Flora de la batoti - marturia unei paduri fosile

Flora de la Batoti - marturia unei paduri fosile

Punctul fosilifer Batoti este situat la 12 km sud de Drobeta Turnu Severin (judetul Mehedinti), pe malul stang al Dunarii, unde apare o succesiune de depozite predominant argiloase, bogate in resturi vegetale fosile. Acest interesant loc fosilifer este probabil printre cele mai importante locuri fosilifere din tara, apartinand Pontianului inferior, comparabil cu Rezervatia paleontologica Chiuzbaia (Maramures).

Cercetarile palinologice si paleobotanice recent efectuate in acest punct fosilifer de Petrescu et al. (2002), Ticleanu et al. (2002) si Diaconu (2002) au aratat ca prezinta o mare varietate de specii si s-ar putea ca prin cantitatea mare a materialului, prin perfectiunea conservarii acestuia, prin varietatea si uneori prin raritatea tipurilor ce cuprinde, sa poata fi comparat si sa concureze cu marile si renumitele locuri fosilifere.

Depozitele ce contin plante fosile au o grosime variabila, max. 30 m pe o lungime de aproximativ 150 m. Cercetarile intreprinse in aceste depozite au identificat peste 30 de nivele cu plante fosile, cu dimensiuni de ordinul centimetrilor, dintre care 3 sunt mai semnificative.

Studiul materialului colectat a permis formularea unor concluzii privind identificarea speciilor care dominau padurea ce acoperea regiunea Batoti in Pliocen. Deci, padurea respectiva era alcatuita din forme de Fagus, Quercus, Carya, Betula, Acer, Vitis, Populus, s. a., care formau vegetatia predominanta, la care se adaugau: Glyptostrobus, Ulmus, Liquidambar, Alnus, Castanea, Cornus, etc. Cele mai frecvente specii sunt cele de Fagus si Quercus, gasindu-se aproape in fiecare nivel cu plante fosile.

Genul Fagus are o uimitoare variatie foliara, care ne va permite un studiu morfologic de amanunt al frunzei, de fapt un studiu tafonomic.

Pe baza paleoflorei determinate  si a corespondentilor actuali respectivi se pot face interpretari paleoecologice si paleogeografice, urmarind realizarea unei reconstituiri paleogeografice in primul rand a Pontianului din sud-vestul Olteniei.

O incercare de reconstituire paleogeografica a regiunii se poate realiza urmarind:

aspectul regiunii in momentul sedimentarii depozitelor;

numarul probabil al locurilor de sedimentare, respectiv al lacurilor;

inaltimea locului de sedimentare.

Pentru a putea reconstitui aspectul paleogeografic al regiunii in timpul Pontianului va trebui sa facem abstractie de intregul aspect orohidrografic actual al regiunii. Flora de la Batoti este marturia unei paduri ce a ocupat fie in mod diferentiat, fie ca un tot unitar aceasta regiune. Marturiile ei sunt pastrate in argilele depuse.

Se va urmari numarul si succesiunea lacurilor, nu se poate in nici un caz preciza cate lacuri au ocupat la un moment dat aceasta regiune. Probabil, unele erau in situatia de lac propriu-zis, iar altele pe cale de colmatare, respectiv de inmlastinire. Prezenta acestora din urma ne este atestata de resturile de Glyptostrobus europaeus si Byttneriophyllum tiliaefolia, elemente care in asociatie cu Alnus cecropiaefolia formau o asociatie tipica pentru Miocenul superior. Pe baza existentei acestei asociatii in campia deltaica superioara, a deltei pontiene (Popescu, 2001) probabil s-au acumulat turbarii care au fost erodate. Pentru precizarea altitudinii locului de sedimentare, ne orientam dupa ecologia corespondentilor actuali ai vegetatiei dominante.

Abundenta vegetatiei din regiune nu trebuie considerata un fapt iesit din comun. Inca din 1936, E. Pop afirma ca trecerea de la Miocen la Pliocen se face cu o imbogatire notabila de taxoni, afirmatie ilustrata si de flora de la Chiuzbaia.

Cu toate ca in prezent flora de la Batoti nu reprezinta decat 15 % din numarul de specii ale florei pontian superior de la Chiuzbaia (Givulescu, 1990), proportional, cele doua flore au aceeasi caracteristica: dominanta elementelor nord american atlantice, secondate de cele estasiatice.

Prin coroborarea rezultatelor cercetarilor anterioare este evidentiata (Diaconu et al., 2003), importanta micro- si macroflorei de la Batoti (Mehedinti) in contextul patrimoniului paleofloristic din Romania. Astfel, prin pozitia sa stratigrafica, flora de la Batoti pe baza amprentelor foliare prezinta singura flora pontian inferioara cunoscuta pana in prezent in Romania, iar pe baza continutului palinologic Petrescu et al., (2002) afirma ca, in Romania si in tarile vecine nu se cunoaste o microflora asa de bogata si diversificata.

Flora de la Batoti reprezinta o etapa importanta in cunoasterea evolutiei vegetatiei fosile a tarii si a judetului Mehedinti. 

In concluzie, punctul fosilifer Batoti va fi un depozit de referinta pentru paleoflora intregului Paratethys si va deveni unul din locurile fosilifere importante din tara propus pentru includerea lui intr-o viitoare rezervatie naturala.