UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA" IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SECTIA INFORMATICA ECONOMICA

CICLUL DE VIATA A SISTEMULUI INFORMATIONAL

Un sistem informational se creeaza si se dezvolta odata cu organismul sau activitatea pe care o reflecta. Intr-un sistem economic sistemul informational asigura legatura in ambele sensuri intre sistemul condus sau de executie si sistemul conducator sau decizional

Exista o serie de factori care duc la scurtarea vietii sistemului informational:

extinderea domeniului de activitate a unitatii sau reprofilarea lor;

modificarile substantiale in tehnologiile de prelucrare a datelor ( trecerea de la minicalculatoare la microcalculatoare ).

Modelul Waterfall (in cascada este cel mai vechi si mai cunoscut model, dezvoltat in anii '60, avand drept caracteristica principala parcurgerea unor etape numite faze

analiza cerintelor (definita si analiza utilizatorului);

specificatia (translatia cerintelor intr-o descriere generala a sistemului);

proiectarea;

implementarea;

testarea;

mentenanta (sau modificarea sistemului necesara pentru a fixa problemele aparute)- ciclul de viata se repeta in cadrul acestei faze.

Modelul incremental (rapid-prototyping) - a fost creat pentru a acoperi deficientele modelului anterior, diferenta principala constand in crearea unor mici salturi de la vechea varianta de sistem la noua varianta ce contine un plus de functiuni). Acest model integreaza corect activitatile care acopera tot ciclul de viata al sistemului, cum ar fi

coordonarea proiectului se refera la capacitatea de a controla versiunile sistemului de elaborat

verificarea stabileste corespondenta intre ce s-a solicitat si ce s-a realizat

validarea-sistemul nu trebuie sa prezinte goluri sau incoerente

Modelul operational - presupune concentrarea efortului de definitie asupra aspectului operational

Abordarea analizei sistemului informational cu ajutorul metodei MERISE (aceasta metoda presupune construirea de modele la nivel conceptual, organizational si operational, furnizand astfel legaturile existente in sistemul informational) se face dupa 3 axe, cunoscute sub denumirea de " cele 3 cicluri" (acestea se desfasoara simultan).

Ciclul de viata a sistemelor informatice cuprinde   6 faze:

Analiza sistemului

Achizitionarea sistemului

Proiectarea conceptuala

Proiectarea fizica

Implementarea si conversia

Exploatarea si intretinerea.

Fiecare faza a ciclului de viata este alcatuita dintr-o gama de activitati. In anii 90 pasii ciclului de viata a sistemului informational erau urmatorii:

definirea problemei

alcatuirea studiilor de fezabilitate

analize

proiectarea sistemului

proiectarea in detaliu

intretinerea sistemului.

Restructurarea unui sistem informational este un proces complex. Analistul de sistem trebuie sa parcurga o serie de etape si sa rezolve multe probleme.

ANALIZA SISTEMULUI

Scopul analizei este de a stabili cu exactitate daca se va achizitiona un nou sistem sau daca se va proiecta altul.

Analiza incepe cand tot mai multe operatii nu pot fi oferite de sistemul de lucru. In aceasta faza determinante sunt resursele unitatii.

Un analist de sistem trebuie:

sa identifice natura problemei sau cerintele sistemului;

sa determine viabilitatea proiectului prin prisma costului si a beneficiilor;

sa faca o evaluare initiala a ariei de cuprindere a proiectului;

sa efectueze un studiu preliminar al cerintelor noului sistem;

sa faca recomandari daca proiectul noului sistem trebuie sa fie continuat, modificat sau abandonat.

Pentru a raspunde problemelor analistul foloseste interviurile, luate de la utilizatorii sistemului si celor cu functii de conducere, chestionare si observarea directa.

Inainte de angajamentul financiar trebuie intocmite studii de fezabilitate foarte aprofundate.

Din analize trebuie sa reiasa ca:

A   beneficiile viitorului sistem depasesc costurile;

A   echipamentele, programele, personalul deja exista sau pot fi asigurate;

A   sistemul poate fi folosit de cei carora le este dedicat;

A   sistemul va respecta cadrul juridic si normativ in vigoare;

A   sistemul poate fi elaborat in timpul solicitat de unitate.

Printre tehnicile si metodele de analiza a sistemului existent se numara

tehnica documentarii - presupune culegerea si prelucrarea informatiilor cu caracter teoretic si practic privind sistemul studiat;

metoda analizei-diagnostic - furnizeaza informatii asupra sistemului existent;

metoda diagramelor de flux informational - identifica caracteristicile sistemului de conducere si urmareste rationalizarea sistemului informational si ameliorarea functiilor acestuia;

metoda evidentei economice - orice operatie de flux real al valorilor materiale si banesti se regaseste in documentele de evidenta economica (prin continut aceasta constituie componenta majora a sistemului informational economic);

metoda anchetelor se culeg informatii cantitative si calitative pe domenii si probleme;

metoda scenariilor - ofera procedee si instrumente prin care se stabileste succesiunea logica a evenimentelor.

Faza se incheie cand se intocmeste raportul analizei de sistem care este transmis conducerii unitatii.

ACHIZITIA SISTEMULUI

Prin achizitionarea sistemului incepe onorarea cerintelor unitatii determinate de analiza. Aproape toate cerintele se indeplinesc prin achizitionarea softului de la un furnizor.

Tot in aceasta faza se impune evaluarea necesarului de echipamente ( calculatoare si alte componente ) si servicii.

Toate acestea se fac cu ajutorul cererilor de oferta, care constau in invitarea furnizorilor de echipamente, soft, servicii - pe baza unor descrieri a nevoilor din unitati - sa faca propuneri autorizate de livrare a lor.

Dupa primirea ofertelor, ele sunt evaluate si se selecteaza varianta sau variantele cale mai bune.

PROIECTAREA CONCEPTUALA

Are loc atunci cand unitatea nu-si poate procura softul adecvat si trebuie elaborat din interior.

Proiectarea conceptuala se refera la ceea ce vrea sa aiba unitatea In ce mod vor fi onorate cerintele vor fi stabilite prin proiectarea fizica.

PROIECTAREA FIZICA

Proiectarea fizica arata cum sa se faca implementarea rezultatului proiectului conceput. Proiectarea realizeaza trecerea de la o viziune larga spre descrierea mult mai detaliata, capabila sa fie transpusa in activitatea de codificare si testare a programului.

Acum se proiecteaza documentele de intrare si iesire, se scriu programele pentru calculatoare si se incorporeaza sistemele de control.

IMPLEMENTAREA si CONVERSIA

Tot ceea ce se acumuleaza pana in momentul de fata se aduna la un loc si se incearca lansarea noului sistem.

Pentru aceasta se intocmeste un plan de implementare si conversie.

O parte componenta a fazei este si actiunea de incadrare de noi persoane, de instruire a lor sau, de redistribuire a personalului deja existent.

Echipamentele noi trebuie instalate si testate.

Tot acum se stabilesc regimurile de lucru si modalitatile de exercitare a controlului.

Totul se incheie printr-o documentatie riguroasa privind descrierea procedeelor, a indicatiilor de folosire de catre angajati, scheme etc. Se pot folosi concomitent vechiul si noul sistem pentru a descoperi eventualele disfunctionalitati.

Pasul final este renuntarea le vechiul sistem si conversia la noul sistem informational.

EXPLOATAREA si INTRETINEREA

Dupa punerea in functiune a noului sistem, el va fi urmarit cu atentie, intru-cat pot aparea erori minime, nedescoperite in momentul conversiei.

Cand modificarile ce se impun sunt foarte mari, se va trece la reluarea intregului proces de analiza si reproiectare a altui sistem.

Sistem va fi urmarit pe intreaga perioada si imbunatatit.

Bibliografie

Georgescu, C., - "Analiza si proiectarea sistemelor informationale (Metoda MERISE)", Editura RADIAL, Galati, 1999.

Popescu-Bogdanesti, C. , - "Sistemul informational al firmei in mediul concurential", Editor "Tribuna Economica", Bucuresti, 1999.

Oprea, D. , - "Sisteme informatice financiar-contabile", Ed. Al. I. Cuza, Iasi, 1998.

Oprea, D. , Mesnita, G. , Dumitriu, F. , - "CASE - Proiectare asistata pe calculator", Ed. Al. I. Cuza, Iasi, 1998.

Oprea, D. , - "Premisele si consecintele informatizarii contabilitatii", Ed. Al. I. Cuza, Iasi, 1995.