NOTIUNI GENERALE DESPRE PROGRAMARE

PROGRAMUL.  MODUL DE PROGRAM .APLICATIE

Programul este o succesiune de instructiuni legate logic , care executa o sarcina complexa . Ordinea in care sunt scrise instructiunile in program este determinanta pentru actiunile pe care le declanseaza .

O parte din program cu o singura functie bine definita poarte numele de modul de program. Programul poate fi compus din mai multe module de program.

O aplicatie este in general , formata dintr-o multime de programe si module de programe , fiecare executand sarcini bine definite . Se utilizeaza termenul de aplicatie pentru sarcini de complexitate mai mare cum ar fi evidenta personalului si calcului salariilor , urmarirea decontarilor cu clientii si furnizorii, urmarirea mijloacelor fixe , etc.

Problema structurii aplicatie-program-modul de program este importanta deoarece impartirea aplicatiei in programe si programele in module de program este esentiala pentru mentinerea claritatii in programare . O asemenea structurare permite testarea si corectarea simpla a programelor,corectiile afectand in general doar anumite secvente de program usor localizabile .Ca regula de stil de programare se recomanda impartirea aplicatiei in programe si a programelor in module de program conform logicii interne ceruta de necesitatile de prelucrare .Este utila utilizarea comentariilor in interiorul programelor mai complexe . O comentare corecta , desi poate fi plictisitoare pentru utilizator , isi arata eficienta la orice modificare anterioara a programului .

EXPRESII VARIABILE DE MEMORIE FUNCTII

O expresie este o entitate care prin evaluare genereaza o noua valoare de tip Carácter,Numweric,Logic sau Data calendaristica . O expresie poate fi un singur numar , o variabila , sau poate fi complexa . De obicei formeaza expresii cu diferite combinatii ale urmatoarelor elemente :

nume de campuri din baze de date ;

variabile de memorie ;

constante (literale) ;

functii  si operatori ;

elemente de tablou.

CONSTANTE

Sunt date predefinite care un isi schimba valoarea in timpul executarii comenzilor . Constantele pot fi :

1. numerice
2. de tip carácter
3. de tip date calendaristice
4. logice

Constantele numerice sunt siruri de cifre zecimale continand eventual punctul zecimal si fiind precedate eventual de semn

Constantele de tip carácter sunt formate din unul sau mai multe caractere incluse intre o pereche de apostrofuri , ghilimele sau paranteze drepte. Daca sirul de caractere contine unul din acesti delimitatori ,el va trebui inclus intre alte caractere delimitator.

Exemple:

"hello !"

'hello !'

[ hello !]

[ hello "FOXPRO "! ]

Constantele logice iau valorile adevarat , TRUE , sau fals,FALSE. Ele se reprezinta prin .T .t. , .Y. , .y. pentru adevarat si .F. , .f. , .N. , .n. pentru fals.

Constantele de tip data calendaristica se includ intre o pereche de acolade :

VARIABILE DE MEMORIE

Sunt definite de programator si au rolul de a memora diferite informatii in afara bazelor de date . Ele se utilizeaza ca variabile temporare pentru calcule intermediare , ca variabile de control pentru programe in interiorul expresiilor, etc.

Variabilele de memorie se caracterizeaza printr-un nume de maximum 10 caractere alfanumerice (un se admite spatiul ), trebuind sa inceapa obligatoriu printr-o litera . Ele pot avea orice tip permis de FOXPRO .

Daca printr-o eroare de programare variabile de memoria au acelasi nume cu campuri din bazele de date , orice utilizare a numelui respectiv face referire la baza de date .Referirea la variabila de memorie se face precedand numele variabilei cu M. sau M-> .

Exemplu :

Variabila nume poate fi referita prin M.nume sau M->nume

In general pentru a putea fi utilizate variabilele de memorie trebuie sa contina valori .Operatia prin care unei variabile de memorie I se atribuie o valoare se numeste atribuire .

Instructiunile de atribuire in FOXPRO sunt :

1. STORE expresie TO lista_de_variabile
2. variabila=expresie

Daca variabila de memorie un exista inca in momentul atribuirii , atunci operatia de atribuire se numeste initializare .

Variabilele de memorie pot fi de orice tip permis in FOXPRO , in functie de expresia care li se atribuie .

Exemplu:

STORE DATE ( ) TO vdata

STORE 50 TO vnum

STORE "Hello ! " TO vcar

STORE .T. TO vlog

Afisarea variabilelor de memorie disponibile la un moment dat se va face prin comanda DISPLAY MEMORY

Sintaxa comenzii este :

DISPLAY MEMORY [ LIKE sablon ]

Comanda are ca efect afisarea numelui , tipului , continutului si starii pentru toate variabilele de memorie definite curent . De asemenea se afiseaza numarul de variabile de memorie definite si numarul de octeti folosit pentru memorarea lor .

Clauza LIKE sablon permite afisarea selectiva a variabilelor . Sablonul permite caracterele " si "* ".

Exemplu :

DISP MEMO LIKE A*

In momentul in care variabilele de memorie un mai sunt necesare , ele pot fi sterse pin instructiunea RELEASE

Sintaxa instructiunii are doua forme :

1. RELEASE lista_de_var
2. RELEASE ALL [ LIKE sablon | EXCEPT sablon ]

Prima forma va sterge din memorie doar variabilele ce apar in lista.Adoua forma permite stergerea tuturor variabilelor al caror nume nu respecta un sablon precizat .

ELEMENTE DE TABLOU (masive )

Masivele sunt siruri contigue delocatii de memorie. Masivul se identifica prin nume si fiecare locatie de memorie individuala - fiecare element i din sir se identifica prin pozitia sa numerica in cadrul sirului- prin indice .

Masivele sunt variabile de memorie cu un carácter special, au atribute asemanatoare da un identice ,cu variabilele . De exemplu , sunt eterogene ( un au tip ) -adica fiecare element are tip propriu si sunt initializate la crearea masivului , cu valoarea logica fals ( .F. )

Dupa dimensiune , masivele se clasifica in unidimensionale sau vectori (siruri ) respectiv multidimensionale ( in cazul bidimensional se numesc matrici ).

Declararea masivelor se face prin comenzile DECLARE sau DIMENSION in care se declara numele masivului si numarul maxim de elemente pentru fiecare dimensiune . De exemplu un masiv A cu 2 linii si trei coloane se poate declara astfel :

DECLARE A( 2,3 )

Referirea elementelor masivului se face prin nume si indicele curent . De exemplu , pentru a initializa elementul de pe linia 1 si coloana 3 din matricea A definita anterior putem folosi instructiunea

A(1,3)=" Hello ! "

Puteti initializa fiecare element al masivului la o valoare folosind comanda STORE sau operatorul = ( egal ) . Cand COMPATIBLE este OFF si includeti numele masivului ( fara dimensiuni) in STORE sau = , fiecare element al masivului este initializat cu aceasi valoare .

Exemplu :

SET COMPATIBLE OFF

DIMENSION A(10,10)

STORE 0 to A

DISPLAY MEMORY LIKE A

In exemplul anterior fiecare element al masivului este initializat cu 0 ( zero ).

FUNCTII

Functia este o componenta a sistemului de gestiune a bazelor de date care se aplica unor operanzi si reintoarce utilizatorului un rezultat ( o valoare numerica ,un sir de caracter , o valoare logica etc).Rolul si mecanismul de functionare este cel cunoscut din matematica.Functiile se impart in mai multe clase in functie de natura operanzilor carora li se aplica dar este dificila o delimitare clara in categorii distincte .

Functiii de tip carácter

Functii numerice

Exista functii numerice corespondente pentru toate functiile trigonometrice,exponentiale,logaritmi,radicali,valoarea lui Pi ,etc.

Functii de tip data calendaristica

Functii referitoare la fisiere baza de date

Atle tipuri de functii

Comantarea programelor