LIPIDE. REACTII CARACTERISTICE

LIPIDE. REACTII CARACTERISTICE

Consideratii generale

Lipidele reprezinta o clasa importanta de compusi naturali, larg raspandite in organismele vegetale si animale si de importanta majora pentru acestea. In general, se caracterizeaza prin solubilitate in solventi organici(eter etilic, acetona, benzen, cloroform, alcooli) si insolubilitate in apa.

In organisme lipidele indeplinesc rol plastic si energetic, participa la formarea membranelor biologice, la permeabilitatea celulara si la transportul diferitelor substante liposolubile.

Exista numeroase clase de lipide care se deosebesc atat din punct de vedere al structurii moleculare, cat si prin gradul diferit de solubilitate in solventi organici, proprietate ce sta la baza extragerii si separarii acestora.

Din punct de vedere chimic, majoritatea sunt esteri naturali ai alcoolilor cu acizi grasi. Exista unele clase de lipide(sfingolipide), care desi contin in molecula aminoalcooli si acizi grasi, acestia nu se leaga intre ei prin legaturi esterice, ci peptidice, iar in cazul galactozilgliceridelor, legaturile sunt eterice.

In natura se gasesc atat in stare libera, predominant ca substante de rezerva in seminte, fructe, legume,tesutul adipos, in jurul organelor interne la animale, cat si asociate cu proteinele(lipoproteine) sau cu glucidele(glicolipide),care se gasesc in special in constituentii celulari cu activitate intensa.

Dupa compozitia chimica, lipidele se impart in lipide simple, formate din C,H si O,si lipide complexe, care contin in molecula si N,S sau P. Lipidele simple se impart la randul lor in mai multe clase: gliceride, ceride, steride, etolide, iar lipidele complexe cuprind urmatoarele doua clase mari:

-fosfatide(glicerofosfolipide,gliceroaminofosfolipide)

-sfingolipide(sfingofosfolipide,sfingoglicolipide, sfingoglicosulfolipide).

Cele mai importante produse alimentare bogate in lipide sunt: untul si margarina(80-85%), slanina(70%), untura(100%),uleiurile vegetale(98-100%),carnea grasa(15-30%),smantana(20%),branzeturile grase(20-30%),nucile si alunele(60-65%).

Reactiile de recunoastere ale diferitelor lipide sunt fie reactii caracteristice ale acizilor, fie ale alcoolilor sau ale unor componenti ce intra in componenta lor.

2. Reactii catalitice ale gliceridelor

2.1.Proba de acroleina, reactia de recunoastere a gliceridelor

Principiu:

Gliceridele sunt esteri ai glicerolului cu diferiti acizi grasi care se descompun la incalzire, punand in libertate - intre alti produsi de descompunere si glicerina. In prezenta substantelor deshidratante, ca de exemplu sulfatul acid de potasiu sau acidul boric, glicerolul se deshidrateaza la temperatura ridicata, transformandu-se in acroleina. Acroleina este o aldehida nesaturata care se poate recunoaste dupa mirosul ei caracteristic intepator si dupa reactia ce o da cu reactivul Tollens.

Reactii chimice:

Formarea acroleinei are loc dupa urmatoarea reactie:

Glicerol Enol instabil Acroleina

Experienta Substante necesare:

grasime vegetala sau animala

sulfat acid de potasiu solid

Mod de lucru:

Intr-o eprubeta uscata se introduc circa 0,5 g KHSO4 si o picatura de grasime lichida. Se amesteca bisulfatul cu grasime, agitand si incalzind usor, apoi se incalzeste amestecul la flacara unui bec de gaz, tinand eprubeta aproape orizontal. Amestecul se innegreste degajand vapori de apa si alte produse volatile. Se simte mirosul caracteristic de acroleina. Tinand la gura eprubetei o bucata de hartie filtru imbibata cu o solutie amoniacala de oxid de argint, se observa innegrirea ei.

2.2. Saponificarea gliceridelor si formarea sapunurilor

Principiu:

Gliceridele, principalele lipide simple, se desfac prin hidroliza in glicerol si acizi grasi. Daca hidroliza se realizeaza sub actiunea alcaliilor, se obtin sarurile acizilor grasi ,numite sapunuri.

Reactii chimice:

Glicerida Glicerol Sapun

Experienta. Substante necesare:

ulei de floarea soarelui sau alt ulei vegetal, unt (preferabil topit), grasime de vaca sau oaie, untura de porc

hidroxid de sodiu (40%)

clorura de sodiu

Mod de lucru:

Se pun intr-o capsula mica de portelan 3 g de grasime si 6-7 ml solutie de hidroxid de sodiu. Se incalzeste amestecul pe sita sau pe baia de nisip pana la o usoara fierbere, timp de 20 - 30 minute, amestecand continuu cu o bagheta.

Din timp in timp se completeaza volumul amestecului cu apa distilata, mentinand volumul total initial al amestecului.

Dupa 15-20 minute, se face proba asupra completei saponificari, in care scop se toarna cateva picaturi din amestec intr-o eprubeta, se adauga apoi 5 - 6 ml apa distilata calda si se incalzeste solutia. Daca hidrolizatul se dizolva complet in apa, fara sa se separe picaturi de grasime, se poate considera saponificarea terminata. In caz contrar, se continua saponificarea inca cateva minute, dupa care se incearca din nou terminarea procesului de saponificare.

Cand s-a ajuns la o saponificare completa, se adauga in capsula 10 - 15 ml solutie saturata, calda, de clorura de sodiu, amestecand cu bagheta, apoi se lasa amestecul sa se raceasca. La suprafata solutiei apoase se ridica un strat de sapun care se solidifica la racire si care poate fi identificat dupa reactii caracteristice.

2.3. Obtinerea acizilor grasi din sapunuri

Principiu:

Prin acidularea unei solutii de sapun sau de potasiu, se elibereaza acizii grasi conform regulii generale dupa care un acid este eliberat din sarurile sale prin tratarea cu un acid mai tare. Acizii grasi sunt insolubili in apa. In cazul palmitatului de sodiu se obtine acidul palmitic.

Reactii chimice:

Palmitat de sodiu Acid palmitic

Experienta Substante necesare:

sapun (obtinut din experienta precedenta)

acid sulfuric (1:5)

rosu de Congo (indicator)

Intr-o eprubeta se prepara o solutie de sapun la cald din 0,1 - 0,2 g sapun cu 6 - 8 ml apa distilata. Se adauga cateva picaturi indicator rosu de Congo si acid sulfuric pana la colorarea indicatorului in albastru, ceea ce denota ca acidul este in exces. Acizii grasi precipita si se ridica la suprafata.