Sistemul genital uman si reproducerea

Sistemul genital uman si reproducerea

Activitatea sexuala este o functie de baza care nu se intalneste doar la fiintele umane, ci si la celelalte vietuitoare. Este necesara datorita nevoii speciei de a se reproduce pentru a supravietui. La oameni, organele si glandele de reproducere incep sa se dezvolte in timpul pubertatii.

Reproducerea sau inmultirea = constituie functia de perpetuare a speciei si transmiterea la urmasi a caracterelor ereditare.

Organele care indeplinesc functia de reproducere formeaza sistemul reproducator.

Marea majoritate a organismelor animale se inmultesc pe cale sexuata, adica prin intermediul celor 2 tipuri de celule sexuale:

Celulele sexuale masculine= spermatozoizii (spermiile)

Celulele sexuale feminine= ovocitele (ovulele)

Celule sexuale sunt numite si gameti ( "gamos'= nunta). In urma contopirii celor doua tipuri de celule sexuale rezulta celula- ou (zigotul). Acest proces poarta denumirea de fecundare. Celula ou se fixeaza pe peretii uterului si da nastere embrionului, care se va transforma ulterior in fat, acesta va fi expulzat din uter prin actul nasterii.

Celule care au dat nastere gametilor se mai numesc si celule germinale. Organele in care se gasesc celulele germinale se numesc gonade. Indivizii care produc spermatozoizii se numesc indivizi masculi si goanada lor poarta numele de testicul, iar indivizii care produc ovocite se numesc indivizi femeli, gonada acestora fiind ovarul.

Gonadele impreuna cu caile de eliminare a gametiilor, glandele anexe si organele genitale externe formeaza organele genitale.

Din punct de vedere topografic vorbim de organele genitale interne si externe.

APARATUL GENITAL MASCULIN

= este alcatuit din organe genitale interne= doua testicule, calea spermatica, glandele anexe (prostata, veziculele seminale si glandele bulbo- uretrale) si organele genitale externe= penisul si scrotul.

Structura testiculului, cai spermatice

Organele genitale INTERNE

TESTICULUL: gonada masculina= este un organ hormono-dependent cu dubla functiune:

functia reproductiva- consta in producerea de spermatozoizi.

functia endocrina- legata de celulele interstitiale Leyding, care produc hormonul masculin = testosteron.

Structura testiculului la om:

Testiculul se afla in afara cavitatii abdominale, intr-o punga a pielii numita scrot.

In interior testiculul prezinta loji piramidale sau lobuli (cca 250) care contin tubii seminiferi. Printre tubii seminiferi exista celulele Leyding. Acestea produc un hormon sexual masculin = testosteron sub influenta caruia, in periaoda embrionara fatul se dezvolta normal, iar la pubertate se initiaza productia de sperma, aparitia caracterelor sexuale secundare. La adult testosteronul este nesesar la maturarea spermatozoizilor.

Unitatile de baza structurale ale testiculului in care se formeaza spermiile sunt tubii seminiferi. Capatul lor proximal este inchis si se continua cu o portiune puternic sinuasa = tubul contort, iar in partea sa distala tubul seminifer este drept. Aceasta portiune se deschide intr-o retea de canale numita rete testis, aici incepe calea spermatica extratesticulara formata din : canalele eferente, ductul epididimar, canalul deferent, canalul ejaculator si uretra.

Tubii seminiferi, in sectiune transversala la exterior au un perete format dintr-o membrena proprie- tunica propria iar pe fata interna a acesteia se afla un epiteliu stratificat= epiteliul seminifer.

Tunica propria= este un tesut conjunctiv continand celule mioide, iar la exterior sunt prezente capilare sangvine si limfatice.

Epiteliul seminifer= format din celule germinale si celule Sertoli, care asigura troficitatea celulelor germinale.

Seria celulelor germinale incepe cu spermatogoniile, sunt celule diploide care au proprietatea de a se inmulti toata viata. Acestea prin mitoza se multiplica dand nastere la doua tipuri de celule:

spermatogoniile A

spermatogoniile B - care incep sa creasca, devin voluminoase si incep sa

migreze spre lumenul tubului seminifer. Ele poarta acum numele de spermatociti primari.

Acestia intra in faza de crestere pregatindu-se pentru meioza, rezultand apoi in urma acesteia doi spermatociti secunadari, haploizi. Jumatate din numarul spermatocitilor secundari contin cromozomul sexual Y, iar cealalta cromozomul sexual X.

Spermatocitul secundar, dupa o interfaza extrem de scurta, intra in diviziune a doua a meiozei, dand nastere la 2 spermatide, situate foarte aproape de lumenul tubului seminifer. Spermatidele se tarnsforma direct, fara diviziuni in spermatozoizi.

Procesul prin care spermatida se transforma in spermie se numeste spermiogeneza si reprezinta ultimul act al maturarii gametului masculin.

Spermatozoidul= gamet masculin= este o celula cu lungimea de 50 - 70 µ , constituita din cap, piesa intermediara si flagel. La partea anterioara prezinta- acrozomul- care contine o enzima (hialuronidaza) ce faciliteaza patrunderea spermatozoidului in ovul in timpul fecundatiei. Coada prin miscari helicoidale, asigura mobilitatea spermatozoidului.

Structura unui spermatozoid

Glandele anexe

Veziculele seminale: sunt glande situate posterior de vezica urinara si superior de prostata, ele secreta un produs bogat in enzime si fructoza, si ia parte la formarea lichidului spermatic.

Prostata: glanda anexa a aparatului genital masculin, secreta un lichid ce contine enzime, avand rol in biologia spermiilor. Este situata in partea anteroinferioara a penisului sub vezica urinara, inaintea rectului.

Glandele bulbo- uretrale= sunt in numar de doua, de marimea bobului de mazare, produc un lichid vascos cu rol lubrifiant, contribuind si el la formarea spermiei.

Organele genitale EXTERNE ale aparatului genital masculin:

Penisul = este organul copulatiei, la care se adauga functia urinara. Este situat in regiunea pubiana, inaintea regiunii scrotale, fiind strabatut de portiunea spongioasa a uretrei.

In structura sa deosebim corpii cavernosi, formatt dintr-un tesut erectil- al caror mecanism de functionare asigura substratul erectil.

Scrotul= este reprezentat de cele doua pungi cutanate, in care se afla testiculul si tunicile care il invelesc. Principala sa functie este aceea de a asigura o temeperatura mai mica (cu cca 3 ⁰ C) decat a corpului la nivelul testiculelor, in vederea desfasurarii normale a procesului de spermatogeneza.