MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI
CLASA a VIII-a
SUBIECTELE:
Mentionati asemanarile si deosebirile dintre Grupa Fagaras si Grupa Parang cu privire la urmatoarele caracteristici: - tipurile de roci; - limita comuna si pozitia spatiala fata de aceasta; - depresiunile marginale; - altitudinea maxima si pozitia acesteia in spatiul fiecarei grupe; - inclinarea generala a reliefului; - orientarea culmii principale; - fragmentarea generala a reliefului; - tipurile de relief si formele caracteristice.
18,0 p.
Analizati, cu atentie, harta alaturata. Explicati distributia precipitatiilor atmosferice pe teritoriul Romaniei si consecintele acesteia asupra retelei hidrografice. 18,0 p
Analizati,cu atentie, desenele de mai jos, marcate cu numerele 1, 2 si 3. Scrieti, in dreptul fiecarui numar, informatiile corespunzatoare urmatoarelor cerinte: a. tipul de asezare rurala dupa structura; b. forma asezarii; c. pozitia vetrei fata de mosie; d. gradul de distribuire a gospodariilor in teritoriu; e. modul de utilizare a terenurilor; f. distributia tipurilor de asezari rurale pe unitati de relief, in Romania. 20,0 p
Cu privire la lacurile din Campia Romana si Carpatii Meridionali precizati: a. tipuri genetice si mod de formare; b. caracteristici generale (forma, marime, distributie spatiala); c) exemple; e). folosinte.
16,0
. In tabelul de mai jos este prezentata structura etnica a populatiei Romaniei pe provincii istorice, in anii 1992 si 2002 (%). Cerinte: - a. Reprezentati grafic structura etnica a populatiei Romaniei pentru anii 1992 si 2002. b. Precizati doua aspecte ce rezulta din comparatia celor doua reprezentari grafice. c. Interpretati datele privind distributia populatiei etniilor pe provincii istorice si evolutia acestora. d. Mentionati alte doua principale etnii (in afara celor mentionate in tabel), care traiesc pe teritoriul provinciilor Moldova, Dobrogea, Banat, Crisana si Maramures.
Spatiul geografic |
Romani |
Maghiari |
Tigani (rromi) |
germani |
alte etnii |
|||||
Moldova | ||||||||||
Muntenia | ||||||||||
Oltenia | ||||||||||
Dobrogea | ||||||||||
Banat | ||||||||||
Crisana si Maramures | ||||||||||
Transilvania | ||||||||||
ROMANIA |
18,0 p.
- Timp de lucru: 3 ore; Toate subiectele sunt obligatorii.
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI
5 aprilie 2008, CLASA a IX-a
SUBIECTELE:
a. Precizati caracteristicile care definesc unicitatea Terrei in Sistemul Solar. Explicati diferenta dintre lungimea Ecuatorului si lungimea unui cerc de meridian. b. Viteza de rotatie a Pamantului scade de la Ecuator spre poli. Explicati acest fapt.
13 puncte
a. Pe harta fizica a Romaniei, scara 1:350 000, distanta intre doua localitati este de 14 cm. Calculati distanta reala, in kilometri, intre cele doua localitati. Construiti scara grafica adecvata.
Doua localitati, avand aceeasi longitudine, sunt marcate pe harta cu literele A si B si au urmatoarele coordonate geografice: A (44o 45’ 16’’ latitudine sudica) si B (12o 46’ 49’’ latitudine nordica). Calculati distanta dintre cele doua localitati in grade, minute, secunde.
10 puncte
Pe harta de mai jos sunt marcate cu cifre unitatile majore de relief si cu litere tipurile de clima. Scrieti in dreptul acestora, pe foaia de concurs, informatiile corespunzatoare. Mentionati caracteristicile unitatii de relief marcata cu numarul 5. 18 puncte
Relieful creat de actiunea vantului si a suvoaielor de apa formate in timpul ploilor sau in urma topirii zapezii: caracteristici generale, forme specifice, distributie spatiala.
25 puncte
. Analizati, cu atentie, diagramele climatice alaturate pentru Rangoon, Er Riyadh si Verhoiansk. Scrieti, in dreptul fiecarei localitati, pe foaia de concurs: ▪ tipul de clima; ▪ caracteristicile generale ale evolutiei temperaturii aerului si precipitatiilor atmosferice; ▪ unitatea de relief in care se afla tipul de clima reprezentat de fiecare din cele trei localitati. 24 puncte
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timp de lucru: 3 ore
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI
5 aprilie 2008, CLASA a X-a
SUBIECTELE:
Zacamintele de bauxita: utilizare, rezerve, durata de exploatare, distributie spatiala
17,0 p
2. ■ Analizati, cu atentie, distributia spatiala a nivelului de urbanizare in Asia. Precizati: - tarile cu nivel inalt de urbanizare si cu nivel scazut de urbanizare; - cauzele discrepantelor in nivelul de urbanizare; ■Mentionati orasele cu peste 5 milioane de locuitori din Asia, grupate pe tari.
25,0 puncte
■ In ce situatie blocurile etnolingvistice se pot modifica? Argumentati cu un exemplu adecvat din Europa. ■ De ce protestantismul este reprezentat si in Africa, America de Nord si Australia? ■ De ce in Mali si Lesotho ponderea populatiei ocupate in agricultura este de circa 90 % din totalul populatiei?
16,0 p
In tarile dezvoltate, comportamentul demografic reproductiv este rational, iar in tarile in dezvoltare este natural. Explicati aceasta afirmatie. ■De pe harta alaturata identificati si, apoi, scrieti pe foaia de concurs tarile africane avand rata natalitatii cuprinsa intre 40,1‰ si 55‰. Explicati valorile foarte ridicate ale ratei natalitatii. 22,0 p
Scrieti, pe foaia de concurs, in dreptul numerelor, denumirile statelor si oraselor avand functia de capitala de stat, marcate pe modelul grafic de mai jos. 10,0 p
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timp de lucru: 3 ore
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI
5 APRILIE 2008, CLASA a XI-a
SUBIECTELE:
1. Explicati, in cazul Asiei de Sud, Sud-Est si Est: ■formarea si frecventa hazardelor climatice; ■impactul hazardelor climatice pentru mediu si dezvoltarea economica. ■insusirea de zona de risc ridicat.
22,5 p
2. Pentru mediul geografic de savana, explicati: ■ distributia savanei in latitudine si caracterul discontinuu al repartitiei acesteia in Africa si Asia; ■ unitatile de relief din America de Sud si Asia, corespunzatoare spatiului savanei. ■ frecventa mare a mamiferelor ierbivore si carnivore in mediul de savana;
15,0 p
Explicati distributia ploilor extrem de acide si foarte acide pe Terra si consecintele acestora.
17,0 p
4. a. In mediul de tundra populatia este foarte rara si distribuita cu precadere de-a lungul tarmurilor sau al raurilor mari. Explicati aceasta afirmatie, folosind informatiile oferite de diagrama climatica de mai jos, care reprezinta un punct meteorologic situat pe tarmul nordic al Alaskai . b. Mentionati activitatile de tip industrial si centrele industriale aferente, pozitionate la nord de Cercul Polar de Nord, in mediul de tundra.
17,5 p
5. Explicati: ■cauzele si consecintele reducerii continue a suprafetei Lacului Ciad asupra mediului, populatiei si activitatilor economice; ■ Vegetatia Desertului Sahara.
18,0 p
Toate subiectele sunt obligatorii
Timp de lucru: 3 ore
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI
5 APRILIE 2008, CLASA a XII-a
SUBIECTELE:
a. Densitatea fragmentarii reliefului Muntilor Carpati depaseste 3 km / km2, iar a reliefului campiilor de Vest si Romana coboara sub 0,40 km / km2. Explicati aceasta deosebire. b. Calculati lungimea vailor din Carpatii romanesti, stiind ca suprafata acestora este de 66 303 km2. c. Precizati trei caracteristici ale vailor din aria carpatica. d. Lunca Dunarii este o campie aluviala, are latimi ce variaza intre 1 si 4 km si 15 – 20 km si se desfasoara intr-o vale asimetrica. Explicati aceasta afirmatie.
18 puncte
Pentru orasele Davos, Cardiff, Innsbruck, Narvik, Essen, Arhanghelsk, Oxford, Le Locle, Lillehamer, Shannon, Dunkerque, Schaffhausen, Longwy, Lodz precizati functiile dominant specifice si argumentele corespunzatoare. 21 puncte
Industria siderurgica in Europa: ▪ materii prime specifice; ▪ prelucrarea materiilor prime; ▪ fazele de productie; ▪ produsele obtinute. Interpretati informatiile inscrise pe harta de mai jos.
16 puncte
4. Explicati: ▪ traficul ridicat al portului fluvial Duisburg, care depaseste 60 de milioane tone / an;
▪ tonajul ridicat al transporturilor fluviale din Germania, care depaseste 240 de milioane tone / an;
▪ faptul ca in traficul porturilor maritime europene predomina marfurile debarcate, iar marfurile imbarcate mai putin de o treime din total. 18,5 puncte
5. a. Explicati scaderea temperaturii medii anuale a aerului intre Predeal (5oC) si Vf. Omu (- 2,5oC). b. Interpretati datele inscrise in tabelul de mai jos: 16,5 puncte
SPATIUL |
TEMPERATURA MEDIE A LUNII IANUARIE (toC) |
PRECIPITATIILE MEDII ANUALE (mm) |
Nordul extrem al Scandinaviei, (70o latitudine nordica) |
0 … - 5o C |
700 … 1000 |
Nordul extrem al Muntilor Ural (70o latitudine nordica) |
- 15 … - 20o C |
250 … 300 |
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII si TINERETULUI
BAREM DE EVALUARE
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI,
5 APRILIE 2008
CLASA A VIII-A
1.Se acorda 18,0 puncte pentru raspunsul corect si complet:
Caracteristici: |
Asemanari |
Deosebiri: |
- tipuri de roci |
- sisturi cristaline (0,3 p) |
- roci calcaroase in NV si S Muntilor Parang (1,2 p) |
- limita comuna si pozitia spatiala fata de aceasta |
- Valea Oltului (0,3 p) |
- Grupa Fagaras este situata la est de limita comuna (0,6 p) - Grupa Parang este situata la vest de limita comuna (0,6 p) |
- depresiuni marginale |
Depresiunea Lovistei; depresiunile submontane (0,6 p) |
- Grupa Fagaras: - Depresiunea Fagaras (0,3 p) - Grupa Parang: Depresiunea Sibiului, Depresiunea Hateg, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei (1,2 p) |
- altitudinea maxima si pozitia acesteia in spatiul fiecarei grupe |
- altitudini de peste 2500 m (0,6) |
- 2544 m in partea nordica a Grupei Fagaras (0,6 p) - 2519 m in partea sud-vestica a Grupei Parang (0,6 p) |
- inclinarea generala a reliefului |
- |
- Grupa Fagaras: abrupt in partea nordica si mai putin inclinata in partea sudica (0,6 p); - Grupa Parang: abrupt in partea sudica si mai putin inclinata in partea nordica (0,6 p) |
- orientarea culmii principale |
- |
- Grupa Fagaras: directia vest – est (0,3 p); - Grupa Parang: dispunerea radiara a culmilor principale fata de nodul orografic principal (0,6 p). |
- fragmentarea generala a reliefului a fost realizata de: |
- |
- afluenti ai Oltului , pe vai si interfluvii dispuse S-N, in partea nordica si afluenti ai Argesului si Oltului, pe directia N-S, in partea sudica a Grupei Fagaras, (2,7 p); - de afluenti ai Muresului, pe vai si interfluvii orientate S – N, in partile nordica, ai Jiului in partea vestica, pe vai si interfluvii orientate E-V si ai Oltului in partea sudica, prin vai si interfluvii orientate N-S, in spatiul Grupei Parang (3,0 p). |
- tipuri genetice de relief si forme caracteristice |
- relief glaciar: circuri glaciare, vai glaciare (0,9 p); - relief dezvoltat pe sisturi cristaline: vai inguste cu versanti abrupti; interfluvii ascutite(1,2 p) |
- relief carstic: chei, pesteri in NV si SE Grupei Parang (1,2 p) |
2.Se acorda 18 puncte pentru raspunsul corect si complet:
Precipitatiile atmosferice sunt distribuite inegal pe teritoriul tarii (0,5 p). Harta precipitatiilor atmosferice pe teritoriul Romaniei arata: ■ cantitatile de precipitatii cresc odata cu altitudinea, de la 500 – 700mm / an in regiunile extracarpatice si intracarpatice la peste 1200 mm / an in partile cele mai inalte. Consecinte: retea hidrografica densa, permanenta si cu debite mari, in bazinele superioare ale Siretului, Muresului, Oltului, Somesului, Argesului, Buzaului, Timisului, Jiului, Nerei, Ialomitei, Crisurilor, Tisei (4,5 p); ■ cantitatile de precipitatii scad de la vest la est, de la 500 – 700 mm/an in Campia de Vest la sub 500 mm/an in Podisul Moldovei, Campia Baraganului si sub 400 mm/an in Podisul Dobrogei. Consecinte: in partea vestica a tarii raurile au debit tot anul; in partea estica si sud-estica raurile sunt mult mai scurte si cu debite mici, unele dintre ele secand in sezonul cald(4,8 p); ■ cele mai scazute cantitati de precipitatii cad in partea sud-estica a tarii, intre 400-500 si chiar sub 400 mm/an. Consecinte: suprafete mari fara scurgere sau fara rauri, la est de limita de ariditate, cu precadere in Campia Baraganului si Podisul Dobrogei, rauri scurte, cu debite foarte mici; unele rauri din Podisul Dobrogei, seaca in sezonul cald. ■ cele mai ridicate cantitati de precipitatii se inregistreaza in partile cele mai inalte ale Carpatilor Meridionali, ale Grupei nordice a Carpatilor Orientali si ale Muntilor Apuseni. Consecinte: debitele ridicate ale raurilor ce apartin bazinelor superioare ale Tisei, Crisurilor, Cernei. Jiului si afluentilor Muresului, Oltului si Argesului (6,0 p).
▲Explicatia: - influenta maselor de aer vestice mai umede si frecventa maselor de aer estice si sudice mai uscate; - precipitatiile atmosferice cad discontinuu, neregulat si diferentiat pe regiuni / zone in timpul anului si de la un an la altul (cele mai multe precipitatii se inregistreaza in lunile martie si iunie, iar cele mai reduse in februarie); - formatiunile noroase se localizeaza deasupra muntilor ca urmare a ascensiunii fortate a aerului umed pe pantele acestora, din care cad precipitatii mai bogate(3,0 p).
3. Se acorda 20 de puncte pentru raspunsul corect si complet:
TIPURI DE ASEZARI RURALE dupa: |
|||||
Structura |
Forma |
pozitia vetrei fata de mosie |
gradul de distribuire a gospodariilor in teritoriu |
modul de utilizare a terenurilor in cadrul mosiei |
distributia tipurilor de asezari rurale pe unitati de relief |
adunate (0,5 p) |
dreptunghiulara (0,5 p) |
Vatra conturata clar fata de mosia satului (1,0 p) |
Gospodarii / cladiri lipite unele de altele (1,0 p) |
Culturi agricole variate (1,0 p) |
Campia Romana, Podisul Getic, Campia de Vest, Campia Moldovei, Podisul Barladului, Dealurile de Vest, Podisul Dobrogei, Podisul Transilvaniei, depresi-uni intracarpatice mari (3,0 p) |
rasfirata (0,5 p) |
neregulata (0,5 p) |
Vatra se suprapune partial cu mosia satului (1,0 p) |
Grupuri de gospodarii / gospodarii legate intre ele prin drumuri (1,0 p) |
Pomicultura, viticultura, alte culturi de plante, paduri (1,0 p) |
Subcarpati, Podisul Sucevei, Podisul Mehedinti, Muntii Banatului(vai si depresiuni), Poiana Ruscai, Podisul Somesan,Depresiunea Maramures (4,0 p). |
risipita (0,5 p) |
Neordonata (fara forma geometrica (0,5 p) |
Vatra se suprapune total cu mosia satului (1,0 p) |
Gospodarii foarte dispersate (1,0 p) |
Pasuni, paduri si culturi agricole pe suprafete mici (1,0 p) |
Muntii Carpati: versanti si interfluvii (1, 0 p). |
4. Se acorda 16 puncte pentru raspunsul corect si complet
Unitatea de relief |
Tipuri genetice si mod de formare |
Caracteristici generale si distributie spatiala |
Exemple |
Folosinte |
Campia Romana |
- limane fluviatile (bararea/anastomo-zarea gurii de varsare a unui afluent (0,5 p) |
- suprafete mici, forma alungita, adancimi reduse, de-a lungul Dunarii, Ialomitei, Buzaului (1,0 p) |
- Snagov,Caldarusani, Fundata, Oltina, Bugeac Balta Alba, Jirlau, Amara (Buzau), Mostistea, Comana (1, 0 p) |
- balneologie (Amara),sport, turism, agrement (Snagov); piscicultura, irigati (1,0 p) |
- lacuri de tasare (acumulari de apa in crovuri sau in depresiuni formate prin tasarea loessului) (0,5 p) |
- suprafete mici, care depasesc, uneori, 1 km2, forma variata, adancimi reduse; mai frecvente in Campia Baraganului (1,0 p) |
Ianca, Movila Miresii, Batog, Unturos, Plopu, Tataru, Coltea, Plascu (1,0 p) |
--- |
|
Iazuri; acumulari lacustre in spatele unor baraje construite pe vaile din spatiile aride (0,6 p) |
- suprafete mici, forma alungita pe vaile cu regim temporar in Campia Romana dintre Olt si Mostistea (1,0 p) |
Baneasa, Herastrau, Floreasca (pe raul Colentina), Tei, Pantelimon (1,0 p) |
- piscicultura, agrement, irigatii (0,75 p) |
|
- lacuri intre dune de nisip (acumulari de apa din precipitatii pe spatiile mai joase dintre dunele de nisip) (0,6 p). |
- suprafete mici, forma alungita, intre Calafat si Bechet (0,5 p) |
--------- | ||
- lacuri de lunca (apa din precipitatii acumulata in depresiuni variabile ca dimensiuni)(0,6 p) |
Lunca Dunarii si luncile marilor rauri (0,5 p) |
----------- |
- piscicultura, irigatii (0,5 p) |
|
Carpatii Meridionali |
- lacuri glaciare (apa din precipitatii acumulata in excavatiunile ramase in urma retragerii ghetarilor)(0,6v p) |
- suprafete mici, forme variate(0,5 p) |
Balea, Podragu, Capra, Doamnele, Galcescu, Sureanu (0,5 p) |
turism (0,25) |
- lacuri de baraj hidroenergetic(apa stocata in amonte de barajul construit)(0,6 p) |
- suprafete variabile, forma alungita (0,5 p) |
Vidra, Vidraru, lacurile de pe Valea Oltului, Valea Cernei, Valea Sebesului, etc (1,0 p) |
productie energie electrica; turism (0,5 p). |
5. Se acorda 18 puncte pentru raspunsul corect si complet:
a. Pentru reprezentarea grafica a structurii etnice a populatiei Romaniei, realizata corect si complet, se acorda 2,0 p.
b. Pentru anii 1992 si 2002: - mentinerea ponderii etniei romane la valori aproximativ egale (89,42 si 89,47 %); - scaderea ponderii etniei maghiare (de la 7,1 % la 6,69 %), a etniei germane (de la 0,5 la 0,27 %) si a altor etnii (de la 1,2 la 1,1 %); - cresterea ponderii etniei tiganesti de la 1,8 % la 2,47 % (3,0 p).
c. ☻Ponderea etniei romane: a depasit, in anii 1992 si 2002, media nationala in Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea; a scazut usor in anul 2002 fata de 1992 in Moldova, Muntenia, Oltenia si a crescut usor in Dobrogea; ponderea etniei romane este mai mica decat media nationala in Banat, Crisana si Maramures si Transilvania, insa a crescut numai in Banat (5,0 p).
☻Ponderea etniei maghiare: este mai mare in Transilvania, Crisana si Maramures, dar slab reprezentata in celelalte provincii; a crescut in Transilvania si Crisana si Maramures, s-a mentinut la valori aproximativ egale in Moldova si Banat; a scazut in Muntenia, Dobrogea, Oltenia (3,0 p).
☻Ponderea etniei tiganesti a crescut in toate provinciile; ☻ Ponderea etniei germane a scazut in toate provinciile (1,0 p); g. Ponderea altor etnii a scazut in 5 provincii (Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat) si a crescut usor in Crisana-Maramures si Transilvania (1,0 p).
d. In provincia Moldova: rusi – lipoveni si polonezi; in provincia Dobrogea: turci, tatari, rusi – lipoveni; In provincia Banat: sarbi, slovaci, bulgari, croati, cehi; in provincia Crisana si Maramures: slovaci si ucraineni (3,0 p).
Din oficiu: 10 p.
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII si TINERETULUI
BAREM DE EVALUARE
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI,
5 APRILIE 2008
CLASA A IX - A
1. Se acorda 13 puncte pentru raspunsul corect si complet:
- Unicitatea Terrei se defineste prin urmatoarele caracteristici: ■ cantitatea de energie radiativa (solara), respectiv, cantitatea constanta de lumina si caldura in functie de ciclul orbital al Terrei, conditii in care temperatura aerului variaza in limitele valorilor ce fac posibila viata (1,5 p); ■ existenta apei (0,5 p); ■ diversitatea biotica (plante si animale)(0,5 p); ■ existenta solurilor (0,5 p); ■ existenta fiintei umane si a activitatilor specifice (0,5 p).
- Diferenta dintre lungimea Ecuatorului si lungimea unui cerc de meridian: ■ 67 Km (0,5 p); - Explicatia: ■ semiaxa mare (raza ecuatoriala) are lungimea de 6378 km (0,5 km); ■ semiaxa mica (raza polara) are lungimea de 6357 km (0,5 p); prin urmare: ■ lungimea Ecuatorului: 40076 km(0,5 p); ■ lungimea cercului de meridian: 40 009 km (0,5 p).
- Viteza de rotatie a Pamantului scade de la Ecuator spre poli, de la 465 m/s la 0 m/s (1, 0 p);
- Explicatia: Ecuatorul este cercul cel mai mare si orice punct de pe Ecuator revine, ca urmare a miscarii de rotatie, in acelasi loc, dupa 24 de ore (2,0 p). Polii sunt puncte, care, in conditiile miscarii de rotatie, nu realizeaza un traseu circular (1,5 p). Orice punct de pe cercurile paralele dintre Ecuator si poli descrie, in timpul miscarii de rotatie, cercuri treptat mai mici decat Ecuatorul, care descresc in lungime de la Ecuator la poli (2,5 p).
2. Se acorda 10 puncte pentru raspunsul corect si complet:
- d / D = 1 / n (1,0 p); 140 / D = 1 / 350 000 (1,0); D = 140 x 350 000 (1,0 p);
D = 49 000 000 mm (1,0 p); D = 49 km ( 2,0 p).
- Pentru scara grafica desenata corect si complet se acorda 3 puncte.
- Distanta intre localitatile A si B: 44o 45’ 16’’ + 12o 46’ 49’’ = 57o 32’ 5’’ (1punct).
3. Se acorda 18 puncte pentru raspunsul corect si complet:
Se acorda cate 0,5 p pentru fiecare unitate de relief si tip de clima corect si complet identificate.
Numarul de identificare a unitatii de relief |
Unitatea de relief |
Litera de identificare a tipului de clima |
Tipul de clima |
Campia Orinoco |
A |
Musonica |
|
Podisul Guyanelor |
B |
Subecuatoriala |
|
Campia Amazoniei |
C |
Ecuatoriala |
|
Podisul Mato Grosso |
D |
Subecuatoriala |
|
Podisul Braziliei |
E |
Tropical-umeda |
|
Campia La Plata |
F |
Continental - accentuata |
|
Muntii Anzi |
G |
Montana |
|
Desertul Atacama |
H |
Oceanica |
|
Pampasul Argentinian |
I |
Mediteraneana |
|
Podisul Patagoniei |
J |
Musonica |
- Caracteristici generale ale Podisului Braziliei: ■ altitudini: 500…2500 m (0,5 p); ■ soclu cristalin la zi (0,5 p); ■ platouri si sierre eruptive (1,0 p); ■ abrupturi tectonice, petrografice si structurale (1,0 p); ■ fragmentat de afluenti ai fluviului Amazon, fluviului Parana si fluviului Sao Francisco ( 2,0 p); ■ In partile de est si nord-est: suprafete intens slefuite si etajate (1,0 p); ■ Spre sud, Podisul Central, Podisul Braziliei de Sud si Sud-Est sunt compartimente inaltate, cu relief modelat pe granite si cu “capatani de zahar” (2,0 p).
4. Se acorda 25 de puncte pentru raspunsul corect si complet:
■ Actiunea vantului are un rol important in modelarea reliefului, in conditiile in care roca este descoperita (fara covor vegetal) ( 1,0 p); ■ Actiunea de modelare a reliefului este conditionata de intensitatea si directia vantului, de durata precipitatiilor atmosferice (2,0 p); ■ Actiunea distructiva a vantului, numita deflatie, se realizeaza prin spulberarea materialului fin din straturile cele mai friabile sau prin slefuirea rocilor (actiune numita coraziune), cu ajutorul materialelor transportate in suspensie sau prin rostogolire (4,0 p); ■ Actiunea vantului si actiunea dezagregarii, zapezii, siroirii genereaza forme reziduale: ciuperci, sfincsi, stalpi (3,0 p); ■ Vantul ca agent modelator este mai frecvent si mai intens in spatiile montane inalte, deasupra limitei padurii si in deserturi (2,0 p); ■ Torentialitatea este actiunea realizata de suvoaiele de apa – torenti – care executa trei actiuni principale: eroziune, transport, acumulare (3,0 p); ■ Forma de relief creata de un torent este organismul torential, alcatuit din trei elemente (1,0 p): ▪ bazinul de receptie – spatiul de pe care torentul isi aduna apa din ploaie prin siroiri convergente, cu eroziune regresiva (2,0 p); ▪ canalul de scurgere – jgheabul prin care se scurge apa cu aluviuni, cu eroziune in adancime (lineara) si actiune de transport (2,0 p); ▪ conul de dejectie - partea terminala a organismului torential, avand forma de con tesit, cladit din aluviuni (2,0 p); ■ pentru reprezentarea corecta si completa prin desen a elementelor organismului torential se acorda 3,0 puncte.
5. Se acorda 24 de puncte pentru raspunsul corect si complet:
Localitatea |
Tipul de clima |
Caracteristici generale |
Distributia spatiala a tipului de clima |
RANGOON |
musonica(1,0 p) |
- Precipitatii bogate in perioada mai-octrombrie si precipitatii reduse cantitativ in perioada noiembrie-aprilie, ca urmare a circulatiei sezoniere a maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei (vara) si in sens invers, iarna, datorita incalzirii inegale a masei oceanice si continentale(4,0 p). - Deosebirile termice sezoniere se produc in limitele a 5oC, cu valori mai mici in sezonul uscat (2,0 p). |
Peninsula Indochina, Campia/Delta fluviului Irrawaddi (1,0 p) |
ER RIYADH |
tropical-uscata(1,0 p) |
- Precipitatii atmosferice sub 50 mm/an, ce cad in perioada martie – mai; aceste valori arata un deficit permanent de umiditate, in conditiile continentalismului accentuat si al alizeelor care bat continuu spre Ecuator (3,0 p). - Variatiile temperaturii medii lunare de la 12oC in lunile decembrie – februarie la peste 40oC in luna iulie, ca urmare a pozitiei Pamantului fata de Soare( 3,0 p). |
Peninsula Arabia, Desertul Dahna (1,0 p) |
VERHOIANSK |
temperata rece (prepolara) (1,0 p) |
- Precipitatii atmosferice sub 200 mm/an, ca urmare a bilantului radiativ negativ, care nu face posibila evaporarea (1,5 p); In conditiile influentelor puternice ale maselor de aer polar si a energiei radiative reduse (unghiul de incidenta al razelor solare mic), se determina valori negative ale temperaturii aerului in perioada septembrie-mai si o vara scurta (iunie-august), cu medii termice ce variaza intre 10oC si 16oC (4,5 p.) |
Siberia, la nord de Cercul Polar de Nord (bazinul fluviului Iana, in spatiul dintre Muntii Verhoiansk si Muntii Cerski)(1,0 p). |
Din oficiu: 10 puncte.
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII si TINERETULUI
BAREM DE EVALUARE
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI,
5 APRILIE 2008
CLASA A X - A
1. Se acorda 17,0 puncte pentru raspunsul corect si complet:
- Bauxita se utilizeaza pentru obtinerea aluminiului, care se foloseste in industria electrotehnica, aeronautica, constructii navale, constructii de autovehicule (2,5 p);
Bauxita are o larga raspandire in scoarta terestra si rezervele depasesc 30 de miliarde tone (0,5 p); - Durata de exploatare a rezervelor de bauxita este apreciata la circa 500 de ani (0,5 p);
- Cele mai mari rezerve de bauxita sunt repartizate in zona intertropicala, in Australia (circa 30 %), Guyana, Jamaica, Guineea, Brazilia, Nigeria, Gabon, Sierra Leone (10,0 p); - In zona temperata: Statele Unite ale Americii, Romania, Ungaria, Serbia, Grecia (3,5 p).
2. Se acorda 25,0 puncte pentru raspunsul corect si complet:
- Tarile cu cel mai inalt nivel de urbanizare, peste 75 % din totalul populatiei: Japonia, Rusia (partea asiatica), Arabia Saudita, Oman, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Israel, Liban (4,0 p); - Tarile cu cel mai scazut nivel de urbanizare, adica 10 … 25 % din totalul populatiei: Nepal, Bangladesh, Myanmar, Thailanda, Laos, Cambodgea, Vietnam (3,5 p);
Cauzele discrepantelor in nivelul de urbanizare pe tari (4,5 p): ▪ gradul de dezvoltare social-economica (tarile in dezvoltare / slab dezvoltate au un nivel redus de urbanizare)(0,5 p); ▪ procesul de industrializare care reclama cresterea necesarului de forta de munca (0,5 p); ▪ cresterea productivitatii in agricultura, care duce la eliberarea unei parti din populatian rurala (0,5 p); ▪ cresterea calitatii serviciilor prin dezvoltarea comertului si turismului (0,5 p); ▪ aparitia de noi ramuri industriale care necesita forta de munca (0,5 p); ▪ dezvoltarea transporturilor pentru deplasarea populatiei dinspre rural spre urban si expansiunea oraselor spre exterior (0,5 p); ▪ atractia socio-culturala (0,5 p); ▪ cresterea natalitatii ca urmare a fluxului de imigranti de varsta fertila (0,5 p); ▪ nivelul de educatie (0,5 p).
- Orasele cu peste 5 milioane de locuitori din Asia (13,0 p): ▪In China: Shanghai,. Beijing, Hong-Kong, Shenyang, Tianjin, Hangzhou, Guangzhou, Chongqing, Changchun (4,5 p); ▪In India: Mumbay; Calcutta, Delhi, Madras (2,5 p); ▪ In Japonia: Tokyo (1,0); In Bangladesh: Dhakka (1,0 p); ▪ In Indonezia: Djakarta (1,0 p); ▪ In Iran: Teheran (1,0 p); In Republica Coreea: Seul (1,0 p); In Thailanda: Bangkok (1,0 p).
3. Se acorda 16,0 puncte pentru raspunsul corect si complet:
■Blocurile etnolingvistice se pot modifica in situatia in care, identificate cu statul national, inregistreaza schimbari ale comunitatii de limba, de teritoriu, de cultura, de traditii, ale modului de viata, ale credintelor si constiintei apartenentei etnice (3,5 p); - Pentru exemplul corect ales si formulat se acorda 1,5 p. ■Protestantismul este larg reprezentat in: ■ Africa: tarile anglofone, foste colonii engleze, in care s-au impus limba si confesiunea protestanta, precum: Nigeria, Ghana, Malawi, Kenya, Uganda, Zambia, Zimbabwe (5,0 p); ■ America de Nord: Statele Unite ale Americii (impuse prin colonizarea engleza), Canada (fosta colonie britanica)(2,0 p); ■ Australia (colonizare si fosta posesiune britanica) (1,0 p). ■ In Mali si Lesotho, ponderea populatiei ocupate in agricultura ajunge la 90 % din totalul populatiei, intrucat economia este bazata dominant pe agricultura de subzistenta (cresterea extensiva a animalelor - ovine si caprine - si cultura unor plante pe suprafete limitate (3,0 p).
4. Se acorda 22 de puncte pentru raspunsul corect si complet:
- Comportamentul demografic reproductiv este rational in tarile dezvoltate, intrucat cuplurile conjugale procedeaza la planificarea familiala, care presupune stabilirea constienta a numarului de copii si a esalonarii in timp a nasterilor (2,0 p); - In tarile in dezvoltare, este un comportament demografic natural, reprezentat prin familia extinsa, adica nu se realizeaza planificarea familiala a numarului de copii si nu se esaloneaza nasterile de copii in timp (2,0 p);
- Valorile ratei natalitatii: - intre 40,1 si 45,0 ‰ ,in Nigeria, Guineea, Togo, Benin, Congo, Zambia, Mozambic, Malawi, Madagascar, Eritreea, Mauritania, Sahara Occidentala (6,0 p); - intre 45,1 si 50,0 ‰, in R.D.Congo, Uganda, Angola, Rwanda, Burundi, Somalia, Ciad, Burkina Fasso, Mali, Sierra Leone, Liberia, Guineea Bissau (6,0 p); - 55,0 ‰ : Niger (0,5 p). ▪ Explicatia: in conditiile tarilor cu economie slab dezvoltata sunt caracteristice urmatoarele aspecte: - nivelul de trai scazut; - gradul redus de ocupare a femeii in activitatile social-economice; - nivelul redus de instruire; - restrictiile impuse de practica religioasa (islamica, de exemplu), fapte care fac posibil un comportament demografic primitiv (natural), transpus in mentalitatea de a avea o familie extinsa (numar mare de copii) (3,5 p.).
5. Se acorda 10 puncte pentru raspunsul corect si complet:
- Se acorda cate 0,5 puncte pentru fiecare denumire de stat si de oras cu functie de capitala de stat corect si complet scrise, precum datele de mai jos:
Numarul inscris pe desen |
Denumirea statului |
Denumirea orasului cu functie de capitala de stat |
Numarul inscris pe desen |
Denumirea statului |
Denumirea orasului cu functie de capitala de stat |
Kargazstan |
Biskek |
Gabon |
Libreville |
||
Tadjikistan |
Dusanbe |
Guatemala |
Ciudad de Guatemala |
||
Guyana |
Georgetown |
Honduras |
Tegucigalpa |
||
Surinam |
Paramaribo |
Nicaragua |
Managua |
||
Guyana Franceza |
Cayenne |
Afghanistan |
Kabul |
Din oficiu: 10 puncte
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII si TINERETULUI
BAREM DE EVALUARE
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI,
5 APRILIE 2008
CLASA A XI- A
1. Se acorda 22,5 puncte pentru raspunsul corect si complet:
☻ In spatiul Asiei de Sud, Sud-Est si Est - in aria oceanelor Pacific si Indian(cu deosebire in Golful Bengal si Marea Arabiei) – se produc, frecvent, cicloni tropicali, intre decembrie si aprilie (1,0 p); ▪
Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, cu ploi abundente si viteze ale vantului de peste 118 km / ora, care evolueaza in zona intertropicala si deasupra oceanelor, in apele pacifice ale Japoniei, Chinei, Filipinelor. Aceste furtuni violente se numesc taifunuri in aria Pacificului, iar in apele Oceanului Indian se numesc cicloni tropicali (3,5 p). Frecventa furtunilor violente, care se formeaza intre 5o si 20o latitudine, in ambele emisfere, este pusa pe seama miscarilor ascendente ale aerului, care aduc vapori de apa de pe suprafata oceanului la inaltime, unde condenseaza si elibereaza o mare cantitate de energie (2,5 p). Se formeaza, astfel, nori pe verticala (cumulonimbus), cu averse si descarcari electrice, pe o arie vasta, mai putin centrul ciclonului avand un diametru de 10…20 km, unde miscarea aerului este descendenta si la sol predomina calmul atmosferic (2,0 p.).
- Tornadele sunt coloane de aer cu deplasare circulara foarte rapida, care se dezvolta in jurul centrilor barici de joasa presiune si se produc deasupra uscatului, intre 20o si 60o latitudine, mai ales in China, Japonia, Bangladesh (2,5 p).
Alte hazarde climatice frecvente in Asia de Sud, Sud-Est si Est: furtunile de praf, uscaciunea si secetele, excesul de umiditate, temperaturile foarte ridicate (valuri de caldura), fulgere, tunete, grindina (2,0 p);
☻ Impactul hazardelor climatice pentru mediu si dezvoltarea economica este efectul vanturilor puternice, ploilor abundente si valurilor uriase, al secetelor, ploilor torentiale etc. (1,5 p), transpuse in: - degradarea mediului / peisajului si scaderea calitatii mediului (0,5 p); - stoparea / declinul dezvoltarii economice prin pagube materiale: distrugerea asezarilor, culturilor agricole, animalelor, populatiei, scaderea productivitatii, aparitia bolilor, migrarea populatiei, modificarea structurilor demografice si a comportamentului si relatiilor sociale (3 p);
☻ Zona de risc ridicat se refera la insusirea pe care o au unele spatii in care se produc fenomene cu urmari nefaste, in conditiile unui hazard cu efecte grave si ale prezentei omului care suporta consecintele (2,0 p); De exemplu: furtunile tropicale, tornadele, orajele, ploile torentiale si de durata, excesul de umiditate etc. se inregistreaza frecvent in Asia de Sud (Golful Bengal, Bangladesh si India), reprezentand, astfel, o zona de risc ridicat (2,0 p).
2. Se acorda 15 puncte pentru raspunsul corect si complet:
- Savana este o formatiune vegetala alcatuita din pajisti cu ierburi inalte, cu arbori si arbusti izolati sau grupati in zone subecuatoriale, tropicale, subtropicale si musonice (4,0 p);
- Caracterul discontinuu al repartitiei savanei in Africa rezulta din faptul ca este situata la nord si la sud de padurile ecuatoriale, la est de Muntii Kenya si Kilimandjaro sau la sud de podisurile Bihe si Shaba; in Asia, la vest (India) si la est (Indochina) de padurile musonice (5,0 p);
- Unitatile de relief corespunzatoare savanei, in America de Sud: Podisul Braziliei, Podisul Guyanelor; in Asia: Podisul Deccan, podisurile (indochineze)ce se desfasoara pe teritoriile statelor Myanmar, Thailanda, Laos, Cambodgea (3,0 p);
- Mamiferele ierbivore au o frecventa mare in savana, datorita pajistilor, care constituie resursa de hrana abundenta, in timp ce ierbivorele reprezinta, la randul lor, resursa de hrana pentru mamiferele carnivore (3,0 p).
3. Se acorda 17 puncte pentru raspunsul corect si complet:
Ploile extrem de acide si foarte acide sunt frecvente in partea estica a Statelor Unite ale Americii si in sud-estul Canadei, in Europa Centrala, de Vest si de Nord, in Coreea de Sud (3,0 p);
- Explicatia rezida in cantitatile foarte mari de emisii nocive, dispersate pe calea aerului la distante variabile de sursa si care ajung la suprafata Terrei sub forma ploilor acide, precum: emisiile de plumb, cadmiu, cupru, zinc, fluor, oxizi de sulf si azot (4,0 p);
- In procesul de spalare a atmosferei, precipitatiile atmosferice (apa meteorica) inglobeaza, in compozitia ei, gaze, pulberi si microorganisme (2,0 p);
- Sursele de provenienta a emisiilor nocive au o distributie compacta, sunt localizate in statele cu industrie puternic dezvoltata: industria chimica (clor si produse clorosodice, acid sulfuric, petrochimie, ingrasaminte chimice), industria termoenergetica, industria metalurgica, industria pielariei etc. (4,0 p);
-Consecinte: - afectarea grava a starii de sanatate a efectivelor de animale, a calitatii apei, solului, necrozarea plantelor, a starii de sanatate a populatiei (4,0 p).
4. Se acorda 17,5 puncte pentru raspunsul corect si complet:
- Densitatea populatiei in mediul de tundra este de sub 1 loc / km2 (0,5 p); - Interpretarea diagramei climatice (calitatea mediului de viata)(2,0 p) - Populatia este localizata, dominant, de-a lungul tarmurilor sau al raurilor, intrucat aceste spatii prezinta o oferta mult mai larga de resurse de hrana, de apa si de adapost (2,0 p); - Din apele raurilor, lacurilor / marilor se pescuiesc produse faunistice, iar pe uscatul apropiat acestora se practica cresterea renilor, ca animale de tractiune, pentru carne si lapte, precum si vanatul (1,0 p); - Pe uscatul tundrei nu este posibila agricultura (soluri lipsite de fertilitate, clima ostila), motiv pentru care populatia recurge la obtinerea resurselor de hrana, pentru vesminte si adapostire din mediul acvatic: peste, foci, morse etc. (grasime, carne, piei, oase)( 4,0 p); - Activitatile de tip industrial: extractia minereurilor de fier (nordul statelor Norvegia, Suedia, Finlanda), a carbunelui (bazinul Vorkuta – Rusia si insulele Svalbard), a minereurilor de cupru, nichel, staniu, platina (Siberia, Rusia); a petrolului (Alaska, Siberia), a aurului (Finlanda) (5,0 p.); - Centre industriale: Murmansk, Nikel, Tromso, Narvik, Dudinka, Norilsk, Port Barrow, Prudhoe-Bay) (3,0 p).
5. Se acorda 18 puncte pentru raspunsul corect si complet:
☻ Consecintele reducerii continue a suprafetei Lacului Ciad asupra mediului: extinderea aridizarii prin inaintarea spatiilor desertice si cresterea evaporarii / scaderea nivelului lacului (1,0 p); - modificarea elementelor climatice: scaderea umiditatii, cresterea duratei uscaciunii (secetei), extinderea Sahelului (1,5 p); - reducerea resurselor de apa si a suprafetei lacustre, a adancimii lacului, prelungirea cursului raurilor afluente (de exemplu: Chari) (2,0 p); - aparitia de noi ecosisteme: asociatii / formatiuni vegetale, distrugerea altora (1,0 p); - distrugerea vechilor ecosisteme (0,5 p); - asupra populatiei si activitatilor economice: reducerea resurselor faunistice; limitarea posibilitatilor de realizare a navigatiei pe apa; - abandonarea (scoaterea din uz) amplasamentelor portuare; marirea distantei intre lac si asezarile altadata riverane, schimbarea ocupatiilor populatiei prin alte practici / indeletniciri, ca urmare a reducerii resurselor de apa pentru irigatii, consum si a resurselor de hrana; - deteriorarea sanatatii populatiei ca urmare a reducerii resurselor de apa si a subnutritiei ( 4,0 p);
☻ Vegetatia Desertului Sahara este formata din smocuri rare de Stipa, plante lipsite de foliaj, specii de catina si ierburi xerofite (1,5 p); - In spatiile Muntilor Tassili, Ahaggar si Tibesti, cu precipitatii mai bogate decat in spatiul desertic propriu-zis, exista o vegetatie de stepa semiarida, constand in ierburi, ce favorizeaza pastoritul si prezenta asezarilor stabile (3,5 p); - In oaze si de-a lungul vailor ce strabat, pe o parte din lungimea lor desertul (Nigerul, Nilul) se dezvolta o vegetatie specifica, alaturi de culturile agricole (3,0 p).
Din oficiu: 10 p.
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII si TINERETULUI
BAREM DE EVALUARE
CONCURSUL SCOLAR DE GEOGRAFIE,
ETAPA JUDETEANA / MUNICIPALA BUCURESTI,
5 APRILIE 2008
CLASA A XII-A
■In spatiul carpatic, cantitatile de precipitatii variaza intre 1000 si 1400 mm/an, prin urmare scurgerea si eroziunea, favorizate de inclinarea reliefului, actioneaza permanent sau o mare parte din an, se desfasoara pe suprafete mari (5 p); – In unitatile de campie, cantitatile de precipitatii sunt mult mai mici, de circa 3 ori fata de aria carpatica, ca urmare a inclinarii reduse a reliefului, o mare parte din acestea se infiltreaza, o alta parte balteste temporar si se evapora de pe suprafetele redus inclinate si o alta parte se scurge pe suprafete restranse, atat cat permite inclinarea terenului (6 p).
■ Calculul lungimii vailor din aria carpatica: lungimea vailor este produsul dintre densitatea fragmentarii reliefului si aria carpatica, adica: 3 (km/km2 ) x 66303 (km2), adica 198909 km(2 p).
■ Caracteristici ale vailor din aria carpatica: - sectoare de vale ingusta ce alterneaza cu bazinete depresionare/depresiuni(0,6 p); - albii inguste, putin adanci, cu debite mici, fara meandre (in sectoarele inguste)(1,2 p) - eroziune in adancime si regresiva limitata, ca urmare a proprietatilor fizico-chimice ale suportului litologic (1,2 p).
■Lunca Dunarii este rezultatul acumularii (depunerii) aluviunilor (0,4 p); este o albie creata prin meandrare (0,4 p); indreptarea cursului fluviului a dus, in timp, la extinderea variabila a luncii(0,4 p), in timp ce Dunarea s-a abatut spre sud (0,2 p), creand o vale asimetrica, incadrata de Campia Romana la nord si Podisul Prebalcanic la sud (0,6 p).
Se acorda 21 de puncte pentru raspunsul corect si complet: - cate 0,5 p. pentru fiecare functie corect precizata si cate 1 punct pentru fiecare argument corect mentionat.
Orasul |
Functia specifica |
Argumentul |
Orasul |
Functia specifica |
Argumentul |
Davos |
Turistica |
Populatia ocupata dominant in activitati turistice; este situata in spatiul alpin. |
Le Locle |
Industriala |
Populatia ocupata dominant in industria ceasornicelor |
Cardiff |
Industriala/comerciala |
Populatia ocupata dominant in activitati industriale si export de carbune |
Lillehamer |
Turistica |
Populatia ocupata dominant in activitati turistice – oras al turismului de munte |
Innsbruck |
Turistica |
Populatia ocupata dominant in activitati turistice pe valea raului Inn (turism de munte) |
Shannon |
Servicii |
Populatia ocupata dominant in activitati de transport (nod aerian si rutier) |
Narvik |
Comerciala |
Populatia ocupata dominant in activitati comerciale ( exportul de minereu de fier din Suedia) |
Dunkerque |
Industriala |
Populatia ocupata dominant in industria metalurgica |
Essen |
Industriala |
Populatia ocupata dominant in activitati legate de industria metalurgica si constructii de masini |
Schaffhausen |
Industriala |
Populatia ocupata dominant in industria mecanica de precizie si a ceasornicelor |
Arhanghelsk |
Comerciala |
Populatia ocupata dominant in activitati comerciale ( exportul de lemn) |
Chamonix |
Turistica |
Populatia ocupata dominant in activitati turistice – oras al turismului de munte |
Oxford |
Culturala |
Populatia ocupata dominant in activitati culturale (centru universitar ) |
Lodz |
industriala |
Populatia ocupata dominant in activitati legate de industria textila |
a. materii prime: minereurile feroase cu peste 26 % continut de fier; innobilatori pentru obtinerea otelurilor aliate: mangan, nichel, crom, vanadiu, titan (0,5 p);
b. prelucrarea materiilor prime se realizeaza in centre siderurgice: ▪ localizate in marile bazine carbonifere Donbass, Ruhr, Silezia, Yorkshire, Ural, Donetk, Duisburg, Dortmund, Bochum (3 p); ▪ amplasate in porturi: Taranto, Europort, Galati, Dunkerque, Sagunto, Kingston (2 p); ▪ in apropierea minereurilor de fier sarace, in scopul eliminarii transportului la mare distanta, pe banda rulanta: Hunedoara, Resita, Longwy, Thionville(2 p); ▪ in apropierea hidrocentralelor, furnizoare de energie electrica ieftina: Zaporojie, Dnepropetrovsk, Thun, Liestal, Aarau, Luzern, Yverdon, Kielce, Radom (3 p).
c. faze principale de productie: obtinerea fontei; obtinerea otelului; laminarea (1 p).
d. produse siderurgice: fonta de turnatorie, oteluri, tevi, sarma, fier-beton, profile de montaj, vane, tuburi, tabla, sine (2,5 p); Interpretarea hartii industriei metalurgice in Europa (2,0 p.).
4. Se acorda 18,5 puncte pentru raspunsul corect si complet:
▪ Duisburg este, pentru regiunea Ruhr, principalul port de acces, pe Rin (0,5 p)
▪ Profilul industrial al regiunii Ruhr este orientat spre industria extractiva a carbunelui superior, productia de cocs metalurgic, energie electrica, siderurgie, constructii de masini, petrochimie, electronica si telecomunicatii, textila (3 p).
▪ Centrele majore de productie industriala: Duisburg, Dϋsseldorf, Essen, Dortmund, Bochum, Hagen, Wuppertal, Solingen, Remscheid, Oberhausen, Bottrop, Gelsenkirchen (3 p).
▪ Pentru functionarea capacitatilor industriale ale regiunii Ruhr sunt necesare materii prime: minereu de fier din import pentru siderurgie; petrol pentru petrochimie; bumbac pentru industria textila etc., care se aduc pe Rin (dinspre Marea Nordului - Rotterdam) (1,5 p).
▪ Transporturile fluviale din Germania se realizeaza pe Rin, in aval de Rheinfelden, pe Meuse, Weser, Elba, Main, Dunare si pe canale de navigatie. Pe aceste axe de circulatie se afla porturi care asigura realizarea traficului de marfuri necesare economiei Germaniei (2,5 p).
▪ Europa, in general, si Europa Occidentala, in special, reprezinta o regiune de receptie a petrolului, gazelor naturale, carbunelui, minereurilor feroase si neferoase, a unor produse agricole tropicale (3,0 p), motiv pentru care volumul de marfuri importate este mai mare decat cel de marfuri exportate; prin urmare, in traficul porturilor maritime europene predomina marfurile debarcate (2 p).
▪ In porturile Europei se imbarca marfuri care se exporta spre alte continente sau tari, realizandu-se fluxuri comerciale cu cereale, produse animaliere, produse siderurgice, echipamente industriale, produse textile si alte bunuri industriale (3 p).
5. Se acorda 16,5 puncte pentru raspunsul corect si complet:
a. ▪ Asezarea Predeal este localizata la peste 1000 m alt, iar varful Omu are altitudinea de 2507 m ( 1 p ).
▪ Temperatura aerului scade cu inaltimea, concomitent scade si densitatea aerului, precum si capacitatea aerului de a retine caldura scade odata cu cresterea altitudinii ( 3 p).
b. ▪ Caracteristicile elementelor climatice ale nordului extrem al Scandinaviei sunt modificate de Curentul Golfului (Curentul Atlanticului de Nord), care inainteaza spre Marea Barents( 0,5 p ).
▪ In aceste conditii, temperatura medie a lunii ianuarie variaza intre 0 si – 5oC, fapt care face posibil procesul de condensare (1 p), formarea cetii si a norilor (1 p), se produce precipitarea si se inregistreaza, astfel, intre 700 si 1000 mm / an ( 1 p).
▪In zona nordului extrem al Muntilor Ural, divergenta (influenta) maselor de aer arctic (polar) este pronuntata si permanenta (2 p), rezulta un bilant radiativ negativ (2 p), la care se adauga pozitia Pamantului fata de Soare, deci unghiul de incidenta redus al razelor solare(2 p), care determina valorile negative, de – 15o … - 20o C, in luna ianuarie, procesul de evaporare foarte slab ( numai in scurta vara polara)(1 p) si precipitatii reduse cantitativ( 1 p), dominant in stare solida, care variaza intre 200 si 300 mm / an (1 p).
Din oficiu: 10 puncte
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |