Virusul
patarii inelare clorotice a zamositei - Hibiscus chlorotic ringspot virus HCRSV, Carmovirus,
Tombusviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 146). A fost
descris prima data la Hibiscus
rosa-sinensis in S.U.A. (Waterworth
s.a., 1976, Phytopathology 66, 570), in prezent fiind
raspandit in Australia, El Salvador, Fiji, Insulele Solomon,
Thailanda si S.U.A. (Waterworth,
1980, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 227, 4 pp). Apare
in natura la numeroase soiuri de Hibiscus
rosa-sinensis, la care produce simptome persistente, constand
in marmorare generala sau numeroase pete
clorotice fine, inele sau benzi nervuriene evidente pe majoritatea frunzelor,
plantele continuandu-si inflorirea, insa talia lor
este esential redusa. Prin inoculari artificiale, virusul a fost
transmis la Althea spp., Chenopodium quinoa, Cyamopsais tetragonoloba, Dolichos biflorus,
Gossypium hirsutum, Hibiscus cannabinus, H. manihot, H. rosa-sinensis si Phaseolus vulgaris. Inoculat artificial, produce leziuni locale
necrotice fara infectie sistemica, de 0
mm diametru dupa 6 zile la Cyamopsis
tetragonoloba, de 1 mm dupa 6 zile la Dolichos biflorus si de 0,5 mm dupa 15-20 zile la Gossypium hirsutum, leziuni locale
clorotice de 2-3 mm dupa 10 zile la Chenopodium
quinoa si leziuni locale de marimea unor
intepaturi de ac dupa 6 zile la Phaseolus vulgaris soiul Pinto (Waterworth,
1980, l.c.).
Virionii sunt
presarati neuniform in citoplasma celulelor mezofilului,
fara aranjament cristalin, aparand grupati in
forma de ciorchini in vacuolele unor celule, mai ales in cele
in care tonoplastul a fost distrus. Experimental, virusul este transmisibil prin
inoculare de suc, iar in natura se raspandeste,
printr-un mecanism care nu presupune existenta unui vector,
incercarile de transmitere, prin unele spicii de afide dand
rezultate negative. Sucul foliar contine numerosi
virioni. Inactivarea termica are loc la 72ºC, longevitatea in vitro este
de 30 zile la 20ºC, iar dilutia limita 10-8. La ultracentrifugare, in
preparatele purificate apare un singur comonent,
genomul este ARN monocatenar, unipartit, iar in virioni se
gaseste o singura proteina capsidala. Nu necesita prezenta unui virus ajutator. Modul de raspandire in natura fiind
necunoscut, singura masura de prevenire consta in
excluderea plantelor infectate de la inmultire.
.com