Însiruirea si citirea caracterelor de la stanga la dreapta pe rand si de sus in jos pe pagina reprezinta o conventie, valabila doar pentru anumite culturi (popoare). Din acest motiv, o parte din regulile urmatoare sunt valabile doar pentru documentele tiparite care se adreseaza membrilor acestor grupuri umane, care respecta aceste conventii.
Urmarirea textului determina sensul citirii de la stanga spre dreapta si de sus inspre josul paginii. Din combinarea acestor doua sensuri se genereaza o directie globala care porneste din coltul stanga sus si continua pana in coltul dreapta jos (fig.1). Aceasta diagonala determina o anumita impartire a suprafetei paginii din punct de vedere al ponderii vizuale. Aliniat la aceasta directie, si in functie de distanta pana la aceasta, se obtin o serie de zone cu pondere diferita in perceptia imaginii. Se constata ca zona cu pondere maxima este cea care contine diagonala principala; informatiile cel mai greu percepute sunt cele situate in coltul dreapta, sus si cel din stanga, jos (coltul de umbra).
Fig. 1
Un element deosebit de important pentru perceperea corecta a imaginii/compozitiei este "centrul atentiei" sau "centrul optic" al paginii, notat cu C in figura Acesta nu coincide cu centrul geometric al formatului, G, fiind situat la circa 1/3 de la marginea inferioara a paginii.
Aceasta pozitie deplasata se datoreaza pozitiei (ochiului) cititorului in raport cu pagina, precum si tendintei de coborare a pleoapelor, datorita oboselii. Unghiul de 30 de grade sugereaza pozitia optima a receptorului vizual in raport cu suprafata documentului.
Centrul optic al paginii, ca si centrul geometric, apartin zonei de pondere maxima. Situarea centrului optic sub centrul geometric explica amplasarea titlurilor de carti, afise, pliante etc., in jumatatea inferioara a paginii.
Pentru o pagina tiparita, diagonala principala determina dinamica ordonarii textului si elementelor grafice (fotografii, diagrame, clip art, tabele etc.). Astfel, elementele de interes maxim se amplaseaza in zona I, iar in zona IV, informatiile cu caracter facultativ.
Fig. 2
Se recomanda ca materialul ilustrativ sa fie amplasat in partea stanga a paginii, iar textul in dreapta. În acest fel, privirea penduleaza in mod firesc de la imagine, la textul explicativ. in cazul introducerii unor relatii matematice, acestea se amplaseaza in stanga, iar graficele sau diagramele, in dreapta, pentru a usura urmarirea in paralel a celor doua elemente. Figura 3 ilustreaza orientarea elementelor de interes dupa diagonala principala.
Fig. 3
Se va evita amplasarea diagramelor, sau figurilor singulare, in extremitatea inferioara a paginii. Din punct de vedere vizual, imaginile se evidentiaza mai bine daca sunt urmate de cateva randuri de text, eventual cu referire la acestea.
Contrastul intre diversele elemente ale compozitiei are ca efect major atragerea atentiei cititorului. Utilizarea contrastelor face pagina mai atractiva, fiind de mare ajutor in clarificarea mesajului transmis. Se poate utiliza unul sau mai multe tipuri de contrast in ceea ce priveste marimea, greutatea sau forma.
marimea
Utilizarea unor elemente puternic contrastante din punct de vedere al marimii inregistreaza efectul maxim in domeniul posterelor si afiselor publicitare.
greutatea
Efectul de sporire a greutatii poate fi obtinut prin alternarea fonturilor sau, daca se utilizeaza acelasi tip de caractere, prin ingrosarea caracterelor (bold) (fig.4).
Ford Fusion
Ford Fusion
Fig. 4
forma
Contrastul formelor poate fi obtinut fie prin alternarea tipurilor de font utilizate, sau prin introducerea in pagina a unor elemente grafice (figuri). Pentru tiparituri de dimensiuni reduse (carti, reviste) se utilizeaza cu precadere prima metoda, fiind utilizate fonturi diferite pentru titluri, titluri de capitole etc.; realizarea contrastelor cu ajutorul elementelor grafice este adecvata posterelor si panourilor publicitare de dimensiuni mari (fig.5).
Fig. 5
pozitia
Prin modificarea (alternarea) alinierii paragrafelor de text si a elementelor grafice, poate rezulta un contrast considerabil; contrastul poate fi obtinut diferit la diferitele pagini ale aceluiasi document (fig.6).
Fig. 6
Pentru ca efectul obtinut prin introducerea contrastelor sa fie cel dorit, este necesara realizarea unui echilibru vizual al compozitiei. În acest scop, trebuie respectate regulile si principiile referitoare la echilibru si modul de obtinere a acestuia.
Echilibrul, atat cel vizual cat si cel fizic, este acea stare de distributie a elementelor, in care orice actiune inceteaza. O compozitie este echilibrata, cand toti factorii ce tin de forma, directie si amplasare sunt astfel determinati reciproc, incat nici o schimbare nu pare posibila, iar intregul capata un caracter de 'necesitate'. Intr-o compozitie neechilibrata, elementele au tendinta de a-si schimba locul sau forma, pentru a crea o senzatie mai armonioasa cu structura totala.
Asupra echilibrului, o influenta deosebita o au proprietati ale imaginilor vizuale, cum ar fi: ponderea vizuala, directia, omogenitatea.
Figurile 7 si 8 prezinta doua cazuri de echilibrare a unei compozitii. Exemplul din figura 7 se refera la o singura pagina, compozitie de sine statatoare, in care suprafata de culoare gri din partea stanga sus a paginii are nevoie, pentru contrabalansare, de o suprafata mai mica, de culoare neagra, amplasata in coltul opus. De asemenea, cele doua coloane de text sunt dimensionate si amplasate in asa fel incat sa se contrabalanseze reciproc. De altfel, echilibrul final al compozitiei se datoreaza echilibrarii ambelor tipuri de elemente (text, plus pete de culoare/tonuri de gri).
Fig. 7
La compozitiile cu format liber -postere, afise, coperti-, echilibrul (sau lipsa acestuia) este perceput mai usor, dar este si mai facil de obtinut. Echilibrul este insa la fel de important in articole, carti sau alte texte, tiparite pe mai multe pagini.
Fig. 8
Al doilea exemplu (fig.8) se refera la echilibrarea a doua pagini alaturate de carte. Acestea trebuie concepute ca o unica entitate, asa cum, de fapt, este perceputa. Acest mod de concepere a lucrarii sporeste coeziunea documentului.
Zilnic parcurgem o multitudine de pagini tiparite: ziare, reviste, corespon-denta diversa, documente, brosuri informative, literatura etc. Fiecare dintre acestea are specificul ei, trebuind sa respecte conventiile de publicare existente. Astfel, un raport arata asa cum arata, datorita modului in care este conceput, iar cititorul care il parcurge se asteapta sa gaseasca in el un anumit gen de informatie, structurata intr-un fel anume. Din acest motiv, este bine ca aceste conventii sa fie cunoscute de catre designer.
Rapoarte
De obicei, textul unui raport se scrie pe o singura coloana (fig.9). Este posibil ca aceasta coloana unica sa fie mai ingusta, lasand in stanga o margine, pentru ilustratii de dimensiuni reduse, comentarii sau subtitluri.
Fig. 9
Documentele scrise pe format A4 sunt cele mai economice, deoarece hartia este la dimensiuni standardizate, pot fi tiparite pe orice imprimanta, iar reproducerea prin fotocopiere este de asemenea facila si ieftina.
Tiparirea face posibila utilizarea oricarui tip de format (standardizat sau nu) si ofera optiuni largi in ce priveste legarea documentului. Uneori, utilizarea unui format mai aparte, combinat cu un mod de legare adecvat, poate conferi publicatiei un aspect cu adevarat profesionist.
Tipariturile in scop publicitar pot fi produse extrem de eficient si la un pret redus, cu conditia respectarii unor reguli. Astfel, textul trebuie sa fie scurt si clar, de preferinta imbinat armonios cu ilustratii sau figuri. Afisele format A2 furnizeaza un spatiu suficient pentru descrierea companiei sau institutiei, precum si a produselor sau serviciilor acesteia. Nu trebuie uitate adresa companiei, eventual adresa e-mail sau web site-ul.
Informatiile prezentate pe formate impachetate pot fi la fel de eficiente si sunt chiar mai economice decat celelalte. Modul de impaturire (fig.10) ajuta la definirea unor suprafete distincte in document.
În functie de materialul prezentat se va alege modul de impaturire optim.
Fig. 10
Decizia in vederea alegerii unui anumit format se face in functie de tipul de publicatie. Cel mai utilizat format este A4 (210 x 297) orientat in picioare, tip "portret" (fig.11,a).
Pentru documente de dimensiuni mai reduse (brosuri, buletine) se folosesc formate mai mici, de regula A5 (148 x 210) - (fig.11,b), sau B5 (182 x 257) - (fig.11,c). Acestea sunt niste formate mai compacte, evident mai ieftine decat A4 (fig.11,a).
Utilizarea formatelor nestandardizate poate conferi documentului calitati suplimentare, iar designerului oportunitati nebanuite. Un astfel de exemplu il reprezinta formatul patrat (inaltimea egala cu latimea) - (fig.11,d). Cititorul poate gasi acest tip de pagina mai echilibrat, mai placut.
Formatele nestandardizate pot avea insa si dezavantaje, mai ales in situatiile in care dimensiunile sunt mari. În acest caz, publicatiile sau documentele sunt greu de stocat si risca sa fie categorisite drept agabaritice si depozitele in locuri mai putin accesibile.
(a)
(b) (c)
(d)
Fig. 11
În cazul in care latimea depaseste inaltimea formatului, se spune despre acesta ca este de tip 'peisaj'. Acest tip de format permite amplasarea textului pe mai multe coloane si este adecvat in cazul in care compozitia contine ilustratii asezate si acestea tot in format 'peisaj'. Totusi, datorita dimensiunilor, amplificate in cazul cartilor care se deschid, acest format este greoi, dificil de manipulat si ca atare, rar folosit pentru documente tehnice.
Este bine de stiut ca .
Dimensiunile sporite ale marginilor documentului confera acestuia un aspect mai luxos.
Odata ales tipul de publicatie si formatul cel mai adecvat pentru aceasta, se trece la etapa urmatoare: alegerea si aprofundarea materialului pentru viitorul document. Deoarece publicatia are drept scop transmiterea/comunicarea unui mesaj, primul care trebuie sa il inteleaga este cel care il concepe, adica designerul. Acesta trebuie sa se asigure ca mesajul este clar si ca va fi inteles de catre categoria de cititori careia ii este destinat.
În general, trebuie verificate urmatoarele aspecte:
materialul este complet, inclusiv partea grafica si explicatiile acestora;
textul este clar si concis;
stilul si continutul sunt adecvate audientei/cititorului.
Titluri si subtitluri
Dupa finalizarea textului este necesara stabilirea structurii mesajului. Pentru ca structura sa ajute cititorul la intelegerea mesajului, textul trebuie impartit in capitole fiecare purtand un titlu semnificativ. Uneori, structura trebuie amplificata, fiind necesare subcapitole care, la randul lor sa poarte un titlu (subtitlu). Se recomanda ca aceasta structura sa nu fie incarcata excesiv, deoarece se poate obtine un efect invers fata de cel scontat; numarul maxim de nivele trebuie sa fie trei (fig.12).
Introduce subiectul principal
Subtitlu (nivel 2)
Descrie una dintre categoriile enumerate anterior.
Subtitlu (nivel 3)
Se foloseste pentru sub-divizarea subiectelor din nivelul
Producerea electricitatii
Electricitatea, pe care fiecare dintre noi
o utilizam in locuintele noastre, este
produsa in uzine electrice. Acestea sunt
de trei tipuri.
Hidrocentralele
O hidrocentrala foloseste forta caderilor
de apa in scopul producerii electricitatii.
Dintr-un rezervor, apa coboara cu viteza
printr-o conducta.
Turbina
La capatul conductei, apa roteste o
turbina, care actioneaza un generator,
care produce energie electrica.
Fig. 12
Marcarea/numerotarea titlurilor si subtitlurilor se poate face fie prin cifre (arabe, romane) sau litere (mari/mici), fie cu ajutorul unor simboluri speciale (bullets). Anumite parti ale textului, avand o importanta sau o semnificatie aparte pot fi evidentiate printr-o aliniere diferita sau prin amplasarea intr-un chenar, pe un fond colorat sau prin scriere pe coloane (fig.13).
Elemente grafice
Decizia asupra alegerii tipului si formatului partii grafice apartine designerului. De asemenea, el este raspunzator pentru modul in care se armonizeaza textul cu partea grafica. Atasarea unui titlu si a eventualelor explicatii asupra ilustratiilor este optionala si la latitudinea proiectantului. Existenta unor asemenea elemente poate facilita procesul de comunicare si intelegere a mesajului.
Fig. 13
Gruparea anumitor segmente de text si separarea acestor grupuri prin spatii libere poate indica similaritati, respectiv diferente de inteles. Spre exemplu, structura unei liste ca cea din fig.14,a este dificil de inteles atata timp cat grupul are o configuratie uniforma.
Prin introducerea spatiilor (fig.14,b) se creaza mai multe grupuri, fiind evidentiate atat similaritatea elementelor apartinand unui grup, cat si diferenta intre grupuri.
mere mere
pere pere
prune prune
portocale portocale
rosii
morcovi rosii
alune morcovi
nuci
fistic alune
nuci
fistic
(a) (b)
Fig. 14
Manipularea cu subtilitate a spatiilor in separarea diverselor niveluri de titluri, sau a titlului de text, poate ajuta la evidentierea elementelor si la imbunatirea aspectului documentului.
La amplasarea unui titlu trebuie sa se respecte o regula de baza; acesta trebuie sa fie atasat inclusiv din punct de vedere vizual paragrafului urmator. În consecinta, spatiul lasat inainte de titlu trebuie sa fie mai mare decat cel de dupa el (fig.15).
Dolor sit amet, consectetuer
adipiscing elit, sed diam
nonummy nibh.
Ut wisi enim
Ad minim veniam, quis nostrud
exercitation ulliamcorper
suscipit lobortis nisl ut
aliquip ex ea commodo consequat.
Dolor sit amet, consectetuer
adipiscing elit, sed diam
nonummy nibh.
Ut wisi enim
Ad minim veniam, quis nostrud
exercitation ulliamcorper
suscipit lobortis nisl ut
aliquip ex ea commodo consequat.
Fig. 15
Evidentierea asemanarilor si a deosebirilor in continutul unui document poate fi realizata si prin alte moduri.
utilizarea unor inaltimi diferite pentru caractere (fig.16,b);
utilizarea unor fonturi diferite (fig.16,c);
scrierea diverselor categorii pe coloane (fig.18)
mere mere mere
pere pere pere
prune prune prune
rosii rosii rosii
morcovi morcovi morcovi
castraveti castraveti castraveti
(a) (b) (c)
Fig. 16
Este posibila utilizarea metodelor prezentate in combinatie. Optiunea asupra utilizarii uneia sau mai multor modalitati de evidentiere a unor elemente, apartine designerului si se face in functie de cat de incarcata este pagina (restul paginii). Daca pagina este simpla, ar trebui ca evidentierea sa poata fi realizata prin maximum doua optiuni; o pagina mai complexa poate necesita o schimbare semnificativa atat a inaltimii si spatierii, cat si un font diferit (fig.17).
Diferentele in ce priveste aspectul pot indica functii diferite ale textului in cadrul documentului respectiv. Astfel, textele explicative ale figurilor, care de obicei trebuie sa fie scurte, pot fi evidentiate in raport cu textul principal prin utilizarea fie a unor fonturi italice sau unele fara piciorus ('sans serif').
Text simplu
Urmeaza textul scris
cu un font mai mic
decat titlul principal.
Subtitlu
Textul acesta este scris
cu aceeasi inaltime ca si
textul din paragraful
precedent.
Fig. 17
Alinierea si pozitionarea textului in pagina poate conduce la separarea vizuala dorita. Figura 18 prezinta o lista la care elementele sunt grupate pe categorii si amplasate pe coloane diferite. Linia asezata la marginea stanga a coloanelor contribuie subtil la evidentierea grupurilor.
mere rosii nuci
pere morcovi alune
prune castraveti fistic
portocale varza
Fig. 18
Considerand pagina de text ca o compozitie unitara, evidentierea anumitor elemente (paragrafe, titluri) poate fi obtinuta prin diferite modalitati (fig.19).
Deoarece diferenta in aspect influenteaza modul in care cititorul percepe si intelege textul, este necesar ca texte similare din punct de vedere al importantei sa fie identice si tipografic. Cu certitudine, orice diferenta (chiar nedorita) va fi interpretata ca avand o semnificatie si va altera perceptia cititorului (poate chiar in mod inconstient)
Anterior inceperii lucrului pe calculator, ideile pentru proiect trebuie puse pe hartie sub forma unor schite. Aceste schite ajuta la vizualizarea intregului proiect, precum si la verificarea modului de materializare a ideilor, astfel putand fi identificate, si eventual excluse, partile mai putin reusite.
Fig. 19
Schitele primare, brute, trebuie sa fie relativ putin amanuntite. Pe o coala de hartie, cu ajutorul unui creion, avand o mina adecvata, moale, se schiteaza formatul si apoi diversele elemente ale compozitiei, in pozitia, alinierea si la dimensiunile dorite (fig.20).
Fig. 20
Un simplu dreptunghi reprezinta pagina. Schita trebuie realizata la scara (cu aproximatie), dimensiunile schitei respectand proportiile atat pentru format, cat si pentru elementele componente. Astfel, schitele de text trebuie sa reproduca intr-un mod cat mai fidel viziunea in ce priveste punerea in pagina (fig. 20).
În ceea ce priveste stilul schitelor, fiecare designer isi poate crea un stil propriu. Cateva idei in acest sens sunt prezentate in figura 21. Sunt relevate alinierea, diferentele de grosime, precum si amplasarea titlurilor si a textului.
Fig. 21
Schitarea documentului in intregime poate fi de mare ajutor in special cand exista pagini stanga-dreapta. Vizualizarea impreuna a perechilor de pagini permite rearanjarea materialului si echilibrarea celor doua pagini ca o unica entitate, ca un intreg.
Fig. 22
Managementul proiectului
Proiectarea si executia diverselor publicatii necesita un management adecvat. Ca proces de productie, acesta implica o inlantuire de persoane, de la autor, editor, designeri si ilustratori, pana la tipografi si operatori de calculator. Toti acesti oameni trebuie condusi dupa un plan prestabilit care tine seama, atat de bugetul de timp, cat si de cel financiar.
Un manager de proiect trebuie sa:
intocmeasca un plan pentru intregul proiect;
stabileasca o serie de termene intermediare;
cunoasca continutul tuturor etapelor intermediare si finalitatea fiecareia;
cunoasca bugetul general si toate cheltuielile;
aprecieze costurile tuturor deciziilor.
Este bine de stiut ca .
Designul este un proces iterativ. Altfel spus, odata parcurse etapele enumerate mai sus, proiectantul va reveni inevitabil asupra lor, in scopul verificarii si, eventual, a optimizarii elementelor stabilite anterior. Acesta este un proces firesc si face parte din natura activitatii de design si nu trebuie evitat, deoarece cu siguranta varianta finala a publicatiei va avea doar de castigat.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
