Virusul
mozaicului galben al napului - Turnip yellow mosaic virus TYMV,
Tymovirus, sinonime: Cardamine yellow mozaic,
Wasserrübengelb-mosaik-Virus, Cristallococcus
cruciferi Rajkov, Brassica
octahedron virus; tulpini:
Tipica sau TYMV-1 si tulpina guliei sau TYMV-2, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 606). A fost descris prima data, de Markham
si Smith (1949, Parasitol.
39,330) in Europa. În prezent este raspandit in
regiunea euroasiatica si Australia, fiind foarte frecvent
in diferite tari europene. În natura infecteaza
numeroase specii si subspecii din genul Brassica, producand clarifierea nervurilor, mozaic si
patari foliare evidente. Plantele de gulii furajere (Brassica napus subsp. rapifera) si napi de miriste (B. rapa subsp. rapa) infectate natural manifesta clarifierea nervurilor
si mozaic evident, caracterizat prin aparitia pe suprafata
limbului a unor pete galbene stralucitoare, care contrasteaza
puternic cu regiunile verzi. Pe frunzele mai batrane, se
observa, la inceput, pete clorotice de dimensiuni reduse, care mai
tarziu se reunesc, cuprinzand zone extinse din suprafata
limbului. La Cardamine lilaciana,
virusul produce, de asemenea, clarifierea nervurilor si mozaic evident.
În Cehia, o izolata obtinuta de la Alliaria officinalis infecteaza frecvent raputa de
toamna. Susceptibile la inocularile artificile sunt Barbarea vulgaris, Brassica arvensis, B.
campestris, B. campestris ssp. chinensis, B. campestris ssp. peckinensis, B. carinata, B. juncea, B. oleracea ssp. botrytis, B. napus, B. nigra, B. rapa, Camelina sativa, Capsella
bursa-pastoris, Cheiranthus cheiri, Cleome spinosa, Conringia orientalis,
Crambe abyssinica, Diplotaxis teninfolia, Erysimum cheiranthoides, Glycine max,
Lepidium campestre, Lunaria annua, Matthiola incana, Neslia paniculata,
Phaseolus lathyroides, Raphanus sativus, R. raphanistrum, Reseda odorata, Sinapis alba, S. arvensis, Sisymbrium
officinale si Thlaspi arvense (Matthews, 1980, CMI/AAB Descr. Pl.
Viruses No. 230, 6 pp). În cercetari se folosesc mai ales Brassica pekinensis si Raphanus sativus, care
reactioneaza prin clarifierea nervurilor, mozaic si patare
grava si Cleome spinosa la
care virusul produce leziuni locale rosietice.
La Brassica
pekinensis unele tulpini produc mosaic evident, galben stralucitor sau
galben-verzui, iar altele se manifesta prin simptome mozaicale mai
putin evidente. Virionii se gasesc in frunze si in toate
partile plantelor, inclusiv in meristeme, atingand
concentratii maxime in portiunile galbene sau clorotice ale
limbului foliar. Acestia sunt localizati in citoplasma,
in aglomerari de materiale electrono-dense, situate in
apropierea reticulului endoplasmatic, pe care, uneori, il inlocuiesc
partial sau total. În celulele infectate nu se gasesc
incluziuni caracteristice virusului. Alte schimbari celulare constau
in formarea, prin invaginari ale membranei duble a
cloroplastelor, a unor vezici mici la periferia acestora, care au un rol primordial
in sinteza virusului. Prin observatii efectuate cu microscopul
optic, s-a stabilit ca, in decursul procesului patologic,
cloroplastele se rotunjesc, capata forma unghiulara sau se
fragmenteaza si , in final, se cupleaza intre ele.
Virusul se transmite usor prin inoculare de suc. În natura,
este transmis de insecte coleoptere din genurile Phyllotrea, Psylloides
si Phaedon cochleria in
Europa si Pedilophorus spp.,
in Australia. Procesul transmiterii este, probabil, mai mult mecanic,
larvele achizitionand virusul printr-o hranire de 1-3 minute pe
planta infectata, devenind capabile sa-l transmita timp de 24
ore. Hein (1984, Z. PflKrankh.
PflPath. PflSchutz 91, 549) arata ca virusul se transmite prin
samanta de Camelina
sativa, dar nu si prin polen. Peste iarna, virusul rezista
in butasii pentru samanta ai speciilor din
genul Brassica. Sucul foliar contine numerosi virioni.În suc de
varza chinezeasca, la pH in jur de 6, inactivarea termica
are loc la 70-75°C, dilutia limita este intre 10-4
si 10-5 iar longevitatea in
vitro timp de cateva saptamani. Virionii sunt
izometrici, de 28-29 nm in diametru, cu profil rotund. La
ultracentrifugare, preparatele purificate se separa in doua
componente, punctul izoelectric este pH 3,77-3,97, genomul este format din ARN
monocatenar, linear, unipartit, iar virionii contin o singura
proteina capsidala. Genomul se replica in asociatie
cu cloroplastele, in vezicile mici de la periferia acestora,
nedepinzand de un virus ajutator. Masurile de prevenire constau in izolarea in spatiu
a culturilor de Brassica din anul I
de semincerii acestora, combaterea vectorilor prin tratamente chimice si
cultivarea soiurilor mai putin atacate.
.com
