Virusul
latent al tephrosiei - Tephrosia symptomless virus, TeSV,
Carmovirus, Tombusviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 295). Virusul a
fost izolat prima data de la buruiana leguminoasa Tephrosia villosa, in Kenya (Bock s.a., 1981, Ann. appl. Biol. 97, 277), fiind
raspandit in provinciile din estul acestei tari
si, probabil, in tot arealul speciilor de Tephrosia care cuprinde Africa de sud si de est, de la nivelul
marii pana la altitudini de c. 1300m (Bock, 1982, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No.
256, 3 pp). Virusul este limitat la specii de Tephroseae (Teophrasia) si Phaseoleae
(Canavalia, Glycine, Phaseolus,
Voandzeia) din familia Leguminosae,
numeroase specii de leguminoase si din alte familii dovedindu-se
nesusceptibile. Plantele de Tephrosia villosa si alte specii de Tephrosia infectate natural nu prezinta simptome externe,
exceptie fiind T.uncinatum, la
care infectiile se manifesta printr-o marmorare slaba.
Inoculat artificial, virusul produce infectii latente la Tephrosia villosa, leziuni locale necrotice
si mozaic sistemic la Canavalia
ensiformis, marmorare sistemica proeminenta la Glycine max si leziuni locale
clorotice sau necrotice fara infectie sistemica la Phaseolus vulgaris cv. Canadian Wonder,
Lon Tom, Premier, Tendercrop si Topcrop. Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare de suc. Cu toate ca este mult raspandit in camp, nu se
cunoaste modul de raspandire al virusului in natura.
Sucul foliar contine numerosi virioni.
Inactivarea termica are loc la 85-90ºC, longevitatea in vitro este
de 23 zile, iar dilutia limita 10-6-10-7. Virionii sunt izometrici, de 33 nm in diametru, avand
profil rotund si aranjamentul capsomerelor evident. În
preparatele purificate se separa un singur
component, geomul consta din ARN monocatenar, unipartit.