Virusul rattle al tutunului - Tobacco rattle virus
TRV, Tobravirus, sinonime: Aster ringspot virus, Belladonna mosaic virus, Paeony mosaic virus,
Paeony ringspot viru), Potato corky ringspot virus, Potato stem mottle virus,
Stengelbonk viru), Ratel virus, Tabakstreifen-und Kräuselkrankheit Virus,
Tabakmauke Virus, Spinach yellow mottle virus, Tulip white streak virus, Pepper
ringspot virus (considerat acum virus diferit), Nicotiana virus S Smith; tulpini: PRN izolata de la cartof;
CAM, pepper ringspot virus izolata de la Bidens pilosa in Brazilia; Californiana izolata de
la C. frutescens, Oregon; Fraxinus tobravirus;
spinach yellow mottle, izolatele NM cu genom incomplet, (Ref. Pop,
2009, TVV, II, ). Boala a fost descrisa prima
data la Nicotiana tabacum,
in Germania (Böning, 1931, Z. ParasitKde. 3, 103; Quanjer, 1943, Tijdsch. plantenziekt.
49, 37) in Olanda. În prezent, este
raspandit in regiunile Eurasiatica, Nord-Americana,
America Centrala
si de Sud, China,
Japonia, fosta URSS, Australia
si Noua Zeelanda. Virusul infecteaza natural
diferite plante de cultura si specii spontane. La tutun (Nicotiana tabacum), pe frunzele
plantelor atacate, apar pete si desene necrotice,
la inceput de culoare cenusie, iar mai tarziu brune. Acestea se maresc treptat, ducand la moartea unei
parti din suprafata limbului si a petiolurilor.
Ca urmare, frunzele inferioare iau o pozitie
orizontala.
Datorita necrozelor care
apar in legatura cu nervurile sau cuprind spatiile
internervuriene, suprafata frunzelor este
puternic incretita si deformata, prezentand, de
asemenea, rupturi, fisuri si perforari. Pe
tulpina apar dungi necrotice brune, care se extind pana la
maduva. Plantele atacate raman mici, cresterea
tuturor organelor vegetative este stopata, ceea
ce da acestora o infatisare caracteristica.
În infectii naturale, virusul se manifesta prin patare
inelara la Aster spp., mozaic la
Paeonia spp. si Atrapa belladonna, patare inelara spongioasa si
marmorarea tulpinii la Solanum tuberosum,
marmorare galbena la Spinacia
oleracea, dungi alburii la Tulipa spp.
Alte plante infectate natural sau susceptibile la inocularile artificiale
sunt Achillea milefolium, Agropyron
repens, Allium ssp., Amaranthus caudatus, A. retroflexus,
Anemone nemorosa, Antirrhinum majus, Arachis hypogaea, Atropa belladonna, Avena
sativa, Bellis perennis, Beta vulgaris, Betula spp., Brassica campestris ssp. napus, B.campestris ssp. pekinensis, B. juncea, Calendula
officinalis, Callistephus chinensis, Capsella bursa-pastoris, Capsicum annuum,
Catharanthus roseus, Cheiranthus cheiri, Chenopodium album, C. quinoa, Cirsium spp., Clematitis spp., Convolvulus arvense, Coriandrum sativum,
Crocus spp., Cucumis melo, C. sativus, Dahlia
variabilis, Delphinium grandiflora, Digitalis spp., Forsythia spp., hibrizi de Gladiolus, Glycine max, Gomphrena globosa, Gypsophila elegans,
Helianthus annuus, Hyacinthus spp., Hydrangea spp., Hyoscyamus niger,
Iris spp., Lactuca sativa, Lamium spp., Lathyrus odoratus, Lilium spp., Limonium spp., Linum usitatissimum,
Lobelia erinus, Lupinus mutabilis, Lycopersicon esculentum, L.
pimpinellifolium, Matricaria spp., Medicago spp., Melilotus alba,
Momordica balsamina, Myosotis sylvatica, Narcissus pseudonarcissus, Nicandra
physaloides, Nicotiana benthamiana, N. clevelandii, N. edwardsonii, N.
glutinosa, N. rustica, N. sylvestris, N. tabacum, Ocimum basilicum, Ornitopus
sativus, Paeonia spp., Pelargonium zonale, Petunia hybrida,
Phaseolus vulgaris, Phytolacca americana, Pisum sativum, Plantago spp., Poa spp., Poligonum spp., Raphanus sativus,
Rheum spp., Ribes spp., Ricinus communis,
Salvia splendens, Senecio vulgaris, Solanum melongena, S. nigrum, Sonchus spp., Stellaria media, Syringa spp., Tradescantia spp., Trifolium pratense,
T. repens, Tropaeolum majus, Urtica spp., Veronica spp., Vicia faba, V.
villosa si Viola spp. Inoculat
artificial, virusul produce leziuni locale necrotice si clorotice
fara infectie sistemica la Chenopodium amaranticolor, C. quinoa si Cucumis sativus, leziuni locale necrotice fara
infectie sistemica la Phaseolus
vulgaris cv. Prince, Pisum sativum
si Vicia faba, leziuni locale
necrotice si clorotice, marmorare si necroze putine, sistemice,
la Nicotiana clevelandii, leziuni
si inele necrotice locale si necroze, patari inelare
si marmorare sistemica la Nicotiana
tabacum cv. Samsum NN, leziuni locale clorotice sau necrotice si
marmorare sistemica la Beta vulgaris
si Spinacia oleracea,
patare inelara si desene lineare la Capsicum annuum si slabe simptome de marmorare la Stellaria media si Viola arvensis, la mentinerea
si propagarea virusului recomandandu-se, mai ales, Nicotiana clevelandii si N. tabacum. La tulpina CAM,
particulele scurte sunt dispersate in citoplasma iar cele lungi
aranjate radial in jurul mitocondriilor. Alte tulpini
se comporta diferit, PRN si o izolata lipsita de
capsida producand corpuri X de dimensiuni apreciabile, formati
din mitocondrii anormale continand virioni. În celulele infectate, cloroplastele sunt, de asemenea,
distruse.
Experimental, virusul se
transmite usor prin inoculare de suc. În natura, este transmis
prin nematozii Paratrichodorus allius,
P. anemones, P. christiei, P. nanus, P.
pachydermus, P. teres, Trichodorus minor, T. primitivus, T. viruliferus. Perioada
de hranire necesara achizitionarii si inocularii este de 60 minute, iar retinerea virusului in
vectori de peste 20 saptamani. Transmiterea in
natura are loc si prin samanta unor specii de
buruieni, proportia semintelor infectate fiind de pana la
40 % la Viola arvensis si numai
de 1-6 % la Capsella bursa-pastoris si
Myosotis arvensis. Transmiterea
de la plantele bolnave la cele sanatoase se realizeaza si
cu ajutorul a 6 specii de Cuscuta.
Sucul extras din frunzele plantelor infectate contine putini virioni.
În suc de N. clevelandii infectate
cu mai multe tulpini, temperatura de inactivare este intre 80 si
85ºC, longevitatea in vitro de
40-50 zile, dilutia limita 10-6, iar infectiozitatea
sucului ramane neschimbata prin tratarea cu eter etilic. La
izolatele lipsite de capsida, inactivarea termica are loc la 60°C,
dilutia limita este 10-2 iar
longevitatea in vitro 3 ore la 20°C.
Virionii sunt in forma de bastonase, drepte si rigide,
dupa dimensiuni, existand doua tipuri de particule, ambele
avand 22 nm in diametru, dar lungimi modale diferite, unele scurte
(S) de 46-114 nm si altele lungi
(L) de 180-197 nm. Canalul central este evident, avand 4 nm in
diametru, structura helicoidala este, de asemenea, evidenta, iar
pasul helixului a fost apreciat la 2 nm. La
ultracentrifugare, preparatele purificate se separa in
doua componente, genomul consta din doua parti de ARN
monocatenar, linear, iar in virioni, s-a pus in evidenta
o singura proteina capsidala. La tutun, masurile de prevenire
constau in folosirea unui sol necontaminat cu nematozi in
rasadnite, evitarea plantarii tutunului pe teren contaminat,
eliminarea plantelor atacate din cultura si combaterea
sistematica a buruienilor.
.com
