Distributia solventilor organici

Distributia solventilor organici

Distributia solventilor organici este influnetata de calea de absorbtie astfel: absorbtia cutanata este lenta si va conduce la o distributie initiala in circulatia periferica, in timp ce absorbtia pulmonara este rapida, organele importante fiind expuse foarte repede.₍₁₀₎ Solventii organici patrunsi pe cale enterala ajung la nivelul ficatului unde o parte sunt metabolizati, iar restul intra in circulatia generala. Cei absorbiti pe cale respiratorie, cutanata sau prin mucoase sunt distribuiti direct, fara sa strabata in prealabil bariera hepatica de biotransformare. Distributia solventilor organici reprezinta practic transferul solventului din sange in tesuturi si organe sau in alte compartimente ale organismului.Majoritatea solventilor se distribuie neuniform, electiv in unele tesuturi, in functie de permeabilitatea membranei celulare si in raport cu structura lor chimica. Distributia mai este dependenta si de gradul de vascularizatie al tesuturilor si organelor tinta, precum si de unii factori specifici de natura fizico-chimica, precum si de afinitatea biochimica solvent-tesut. Astfel,solventii organici foarte liposolubili sunt rapid distribuiti pentru ca strabat cu usurinta barierele organismului. La cateva minute dupa absorbtie se regasesc concentratii inalte din aceste substante in organele bine vascularizate si bogate in lipide, de 10 pana la 50 de ori mari decat in sange. In plus,daca solventii poseda proprietati bazice, distributia lor realizeaza concentratii mari in plamani, rinichi si suprarenale, iar daca poseda proprietati slab acide atunci vor manifesta afinitate crescuta pentru proteinele plasmatice si vor realiza concentratii mari in ficat. Astfel benzenul se distribuie in organe si tesuturi bogate in lipide cum sunt maduva osoasa, splina, sangele si ficatul.₍₂₎ Metabolizarea solventilor organici este dependenta de calea lor de absorbtie astfel, solventii care sunt absorbiti din tractul digestiv trec mai intai prin ficat inaite de a ajunge in inima si a fi distribuite in intregul organism, suferind o prima metabolizare sub actiunea enzimelor hepatice. Substantele absorbite pe alte cai cum sunt mucoasa nazala sau cea bucala, nu sufera acest prim pasaj si astfel ating concentratii mai mari in organism.₍₁₀₎ Depozitarea solventilor organici se face frecvent in tesutul adipos care este astfel echivalentul unei "saltele antitoxicitate". In acest fel, fixarea inctiva poate proteja structurile fine de actiunea lor nociva. Intre fractiunea libera circulanta si fractiunea stocata in depozite se stabileste un echilibru dinamic. Sub influenta unor modificari determinate de factori interni sau externi poate rezulta o mobilizare rapida a toxicului din depozite, cum se poate intampla in cazul lipolizei prin slabire brusca, urmata de exacerbarea fenomenelor toxice.₍₂₎