este un tesut cardiac de tip embrionar, care strabate inima in toata lungimea ei. Fibrele musculare sunt specializate pentru generarea si conducerea impulsurilor de contractie.

Endocardul captuseste miocardul. Este o membrana fina, transparenta alcatuita dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala. Ele se continua cu endoteliul marilor vase care pornesc din inima.

7.1.4. Vascularizatia inimii

Este foarte bogata si este asigurata de cele doua artere coronare: dreapta si stanga, care se desprinde de la originea aortei. Arterele coronare sunt artere de tip terminal, deoarece ramificatiile lor iriga un anumit teritoriu al miocardului si nu se anastomozeaza cu ramificatiile vecine, care iriga independent alte teritorii.

Obliterarea uneia dintre ramuri prin spasm prelungit sau cheag de sange face ca teritoriul respectiv din miocard sa nu mai primeasca sange si in consecinta se necrozeaza si apare infarctul miocardic.

Cea mai mare parte a sangelui venos al inimii este colectat de venele coronare, care se varsa in sinusul coronar, ce se deschide in atriul drept printr-un orificiu propriu. Exista si vene cardiace mici, care se deschid in atriul drept.

1.5. Inervatia inimii

Inervatia extrinseca a inimii se realizeaza prin fibre vegetative simpatice ce provin din ganglionii cervicali si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si vasodilatatoare coronariene si prin fibre parasimpatice care provin din nervii vagi; acestia inerveaza predominant nodulii sinoatrial si atrioventricular, avand ca efect diminuarea activitatii inimii. Impreuna, fibrele vegetative alcatuiesc plexurile cardiace.

VASELE SANGUINE

Arterele

Sunt vase de sange prin care sangele circula de la inima, catre diferite organe. In functie de marimea lor arterele sunt: mari, mijlocii si mici. Au peretele mai gros decat al venelor, ceea ce reprezinta o adaptare la presiunea mai mare cu care circula sangele prin ele.

Ansamblul arterelor formeaza sistemul arterial care rezulta din doua artere principale: artera aorta si artera pulmonara.

Artera aorta - pleaca din ventriculul stang prin bulbul aortic

Artera pulmonara - pleaca din ventriculul drept si dupa un scurt traiect se bifurca in artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stanga ce patrund in plamani prin hilul pulmonar.

Capilarele sanguine

Sunt vase foarte fine cu diametrul de 5 - 30 microni, peretii foarte subtiri. In corpul uman, puse cap la cap capilarele au o lungime de aproximativ 2500 km si o suprafata de 6200 m². Reprezinta ultimele ramificatii ale arteriolelor ce se continua cu capilarele venoase. La nivelul capilarelor are loc schimbul dintre sange si tesuturi, viteza sangelui este foarte redusa, curgerea sangelui este uniforma.

Granita dintre capilare si arteriole este marcata prin disparitia tesutului muscular.

Venele

Sunt vase prin care sangele se intoarce de la tesuturi la inima. In venele situate sub nivelul cordului, in care sangele circula in sens opus gravitatiei, endoteliul intimei formeaza din loc in loc, cute membranoase semilunare in forma de ,,cuib de randunica" numite valvule venoase cu rol de a impiedica refluxul sangelui.

Dupa marime ele sunt: mari, mijlocii si mici. Cele mai mici ramificatii ale venelor se numesc venule, ele luand nastere din unirea capilarelor venoase.

CIRCULATIA SANGVINA

Circulatia sangvina sistemica asigura transportul sangelui oxigenat de la inima, din ventriculul stang, spre organe si tesuturi prin sistemul arterial si capilar, precum si reintoarcerea la inima in atriul drept a sangelui incarcat cu CO₂, prin sistemul venos.

Fig. 34. Circulatia sistemica

Circulatia sistemica incepe in ventriculul stang, de unde pleaca artera aorta, din care se desprind apoi toate arterele mari, care prin ramificatiile lor iriga toate organele corpului. Totalitatea acestor ramuri formeaza sistemul aortic. Artera aorta prezinta trei portiuni: aorta ascendenta, carja aortica, aorta descendenta cu doua segmente: toracic si abdominal. Din portiunea initiala a aortei se desprind cele doua artere coronare, dreapta si stanga, care iriga cordul. Din carja aortica pornesc: trunchiul brahiocefalic, care se imparte in artera subclaviculara dreapta si carotida comuna dreapta si artera subclaviculara stanga si carotida comuna stanga. Carotidele iriga encefalul, organele fetei si gatului. Arterele subclaviculare se continua cu arterele axilara, brahiale, artera radiala si ulnara care formeaza cele doua arcade palmare si arcadele digitale. Din partea toracica a arterei se desprind arterele esofagiene, bronsice, pericardice, intercostale si diafragmatice superioare. In partea abdominala ia nastere trunchiul celiac, din care pornesc arterele: splenica, hepatica si gastrica stanga. Mai jos din artera abdominala se desprind: artera mezenterica superioara care iriga pancreasul, intestinul subtire si colonul drept, artera mezenterica inferioara care iriga restul colonului si rectul, arterele renale si arterele genitale, care iriga rinichii respectiv gonadele, arterele lombare si diafragmatice inferioare. Arterele iliace comune, ramuri terminale ale aortei, se bifurca in iliaca interna, care iriga organele micului bazin, si iliaca externa, care iriga membrul inferior prin artera poplitee si arterele tibiale si fibulare, care formeaza arcadele plantare din care se desprind arterele digitale.

Sistemul venos al circulatiei sistemice este reprezentat de doua vene mari: vena cava superioara si vena cava inferioara. Vena cava superioara aduce sangele venos incarcat cu CO₂ de la cap si gat prin venele jugulare interne si de la membrele superioare si torace, prin venele subclaviculare. De fiecare parte, din unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculara ia nastere trunchiul brahiocefalic (drept si stang). Din unirea celor doua trunchiuri se formeaza vena cava superioara. Aceasta, inainte de a se deschide in atriul drept primeste ca afluent marea vena azygos. Sistemul azygos colecteaza sange de la venele intercostale, diafragmatice, pericardice, bronsice, esofagiene. Vena cava inferioara colecteaza sangele venos de la membrele inferioare, de la peretii si viscerele din bazin si abdomen. Ea se formeaza prin unirea celor doua vene iliace comune (dreapta si stanga). Vena iliaca interna primeste sange venos de la peretii si de la viscerele bazinului. Vena iliaca externa continua vena femurala care colecteaza sangele venos din membrul inferior.

O vena speciala a circulatiei sistemice este vena porta care transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive, absorbite la nivelul intestinului.

Circulatia pulmonara sau mica circulatie este cuplata in serie cu circulatia sistemica. Ea incepe din ventriculul drept, de unde sangele incarcat cu CO₂ este  propulsat prin trunchiul arterei pulmonare si cele doua ramificatii ale sale (artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stanga)spre plaman, unde se ramifica abundent. La nivelul alveolelor pulmonare are loc schimbul de gaze, dupa care sangele oxigenat revine la inima in atriul stang, prin patru vene pulmonare (cate doua pentru fiecare plaman).

Activitatea mecanica a inimii:

Succesiunea unei contractii (sistola) si a unei relaxari cardiace (diastola) constituie ciclul sau revolutia cardiaca.

Zgomotele inimii - se percep prin auscultatie. Exista un zgomot sistolic - prelungit si de tonalitate joasa si unul diastolic - scurt si ascutit.

Presiunea arteriala - presiunea sub care circula sangele in artere si care se transmite peretilor vasculari reprezinta tensiunea arteriala. In timpul sistolei ventriculului stang presiunea in aorta si ramificatiile sale creste pana la 120-140 mm Hg, valoare care reprezinta presiunea (tensiunea) arteriala. In timpul diastolei are loc scaderea presiunii arteriale pana la 70-80 mm Hg, valoare denumita presiune (tensiune) arteriala minima (diastolica).

Pulsul arterial - perceput cand se comprima o artera pe un plan osos, este rezultatul undei determinata de distensia peretilor aortei, ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din ventriculul stang.