Poluarea chimica si impactul ei asupra sanatatii

Poluarea chimica si impactul ei asupra sanatatii consumatorilor

Lect.univ.drd. Antonescu Eugenia

Lect.univ drd. Voicu Oana Lumina

Universitatea ' Constantin Brancoveanu ' Pitesti

In conditiile in care economia de piata este o economie a calitatii produselor , societatea contemporana se confrunta cu doua probleme majore :

tarile dezvoltate isi hranesc populatia foarte bine din punct de

vedere cantitativ, dar sunt deficitare la capitolul calitate datorita imput-urilor excesive de chimicale atat in ecosistemul agricol , cat si in procesele de prelucrare a produselor alimentare ;

2 . tarile subdezvoltate, datorita lipsei input-urilor de pesticide si soiuri competitive , au probleme deosebite in asigurarea hranei populatiei .

Aceasta situatie a pus probleme specialistilor , ducand la conceptul de 'agricultura durabila ' , adica un model de ecosistem agricol nealterat care presupune o interventie inteligenta si discreta a omului in natura capabila sa produca hrana de calitate fara degradarea mediului ambiant.

Pe plan mondial a aparut o reinnoire importanta a gandirii in domeniul calitatii produselor in general si a produselor alimentare in special , deoarece cerintele sociale legate de calitatea vietii , de siguranta acesteia apar in reglementari nationale care pot ingradi accesul anumitor produse pe anumite piete.

Alimentatia ecologica se refera la consumarea unor produse diversificate , curate , sanatoase , libere de boli si daunatori , lipsite de reziduuri chimice nocive , cu un continut echilibrat in substante bio-active si minerale, care sa contribuie la nutritia ratioanla fiziologica a organismului uman [ 4 ].

Marfurile alimentare sunt inevitabil supuse agresiunii unor factori de mediu si deci , vor avea o incarcatura minima de poluanti si contaminanti care , uneori , se reflecta in starea de sanatate a consumatorului .

Cercetarile in domeniul toxicologiei produselor alimentare au evidentiat numerosi agenti poluanti cu grade diferite de nocivitate . Chiar si in cazul aditivilor alimentari , necesari intr-o societate dezvoltata , cu un nivel ridicat de industrializare in domeniul procesarii alimentelor , frecventa utilizarii si dozele admise sunt controversate cand se au in vedere efectele acestora in timp.

In prezent se cunosc o serie de compusi care reduc inocuitatea alimentelor , producand imbolnavirea celor care le consuma si important este a se lua in considerare modul de patrundere a substantelor toxice in marfurile alimentare dar si cunoasterea cailor de evitare a contaminarii sau poluarii .

Printre contaminantii vizati se remarca :

. folosirea permanenta sau ocazionala a unor substante chimice in agricultura , zootehnie sau medicina veterinara care pot actiona in primul rand asupra ficatului , produc perturbari in metabolism si au actiune cancerigena . Comisia Codex Alimentarius a elaborat Standardul CAC / RS 71 - 1976 ( seria a cincea ) privind limitele maxime internationale recomandate pentru reziduuri de pesticide .'Tolerantele Codex' reprezinta concentratia maxima a unui reziduu de pesticide pe care Codex Alimentarius il autorizeaza in mod legal intr-un produs alimentar Limitele sunt exprimate in miligrame / kilogram de aliment [ 6] ;

. produsi toxici care pot contamina direct sau indirect produsele sau se pot forma in acestea in timpul proceselor de prelucrare si conservare (contaminarea produselor de origine vegetala cu nitrozamine in situatia in care au fost cultivate pe terenuri tratate cu ingrasaminte azotoase ; nitritii incorporati in carne sau in preparatele din carne in scopul mentinerii coloratiei roz -rosii; hidrocarburile policiclice condensate din afumaturi , etc.) . Acesti produsi toxici au actiune iritanta asupra tubului digestiv provocand congestii si hemoragii, cresterea tensiunii arteriale, afectarea ficatului ;

. poluare chimica din utilaje sau ambalaje atunci cand acestea contin metale toxice : cupru , plumb , aluminiu s.a. ( plumbul poate provoca saturnism , boala cu efecte somatice si genetice ; aluminiul se depune in tesuturile cerebrale etc.) Unele substante grele patrund in organism si se depoziteaza in diferite tesuturi exercitandu-si actiunea toxica dupa ce s-au acumulat intr-o anumita cantitate . Prezenta metalelor grele in produsele alimentare este reglementata prin norme de igiena elaborate de Ministerul Sanatatii ;

. exploziile nucleare , folosirea pe scara larga a radiatiilor ionizante, a elementelor radioactive si a energiei nucleare ;

. poluarea chimica cu aditivi alimentari atunci cand acestia depasesc limitele admisibile prevazute de legislatia igienico - sanitara . Conform manualului procedural al Comisiei Codex Alimentarius ( FAO / OMS ) aditivii alimentari sunt reprezentati de orice substanta , chiar de natura microbiologica , care nu sunt consumate in mod natural ca alimente si care nu sunt folosite in mod natural ca ingrediente , chiar daca au sau nu valoare nutritiva , a caror adaugare in produsele alimentare este legata de un scop tehnologic si organoleptic .

Folosirea aditivilor alimentari a fost reglementata in urma studiilor de specialitate , FAO / OMS initiind Programul International pentru Securitate Chimica prin care s-a evaluat riscul reprezentat de fiecare aditiv in parte .Se considera ca utilizarea acestor substante nu este justificata daca :

√ dozele folosite pun in pericol sanatatea consumatorilor ;

√ se diminueaza valoarea nutritiva a produselor ;

√ se mascheaza defecte ale produselor ;

√ se induce in eroare consumatorul ;

√ efectul dorit poate fi obtinut prin alte metode de fabricatie satisfacaoare din punct de vedere tehnic si economic .

In ultima instanta , nu trebuie neglijata toxicitatea naturala a unor materii prime agroalimentare de origine vegetala si animala ce trebuie eliminata sau diminuata prin diferite tratamente tehnologice.

In societatea contemporana , puternic marcata de industrializarea secolului trecut , starea de sanatate a omului depinde , printre altele , de functionarea optima a raportului om - produs - natura . Rezolvarea optima a acestui raport se poate face numai prin participarea tuturor domeniilor de activitate , de la agricultura - zootehnie trecand prin biotehnologie , industrie alimentara , medicina si ajungandu-se in invatamant , mass-media si sfera socio-politcului [ 3 ] .

Romania , in drumul sau spre integrarea europeana , a creat conditiile necesare pentru abordarea moderna privind protectia consumatorilor . Hotararea nr. 574 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Strategiei Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor pe perioada 2001 - 2004 pe langa faptul ca are drept obiectiv permanent ridicarea calitatii vietii prin masuri de protejare a consumatorilor impotriva riscului de a achizitiona produse care ar putea sa le afecteze viata , sanatatea , securitatea sau interesele economice , se preocupa in acelasi timp de armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile din Uniunea Europeana in domeniu .

BIBLIOGRAFIE

1.Banu C. ,Dima D.- Folosirea aditivilore in industria alimentara , Ed.

Tehnica , Bucuresti ,1998

2. Diaconescu I. - Merceologie alimentara , Ed.Eficient , Bucuresti

1998

3. Gruia R. - Managementul eco - fermelor , Ed.Ceres ,

Bucuresti ,1998

4 . Iosif G., Bran F. - Ecomarketingul societatilor comerciale , Ed .

Manole V., Iosif S. Tribuna Economica , Bucuresti , 1999

Stoian M.

5. Pamfilie R. - Merceologia si expertiza marfurilor alimentare

de export-import , Ed. Oscar Print , Bucuresti

1996

6. Dima D. , - Marfurilr alimentare in comertul international ,

Pamfilie R., Ed. Economica , Bucuresti , 2001

Procopie R.

7. Sirbu A., - Merceologie alimentara , Ed. Independenta

Antonescu E ., Economica , Pitesti , 2001

Voicu O.,

Neacsu L

*** - OMS 611 / 1995 pentru aprobarea normelor de

igiena privind alimentele si protectia sanitara a

acestora

9. *** - OUG 97 / 2001 privind reglarea productiei ,

circulatiei si comercializarii alimentelor