DATE DIN ISTORIA DESCOPERIRII UNOR ELEMENTE

DATE DIN ISTORIA DESCOPERIRII UNOR ELEMENTE

ACTINIU - Element radioactiv descoperit in 1900 de catre Debierne in oxidul de uraniu nativ. Este primul element in seria actinidelor. Eset o substanta foarte rara in natura si dificil de lucrat cu el se poate obtine in cantitati mici prin iradierea Ra - 226.

ALUMINIU - Lavoisier a prezis in 1782 ca alumina este oxidul unui metal pe atunci necunoscut. Prima izolare a matalului este creditata lui Wohler care in 1827 a obtinut elementul prin incalzirea clorurii de aluminiu cu potasiu metalic. Alte surse atribuie descoperirea lui Oersted, care ar fi obtinut aluminiu metalic. Metoda comerciala de izolare a matalului prin electroliza unei solutii de oxid in criolita topita, este atribuita lui Hall.

AMERICIU - Unul din primele elemente transuraniene a fost detectat pentru prima oara de Seaborg James si Morgan in 1944, prin tehnici de trasare. Am-241 se prepara uzual dintr-o solutie ce contine Pu-241(durata de injumatatire circa 13 ani , care prin emisie beta formeaza Am241. Acest izotop are o durata de injumatatire de circa 450 ani cu sapte bilioane de dezintegrari alfa pe minut si miligram. Date de literatura dau ca pret circa 2 000 gramul.

ANTIMONIU - Stibiul A fost cunoscut de catre Georgius Agricola in secolul XVI, Libavius 1615 si Basil Valentine, unul din adeptii primului care a trait in secolul XVI si a carui date au fost publicate in literatura in perioada 1609 - 1676. In stare nativa, se gaseste rar, mai mult in compusi.

ARGINT - Cunoscut de foarte mult timp, se gaseste in stare libera si in compusi. Se obtine ca produs secundar la rafinarea cuprului si plumbului. Nitratul de Ag este utilizat in chimia analitica, medicina si la acoperiri.Halogenurile sunt folosite la fotografiere. Recent este utilizat ca adaos la oteluri pentru motoare cu ardere interna, contacte electrice, aliaje.

ARGON - Descoperit in anul 1894 de Lord Rayleigh si W. Ramsey, dar o suta de ani inainte, Cavendish a gasit ca aerul contine circa 1 120 parti alte gaze decat oxigen, azot si bioxid de carbon. Mai tarziu s-a dovedit ca aceasta parte reprezinta in cea mai mare parte argon. Se obtine prin cateva distilari ale aerului lichid.

ARSENIU - Cunoscut din timpurile vechi, se gaseste in stare libera sau combinatii. Compusii arseniului sunt, in general, otravuri puternice, cu largi aplicatii in medicina.

ASTATINIU - In greceste "instabil", cel mai greu dintre elementele halogene. A fost descoperit in 1940 de Corson, Mackenzie si Segré, care l-au preparat artificial prin bombardarea artificiala a bismutului cu particule alfa de mare energie in ciclotronul de la Berkeley. Toti izotopii cunoscutu, au viata foarte scurta. A fost izolat si in corpul uman in glanda tiroida. 

AUR - Se gaseste in stare libera, nativa, fiind identificat din timpuri indepartate. Se extrage prin procedee de amalgamare. Largi utilizari in medicina, electronica, fotografie.

AZOT - Descoperirea sa este atribuita lui D. Rutherfort in 1772, dar Cavendish si Lavoisier au si ei merite la studierea sa. Constituient vital al madiului animal si vegetal. Prezent in atmosfera 78,06% ca volum si 75,5 ca greutate; este esential pentru viata, sub forma ciclului de azot din sol. Dintre procedeele cele mai elaborate, sunt cele de distilare fractionata a aerului lichid.Aplicatii: conservatrea materialelor in atmosfera inerta; umplerea lampilor cu incandescenta, fabricarea amoniacului. Are compusi explozivi ca acidul pieric, iodura de argint s.a.

BARIU - Izolat pentru prima oara de catre H. Davy in anul 1808. Niciodata nu se gaseste in stare nativa, ci in compusi. Stabil in aer uscat, dar usor oxidat in aer umed, chiar la temoeratura camerei.

BERILIU - Descoperit de L. N. Vauquelin in 1797. Se gasestein cantitati mici in diferite minerale. Se obtine prin reducerea termica a BeF₂ cu magnesium; alte procedee sunt electroliza sarurilor topite continand BeCl₂ si NaCl la o temperatura inferioara punctului de topire a beriliului.

BERKELIU - Descoperit in 1949 de Thomson, Ghirso si Seaborg, care au bombardat Am-241 cu ioni de heliu de energie 35 MeV la ciclotronul din California. A fost izolat pentru prima oara in primavara si toamna anului 1958 de catre Cunningham si Thompson in Caloifornia.

BISMUT - Cunoscut din antichitate, confundat adesea cu Pb. Se gaseste in stare nativa. Are cea mai joasa conductivitate termica a oricarui metal; rezistenta electrica creste cu campul magnetic.

BOR - A fost preparat pentru prima oara de Gay Lussac si L. J. Thenard in 1808. Se gaseste in cantitati reduse in scoarta pamanteasca. Poate fi preparat prin incalzirea unei pulberi de magneziu cu anhidrida borica.

BROM - Descoperit in 1826  de A. J. Balard. Nu se gaseste niciodata in stare libera. Compusii sai se gasesc in apa de mare; mai abundent decat iodul, clorul sau florul.

CADMIU - Descoperit in 1871 de F. Stromeyer. Rezulta ca un by-produs in distilarea zincului, la prima fractiune, care se redistileaza abtinand un cadmiu de puritate 99,5%.

CALCIU - Preparat pentru prima oara de H. Davy in 1808. Foarte abundent in scorta pamanteasca. Necesar corpului uman pentru nutritie. Calciu se obtine prin electroliza CaCl₂ la o temperatura usoara sub aceea de topire se utilizeaza ca agent de reducere in prepararea metalelor.

CALIFORNIU - Al zecilea element in seria actinidelor. Descoperit prima oara in anul 1950, scurt timp dupa descoperirea berkelimului de catre Thomson, Street, Ghiorso si Seaborg prin bombardarea Curiun-242 cu un fascicol de electroni de heliu de energie 35 MeV de asemenea, se poate obsine printr-o bombardare intensa cu neutroni a Pu-239. Izolat pentru prima oara in 1958 de catre Cunningham si thimpson la Berkeley.

CARBON - Cunoscut in natura din cele mai vechi timpuri. Se gaseste in doua forme cristaline: diamant si grafit. Largi aplicatii industriale.

CERIU - Descoperit de Berzelius si Hisinger in 1804. Cel mai abundent dintre pamanturile rare. Metalul poate fi preparat prin elecroliza clorurilor metalului. Utilizari ca "nishmetal", electroliza etc.

CESIU - Descoperit cu ajutorul spectogrefului in anul 1860 de catre Busen si Kirechhoff. Cel mai reactiv si electropozitiv dintre metale. Niciodata nu se gaseste in cantitati mari. Utiliyat in diversi convectori (termoionici, tuburi electronice, insamansare" in generatoarele MHD).

CLOR - Produs de Scheele in 1774, dar natura sa dovedita de catre Davy in 1880. Cel mai abundent dintre halogeni.

COBALT - Pentru prima oara a fost preparat de Georg Brandt in 1735; combinatiile au fost studiate de Thenard in 1802. Se sub forma de compusi. Combinat cu Ni si Al, largi intrebuintati pentru magneti.

CROM - Descoperit de L. N. Vauquelin in 1797 ale carui lucrari au fost confirmate de M. H. Klaprith. Se perpara prin reducerea Cr₂O₃ cu Si, hidrogen sau alti agenti reducatori. Zacaminte mari in S.U.A., India, Canada, Noua Caledionie.

CUPRU - Cunoscut din cele mai vechi timpuri. Se gaseste in stare naturala in mari cantitati in scoarta pamantului. Largi utilizari in industria electrotehnicasi electronica, industria chimica. Cuprul are renumele de a avea pretul cel mai instabilizat printre metale. In perioada 1942-1963 pretul cuprului a variat de circa cinci ori; in 1981 pretul tonei de cupru a ajuns la 1800 $t.

CURIU - A fost descoperit de catre Joliot Curie in anul 1944, scurt timp inainte de descoperirea americanului de catre Seaborg la Universitatea din California. A fost izolat pentru prima oara de catre Werner si Perlaman. Cm-242, este izotopul cel mai usor de produs prin iradierea Pu-239 cu ioni de heliu intr-un ciclotron. Este unmetal maleabil de culoare argintie; compusii sai sunt colorati si in stari trivalente.

DEUTERIU - Este izotopul hidrogenului, avand greutatea atomica 2. A fost descoperit in anul 1931 de citre H. V. Urey cu ajutorul lui F. G. Brickwelde si G. M. Murphy in hidrogenul lichid distilat, in apropierea punctului triplu de 13,92^°K. Proportia in care se gaseste in H este 1 5000. Cea mai mare parte a deuteriului se produce in procese electrolitice ca un compus al oxigenuli (D₂O, apa grea). Izotopul cu greutatea atomica 3-tritium, este mult mai putin abundent decat deuterium-ul. Este extrem de rar in natura, instabil, descompunandu-se intr-un electron si un atom de heliu. Se poate obtine prin bombardarea lithiun-ului 6, cu neutroni intr-o pila cu uraniu, rezultand tritium si He.

DISPROSIU - Este un pamant rar, descoperit de catre Lecoq de Boisbaudran in 1889. Compusii sai se gasesc in mici cantitati impreuna cu alte pamanturi rare in minerale de tip, blomstrandina, fergusonite, gadolinita s.a. Sarulile de disprosium sunt galbene sau veryi-galbui. Nu are aplicatii comerciale.

EINSTENIU - Atat acesta, cat si urmatorul in sistem, fermium-ul (100), au fost descoperite in anul 1952 de catre Argone National Laboratory"- Chicago, prin bombardarea Pu-239 cu un flux de neutroni.

ERBIU - Un metal gris, descoperit ]n 1843 de catre C. G. Mosander. Este din grupa pamanturilor rare, gisindu-se in minerale tip gardolinita, euxenita s.a.

EUROPIU - Unul din cele mai raspandite pamanturi rare. Europia (Eu₂O₃) a fost izolata in 1900 de catre Demarcay si preparat in stare pura de catre Urbain si Lacombe in 1904. Saruri cunoscute, de tip EuCl₃.

FERMIU - Numit asa in cinstea savantului Enrico Fermi. Prima identificare chimica a ferminului a fost in 1953 la laboratoarele din Berkeley.

FIER - Cel mai abundent dintre metale. Se obtine prin reducerea minereurilor in furnale. Cunoscut din cele mai vechi timpuri. Elemant de baya ca utiliyare in economie. Infinite domenii de utilizare.

FLUOR - Gaz verde-galbui din familia halogenelor. Descoperit in anul 1771 de catre Scheele, dar izolat de catre H. Moissan in 1886. Este cel mai activ chimic element. In cel de al doilea razboi mondial s/au utiliyat pentru fabricarea hexafluorurii de uraniu, pentru bombele atomice. Astazi, se preconizeaza utilizarea sa pentru realizarea SF₆ (hexaflorura de sulf) gaz cu proprietati izolante remarcabile.

FOSFOR - Izolat pentru prima oara din urina in 1669 de H. Brandt. Nu se gaseste in stare nativa. Sursa principala de fosfor este CO₃ (PO₄), care tratat cu acid sulfuric trece in acid fosforic, din care se obtine fosfor prin distilare. Constituient al protoplasmei, tesutului nervos, oaselor. Aplicat la analiza gazelor, in medicina si la fabricarea lampilor incandescente.

FRANCIU - Descoperit in Franta in anul 1939 de catre Marguerite Perey si Institutul Curie din Paris. Se gaseste in cantitati reduse la adancimi mari ale scoartei pamantului. Se obtine prin dezintegrarea actiniumului.

GADOLINIU - A fost descoperit in 1886 de catre Marignac si dat numele unui chimist finlandez, J. Gadolin. Se gaseste impreuna cu alte pamanturi rere, in special in familia terbiului.

GALIU - Este descoperit in anul 1875 de catre L. de Boisbaudran. Se obtine din blenda de zinc in care se gaseste ca impuritati, sau din bauxite ca by-produs al productiei de aluminiu. Largi utilizari in termometria de inalta temperatura. Arsenurile de galiu au largi utilizari in celulele solare pentru conversia energiei solare in electrica sau in medicina.

GERMANIU - Descoperit in anul1886 de catre C. Winkler, dar existenta sa a fost prezisa de catre Mendeleev, care l-a numit "eka-siliciu", se gaseste in cantitati mici cu Ag, Cu, Zn. Se poate separa de asociatii sai prin precipitare cu solutii acide de H₂S. Largi utilizari in electronica (tranzistoare).