Virusul
patarii inelare negre a cartofului - Potato black ringspot virus PBRSV,
Nepovirus, Comoviridae; sinonime: Potato calico strain of tobacco
ringspot virus, Andean potato calico strain of tobacco ringspot virus;
tulpina: potato calico strain,
(Ref. Pop, 2009, TVV, II, 487). A fost identificat
prima data la Solanum tuberosum ssp. tuberosum x S. tuberosum ssp. andigena in Huasa
Huasi, Peru (Salazar si Harrison 1979, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 206, 4 pp), in prezent fiind
raspandit in regiunea Americii de Sud si Americii
Centrale. Plantele
de cartof (Solanum tuberosum)
infectate natural manifesta patare inelara necrotica, iar
tulpina "calico" produce, la unele soiuri, in special la Ticahnuasi, o
clorozare generala a frunzelor (Fribourg,
1977, Phytopathology 67, 174). Prin inoculari artificiale, virusul
a fost transmis la Amaranthus caudatus,
Apium graveolens, Beta vulgaris,
Catharanthus roseus, Chenopodium album, C. amaranticolor, C. capitatum, C.
foetidum, C. foliosum, C. murale, C. quinoa, Cucumis sativus, Cyamopsis
tetragonoloba, Datura stramonium, D. tatula, Daucus carota, Dianthus barbatus,
Lactuca sativa, Lycopersicon esculentum, Nicandra physaloides, Nicotiana
benthamiana, N. bigelovii, N. clevelandii, N. debneyi, N. glutinosa, N.
rustica, N. tabacum, Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris, Physalis floridana,
Ph. peruviana, Pisum sativum, Solanum tuberosum, Stellaria media, Tetragonia
expansa si Vigna unguiculata.
În conditii experimentale, virusul
produce leziuni locale necrotice si necroze sistemice uneori letale la Chenopodium amaranticolor si C. quinoa, pete si inele necrotice
pe frunzele inoculate si inele clorotice sau necrotice sistemice la Beta vulgaris, pete inelare si/sau
desene lineare necrotice sistemice la Lycopersicon
esculentum soiul Hondine Red, necroze generale sistemice la Cyamopsis tetragonoloba, patare
inelara si desene lineare necrotice la Nicotiana tabacum, pete necrotice locale si patari
inelare necrotice sistemice la Solanum
tuberosum si pete clorotice locale si necroze sistemice la Catharanthus roseus. Virionii
se gasesc in citoplasma celulelor mezofilului, incluziunile celulare
fiind absente. Experimental, virusul este transmisibil
prin inoculare de suc. Încercarile de transmitere prin nematodul Lonidarus elongatus, Myzus persicae si
samanta au dat rezultate negative. Raspandirea
virusului in natura are loc prin multiplicarea materialului
infectat. În suc de Nicotiana clevelandii se gasesc
numerosi virioni, inactivarea termica are loc la 58-60°C,
longevitatea in vitro este de 9-10
zile, iar dilutia limita 10-4. Virionii
sunt izometrici, de c. 25 nm in diametru, unii penetrati de
colorand, avand profil unghiular si aranjamentul capsomerelor
neevident. În
preparatele purificate apar trei fractii. Genomul
consta din doua parti de ARN monocatenar, iar in
virioni s-a gasit o singura proteina structurala. Raspandirea virusului poate fi prevenita prin
utilizarea materialului saditor liber de virusuri si evitarea
terenurilor infestate cu nematozi.
.com