Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » botanica
Virusul mozaicului galben al napului

Virusul mozaicului galben al napului


Virusul mozaicului galben al napului - Turnip yellow mosaic virus TYMV, Tymovirus, sinonime: Cardamine yellow mozaic, Wasserrübengelb-mosaik-Virus, Cristallococcus cruciferi Rajkov, Brassica octahedron virus; tulpini: Tipica sau TYMV-1 si tulpina guliei sau TYMV-2, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 606). A fost descris prima data, de Markham si Smith (1949, Parasitol. 39,330) in Europa. În prezent este raspandit in regiunea euroasiatica si Australia, fiind foarte frecvent in diferite tari europene. În natura infecteaza numeroase specii si subspecii din genul Brassica, producand clarifierea nervurilor, mozaic si patari foliare evidente. Plantele de gulii furajere (Brassica napus subsp. rapifera) si napi de miriste (B. rapa subsp. rapa) infectate natural manifesta clarifierea nervurilor si mozaic evident, caracterizat prin aparitia pe suprafata limbului a unor pete galbene stralucitoare, care contrasteaza puternic cu regiunile verzi. Pe frunzele mai batrane, se observa, la inceput, pete clorotice de dimensiuni reduse, care mai tarziu se reunesc, cuprinzand zone extinse din suprafata limbului. La Cardamine lilaciana, virusul produce, de asemenea, clarifierea nervurilor si mozaic evident. În Cehia, o izolata obtinuta de la Alliaria officinalis infecteaza frecvent raputa de toamna. Susceptibile la inocularile artificile sunt Barbarea vulgaris, Brassica arvensis, B. campestris, B. campestris ssp. chinensis, B. campestris ssp. peckinensis, B. carinata, B. juncea, B. oleracea ssp. botrytis, B. napus, B. nigra, B. rapa, Camelina sativa, Capsella bursa-pastoris, Cheiranthus cheiri, Cleome spinosa, Conringia orientalis, Crambe abyssinica, Diplotaxis teninfolia, Erysimum cheiranthoides, Glycine max, Lepidium campestre, Lunaria annua, Matthiola incana, Neslia paniculata, Phaseolus lathyroides, Raphanus sativus, R. raphanistrum, Reseda odorata, Sinapis alba, S. arvensis, Sisymbrium officinale si Thlaspi arvense (Matthews, 1980, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 230, 6 pp). În cercetari se folosesc mai ales Brassica pekinensis si Raphanus sativus, care reactioneaza prin clarifierea nervurilor, mozaic si patare grava si Cleome spinosa la care virusul produce leziuni locale rosietice.



La Brassica pekinensis unele tulpini produc mosaic evident, galben stralucitor sau galben-verzui, iar altele se manifesta prin simptome mozaicale mai putin evidente. Virionii se gasesc in frunze si in toate partile plantelor, inclusiv in meristeme, atingand concentratii maxime in portiunile galbene sau clorotice ale limbului foliar. Acestia sunt localizati in citoplasma, in aglomerari de materiale electrono-dense, situate in apropierea reticulului endoplasmatic, pe care, uneori, il inlocuiesc partial sau total. În celulele infectate nu se gasesc incluziuni caracteristice virusului. Alte schimbari celulare constau in formarea, prin invaginari ale membranei duble a cloroplastelor, a unor vezici mici la periferia acestora, care au un rol primordial in sinteza virusului. Prin observatii efectuate cu microscopul optic, s-a stabilit ca, in decursul procesului patologic, cloroplastele se rotunjesc, capata forma unghiulara sau se fragmenteaza si , in final, se cupleaza intre ele. Virusul se transmite usor prin inoculare de suc. În natura, este transmis de insecte coleoptere din genurile Phyllotrea, Psylloides si Phaedon cochleria in Europa si Pedilophorus spp., in Australia. Procesul transmiterii este, probabil, mai mult mecanic, larvele achizitionand virusul printr-o hranire de 1-3 minute pe planta infectata, devenind capabile sa-l transmita timp de 24 ore. Hein (1984, Z. PflKrankh. PflPath. PflSchutz 91, 549) arata ca virusul se transmite prin samanta de Camelina sativa, dar nu si prin polen. Peste iarna, virusul rezista in butasii pentru samanta ai speciilor din genul Brassica. Sucul foliar contine numerosi virioni.În suc de varza chinezeasca, la pH in jur de 6, inactivarea termica are loc la 70-75°C, dilutia limita este intre 10-4 si 10-5 iar longevitatea in vitro timp de cateva saptamani. Virionii sunt izometrici, de 28-29 nm in diametru, cu profil rotund. La ultracentrifugare, preparatele purificate se separa in doua componente, punctul izoelectric este pH 3,77-3,97, genomul este format din ARN monocatenar, linear, unipartit, iar virionii contin o singura proteina capsidala. Genomul se replica in asociatie cu cloroplastele, in vezicile mici de la periferia acestora, nedepinzand de un virus ajutator. Masurile de prevenire constau in izolarea in spatiu a culturilor de Brassica din anul I de semincerii acestora, combaterea vectorilor prin tratamente chimice si cultivarea soiurilor mai putin atacate.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.