Norme de protectie a muncii in laboratorul de chimie

Norme de protectie a muncii in laboratorul de chimie

Protectia muncii are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si imbolnavirilor. In conformitate cu legislatia de sanatate si securitate in munca elevii trebuie sa-si formeze deprinderile necesare executarii corecte a oricaror activitati, pentru deplina securitate.

Pentru aceasta este necesara respectarea cu strictete de catre elevi a normelor de protectie a muncii, la efecturarea tuturor experimentelor.

Laboratorul este un loc special amenajat pentru acivitati serioase si meticuloase. Asa ca trebuie sa ai in vedere securitatea colegilor tai.

Orice accident trebuie anuntat profesorului.

Fiecare experiment se efectueaza numai daca este precizat de profesor.

Trebuie sa urmezi intocmai instructiunile primite de la profesor.

Usensilele de laborator trebuie sa fie curate la inceperea lucrului.

Se efectueaza lucrarile practice numai dupa ce ai citit instructiunile prevazute de fisa de lucru pe care o primesi cu cel putin o zi inainte de a efectua lucrarea propriu-zisa.

Folosesti numai substante si ustensile permise de fisa de lucru.

Substantele si ustensilele de pe masa de lucru a profesorului nu se ating.

Manifesta o permanenta atentie la transvazarea substantelor dintr-o sticla in alta.Spala imediat cu apa portiunile de piele care au venit in contact cu substante chimice.

Incalzirea unei eprubete se face cu multa atentie asa incat sa nu privesti direct in vasul cu reactivi.

Incalzeste un reactiv in eprubeta de la partea superioara in jos, pentru ca vaporii din partea superioara sa nu se reverse.

Verifica mirosul gazelor degajate fluturind mina dinspre proba spre tine si mirosind cu atentie.

Inainte de folodsirea substantelor inflamabile orice sursa de caldura trebuie indepartata.

Diluarea acizilor concentrati se face adaugind acidul in picaturi in apa (agitind continuu) si nu apa in acid (acidul sare in afara vasului si poate ajunge in ochi si pe tesaturi).

Solutiile corosive (acizi, baze, brom, iod, etc)se manuiesc cu mare atentie.

Reactivii nu se toarna niciodata inapoi in sticla cu reactiv, si nu se schimba dopurile sticlelor. Dopul nu se lasa pe masa in timpul activitatii experimentale.

Nu se atinge direct cu mana sticlaria care a fost in contact direct cu focul, ci se lasa sa se raceasca.

Cosurile sunt numai pentru hirtie. Probele, deseurile solide si sticlaria se strang in recipiente speciale.

Dupa terminarea lucrului masa de laborator va fi curatata.

Substantele nu se gusta.

Cand lucrezi: poarta halat, strange-ti parul, indeparteaza bijuteriile care te pot deranja in timpul activitatii, poarta ochelari de protectie sau foloseste ecran de protectie in cazul experimentelor cu substante agresive.

Pregateste substantele, aparatele si ustensilele necesare activitatii si apoi incepe lucrul.

Pentru substantele solide foloseste spatule si pensete, iar pentru cele lichide: eprubete, pipete, pahare, flacoane.

Substantele chimice se pastreaza in recipienti speciali pe care se aplica etichete cu: formula chimica, denumirea substantei in limba romana si D.C.I., masa moleculara, cantitatea, data transvazari, lotul din care provine, data ambalarii, data expirarii, indicatii speciale: otrava, toxic,inflamabil, etc.

Orice activitate de laborator se v-a efectrua pe baza unei fise de lucru individuale sau de grup.

Sursele de caldura nu se vor lasa aprinse la plecarea din laborator.

Sube se volatilizeaza usor se pastreaza in vase bine inchise mai precis parafinate in vecinatatea dopului.

Asezarea substantelor chimice in dulapuri  inchise se face ordonat pe cationi si alfabetic: metal, oxid hidroxid, sare,iar substantele organice se vor aseza pe functiuni. Pe usa dulapului va fi pusa lista cu substantele existente.

Se lucreaza cu cantitati mici de reactivi si cu solutii diluate, iar cu substantele solide se va lucra cu cantitati strict necesare.

Acizii se vor folosii in solutii diluate, in afara cazurilor in carew se indica concentratia.

Reactivul se adauga in eprubeta, in picatura astfel incat volumul total sa nu depaseasca jumatate din volumul eprubetei.

Pentru a mirosi substantele, se indeparteaza vaporii cu mana inspre nas, fara a se inspira puternic, deoarece actiunea multor substante este toxica chiar daca aceasta nu se manifesta imediat.

Substantele toxice(mercurul, sarurile de mercur, clorura de bariu, etc), substante foarte corosive(acidul  sulfuric, acidul clorhidric), usor inflamabile sau care se pot autoaprinde(sodiu, potasiu, fosfor), se depoziteaza in dulapuri metalice ermetic inchise si incuiate.

Solutiile sarurilor mercuroase se pastreaza in prezenta mercurului.

Metalele alcaline se pastreaza sub petrol, cele alcalino-pamantoase in glicerina, iar fosforul alb in apa.

Hartiile pe care se usuca fosforul se vor arde, iar cele pe care sau taiat si sters metalele alcaline se vor umezi cu Apa, pana la consumarea totala a metalului.

Nu se vor pastra in acelasi loc acizaa cu hidroxidul de amoniu, acidul azotic, acidul clorhidric.

Substante ca apa de clor si bromul se vor pastra in nisa.

Acidul azotic, premanganatul de potasiu, sarurile mercuroase, iodura de potasiu, apa oxigenata se pastreaaza in sticle de culoare inchisa si departe de surse de caldura.

Transvazarea lichidelor se face numai prin palnie

Acidul percloric, cloratul de potasiu, nitrobenzenul, acetilura de argint nu se vor tritura(mojara).

La pregatirea amestecurilor oxidante se faramiteaza oxidantii in stare pura, in doze mici intr-un mojar absolut curat, amestecarea oxidantilor cu alte substantefaramitate nu se face niciodata prin frecare in mojar, ci prin sgitarea intr-un balon sau prin amestecarea cu o spatula pe hartie velina.

Eprubeta cu substanta uscata care se supune incalzirii se va tine cu un cleste de lemn sau de hartie in functie de temperatura la care se poate face incalzirea, inclinata (nu spre cel care lucreaza sau spre vecin), se va incalzii treptat pe toata lungimea ocupata de substanta, agitand-o permanent. Celelalte vase de sticla nu se incalzesc direct pe flacara, ci numai pe sita de aybest, dupa ce se constata ca peretii exteriori sunt uscati

Baloanele si celelalte vase de sticla  in care se afla lichide fierbinti nu se pun direct pe masa, ci pe o placa de aybest, sau un alt material termoizolant, iar paharele mici cu lichid, se ridica numai cu ambele maini.

Prinderea in stativ a baloanelor, refrigerentelor, biuretelor se face cu ajutorul clemelor prevazute cu aparatori de pluta sau cauciuc.

Introducerea unui tub de sticla  intr-un dop de pluta sau de cauciuc se face tinandu-se tubul cu mana infasurata intr-o tesatura de panza uscata cat mai aproape de capatul de introdus, fara a forta.

RANILE PROVOCATE PRIN TAIETURI DE STICLA, METAL SE DEZINFECTEAZA CU APA OXIGENATA, se aplica un pansament steril cu rivanol.

Arsurile termice nu se spala cu apa, ci se ung cu miere sau glicerina.