Cancerul detrimental al ciresului - Cherry detrimental cancer, (Pop,
2009, TVV, III, 394). Este produs de Petunia asteroid mosaic tombusvirus,
iar in cazul unor pomi de virusul italian al
patarii inelare a garoafelor (Carnation Italian ringspot tombusvirus).
Boala a fost descrisa prima data de C. Blattny, in 1962,
in fosta Cehoslovacie, fiind identificata ulterior in
Elvetia (Schmidt, 1968,
TayBer. dt. Akad. LanduWiss. Berlin 97, 155), fosta R.F.
Germana si alte tari. Boala a fost
observata la soiuri de cires (Prunus
avium) si la ciresul spontan. Pe
scoarta lastarilor de unul sau mai multi ani, apar zone
necrotice si umflaturi canceroase care ulterior crapa,
ducand la uscarea ramurilor respective. Lastarii noi care se
formeaza sunt deformati, au cresteri reduse, mugurii si
frunzele grupandu-se in rozete. În lungul
nervurilor principale si secundare ale frunzelor apar necroze, care duc la
deformarea si incovoierea, caracteristica, spiralata sau
in forma de secere, a limbului. Pe pomii infectati se
formeaza fructe putine, deformate si cu pete
necrotice de culoare maronie roscata, iar semintele sunt
pipernicite. Mai sensibile sunt soiurile Kastaka, Querfurter
Konigskirsche si Webers Sämling. Ambele virusuri sunt
transmisibile experimental prin inoculare de suc si altoire, iar in
natura prin multiplicarea materialului infectat si prin sol, in
solurile argiloase, lutoase, virusurile rezistand mai multe luni
fara sa-si piarda capacitatea de infectie, ele
gasindu-se, de asemenea,in gropile si canalele desecate. Ambele
virusuri pot fi diagnosticate prin transmiteri mecanice la plante test ierboase
(Vezi virusurile respective) si altoire pe soiuri indicatoare, de
preferinta soiul Kastanca. Raspandirea virusurilor
respective poate fi stopata prin producerea si utilizarea
materialului saditor liber de virusuri si evitarea plantarii
acestuia pe terenuri defrisate recent de plantatii pomicole
contaminate.