SISTEM INFORMATIONAL SI SISTEM INFORMATIC

Sistem informational si sistem informatic

1. Obiectul informaticii

Informatica a fost definita initial de catre Academia Franceza (prin anul 1966), ca fiind "stiinta prelucrarii rationale, indeosebi prin masini automate, a informatiei, considerata ca suport al cunostintelor umane si al comunicarilor in domeniile tehnicii, economice si sociale", Aceasta se contureaza ca activitate practica si conceptie teoretica, pe masura dezvoltarii calculatoarelor electronice si a perfectionarii tehnologiei de prelucrare a datelor.

Ca domeniu distinct de activitate, informatica preia treptat toate sarcinile dintr-un sistem economico-social privind elaborarea de metode, tehnici, concepte si sisteme pentru prelucrarea automata a informatiei. Din acest punct de vedere informatica este definita ca fiind stiinta care se ocupa cu studiul si elaborarea metodelor de prelucrare a informatiei cu ajutorul sistemelor automate de calcul.

Ca activitate practica, informatica are o existenta dinamica, ea apare si se dezvolta dintr-o necesitate obiectiva, aceea de a rezolva problemele complexe privind prelucrarea datelor. In stadiul actual de maturizare al informaticii, aceasta trebuie sa urmareasca doua obiective majore:

t pe de o parte, sa realizeze prin metode si tehnici proprii, sisteme informatice performante prin care sa se asigure accesul larg la informatie;

t iar pe de alta parte, sa asigure utilizarea eficienta a tuturor resurselor sistemelor de calcul. 

Activitatea umana, indiferent sub ce forma se desfasoara, este generatoare de informatii. Cu cat aceasta activitate este mai complexa si mai dinamica, cu atat volumul de informatii creste si se diversifica tinzand sa franeze sau chiar sa blocheze procesul decizional. Apare astfel un conflict intre cresterea volumului de informatii si posibilitatile limitate ale sistemelor clasice de prelucrare, sisteme ce nu pot furniza informatii cat mai rapide, complete si corecte necesare luarii deciziilor. In aceste conditii, rolul informaticii este decisiv in deblocarea si fluidizarea sistemelor informationale si decizionale, prin asigurarea gestiunii, prelucrarii si distribuirii informatiei intr-un mod cat mai eficient catre utilizatori.

In acceptiunea curenta, informatica cuprinde toate activitatile legate de proiectarea, realizarea si exploatarea sistemelor de prelucrare automata a datelor, in scopul cresterii eficientei activitatilor umane, care influenteaza in mod decisiv fizionomia economiei si societatii in general, configurand societatea informaaionala in care ne aflam.

2. Informatii, cunostinte, date

Informatiile si cunostintele au o mare importanta atat pentru dezvoltarea personalitatii umane, cat si pentru evolutia vietii si societatii democratice. Nici societatea si nici indivizii ei, nu pot evolua, nu pot progresa satisfacator daca nu dispun de informatii. Prin intermediul informatiilor se asigura transferul cunostintelor de la o generatie la alta, se asigura accesul la cele mai avansate realizari ale omenirii.

Conceptul de informatie reprezinta o notiune de maxima generalitate care semnifica o stire, un mesaj, un semnal, etc. despre evenimente, fapte, stari, obiecte, etc. in general despre forme de manifestare a realitatii care ne inconjoara. Forma de exprimare si transmitere a informatiilor o reprezinta comunicarea. Informatia apare ca o comunicare despre un anumit aspect al realitatii obiective.

Din punct de vedere conceptual, informatia reprezinta o reflectare in planul gandirii umane, a legaturilor de cauzalitate privind aspectele din realitatea ce ne inconjoara.

Din punct de vedere al informaticii, informatia este definita de francezul J. Arsac ca fiind 'o formula scrisa susceptibila de a aduce o cunostinta'.

Informatia are deci sens de noutate pentru cel caruia i se adreseaza, indiferent de forma pe care o ia (stire, semnal, comunicare). Se poate spune deci, ca informatia este un mesaj, dar cu precizarea ca nu orice mesaj este o informatie. Daca mesajul nu transmite nici o noutate si nu are un suport real, atunci acesta nu prezinta interes pentru receptor si deci nu are caracter de informatie. Informatia primeste intotdeauna atributul domeniului pe care il reflecta. De exemplu, realitatile din domeniul economic se reflecta in informatii economice.

Procesul de sesizare, intelegere si insusire a informatiilor dintr-un anumit domeniu reprezinta un proces de informare. Informatiile dobandite in urma unui proces de informare intr-un anumit domeniu, formeaza cunostintele despre acel domeniu, iar multimea acestora reprezinta patrimoniul de cunostinte.

Cunostintele reprezinta o insumare in timp a tuturor informatiilor dobandite intr-un anumit domeniu.

Data este forma de reprezentare materiala a informatiei.

Datele reprezinta:

suportul formal al informatiei care se concretizeaza in cifre, litere, simboluri, coduri si alte semne plasate pe suporti tehnici de date;

obiectul prelucrarii pentru informatica, materia prima a acesteia si numai prin asociere cu realitatea pe care o reflecta, se poate spune ca informatica genereaza informatii.

Datele obtinute in urma procesului de prelucrare pot avea calitatea de informatii pentru o anumita categorie de utilizatori sau raman simple date daca isi pierd calitatea de noutate semantica.

In practica, de multe ori termenul de informatie este utilizat pentru a desemna date, iar expresia 'prelucrarea informatiilor' inlocuieste expresia 'prelucrarea datelor'. Se poate considera ca datele prelucrate, in masura in care afecteaza in sens pozitiv comportamentul receptorilor (oameni sau masini), au calitatea de informatii.

In procesul prelucrarii si utilizarii informatiilor, acestea sunt privite din trei puncte de vedere:

din punct de vedere sintactic, cand se urmareste aspectul formal al reprezentarii acestora, in sensul ca datele care se prelucreaza se supun riguros anumitor reguli de validitate;

din punct de vedere semantic, urmarindu-se semnificatia, intelesul informatiei (continutul real al informatiei) ce deriva din datele prelucrate;

din punct de vedere pragmatic, urmarindu-se utilitatea, adica masura in care sunt satisfacute cerintele utilizatorilor.

Desi informatica are in vedere in primul rand aspectul formal al informatiei, in procesul prelucrarii datelor nu se poate face abstractie de nici unul dintre cele trei aspecte (sintactic, semantic si pragmatic). Chiar daca in procesul prelucrarii datelor se porneste de la un interes pragmatic, acesta nu se poate realiza daca nu se respecta anumite reguli de sintaxa si semnificatie privind datele supuse prelucrarii.

3. Sistem economic, sistem informational si sistem informatic

Conceptul de sistem desemneaza un ansamblu de elemente dependente intre ele, formand un tot organizat care pune ordine in gandirea teoretica sau activitatea practica dintr-un domeniu sau altul. De exemplu, sistemul economic defineste componente si ansambluri economice.

O firma, o corporatie, o ramura a economiei nationale, sunt sisteme economice. Insasi economia nationala sau economia mondiala vazute la nivel global, sunt sisteme economice complexe (macrosisteme).

Un sistem economic reuneste intr-o structura ierarhica, un ansamblu de elemente considerate subsisteme cu legaturi reciproce.

Un sistem economic transforma un INPUT - intrare -, care este reprezentat de ansamblul factorilor de productie, intr-un OUTPUT - iesire -, reprezentat de produsele si serviciile destinate pietei sub controlul unei bucle de reglaj - feedback - , asigurata de sistemul de management.

Procesul de transformare este un proces dinamic care face ca sistemul sa evolueze pe o anumita traiectorie descrisa de starea sistemului.

In concluzie, unui sistem economic ii sunt caracteristice:

S ansamblul intrarilor;

S ansamblul iesirilor;

S procesul de transfomare;

S structura sistemului si starea interna. 

Schematic, un sistem se prezinta astfel:

Notiunea de sistem economic desemneaza un ansamblu de elemente interdependente, prin intermediul carora se realizeaza obiectul de activitate al unei unitati economice.

In analiza structurii organizatorice si functionale a unui sistem economic complex, se disting urmatoarele componente:

sistemul decizional;

sistemul operational;

sistemul informational.

Sistemul decizional este format din ansamblul de specialisti care, prin metode si tehnici specifice prognozeaza si planifica, decid, organizeaza, coordoneaza, urmaresc si controleaza functionarea sistemului operational, cu scopul indeplinirii obiectivelor stabilite.

Sistemul operational reprezinta ansamblul de resurse umane, materiale si financiare precum si intregul ansamblu organizatoric, tehnic si functional, care asigura realizarea efectiva a obiectivelor stabilite prin deciziile transmise de sistemul decizional.

Sistemul informational cuprinde ansamblul informatiilor, fluxurilor si circuitelor informationale, precum si totalitatea mijloacelor, metodelor si tehnicilor, prin care se asigura prelucrarea datelor necesare sistemului decizional. El asigura legatura intre sistemul decizional si sistemul operational in dublul sens:

F prin prelucrarea si transmiterea deciziilor de la sistemul decizional catre sistemul operational;

F prin inregistrarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor de la sistemul operational catre sistemul decizional.

Sinoptic, structura unui sistem economic este redata astfel:

Un sistem economic este un sistem viabil. Aceasta presupune ca toate fluxurile de resurse sau tehnologice dintr-un sistem economic au la baza desfasurarea unor activitati umane, implicand, pe de o parte, o succesiune de procese si fluxuri informationale, iar pe de alta parte, conducand la generarea de noi informatii si fluxuri informationale.

Sistemul informational asigura gestiunea tuturor informatiilor din cadrul unui sistem economic, folosind toate metodele si procedeele de care dispune. Informatiile sunt sesizate si inregistrate in cadrul unui sistem economic la nivelul unor verigi organizatorice si functionale care se numesc posturi de lucru. O secventa de mai multe posturi de lucru, logic inlantuite, formeaza un circuit informational.

Un post de lucru se individualizeaza prin urmatoarele elemente:

u date de intrare

u timp de stationare

u operatii de prelucrare

u date de iesire

Ansamblul informatiilor si deciziilor (caracterizate prin continut, frecventa, calitate, volum, forma, suport) necesare desfasurarii unei anumite activitati sau operatii si care se transmit intre doua posturi de lucru, formeaza un flux informational.

Intre circuitul informational si fluxul informational exista o stransa dependenta in sensul ca circuitul informational reflecta traseul si mijlocul care asigura circulatia unei informatii de la generarea ei si pana la arhivare, iar fluxul informational reflecta ansamblul informatiilor vehiculate, necesare unei anumite activitati.

Sistemul informational cuprinde, intr-o conceptie unitara, circuitele si fluxurile informationale, la care se adauga metodele si tehnicile de prelucrare a informatiilor.

Sistemul informatic este o componenta a sistemului informational si anume, acea parte a acestuia care preia si rezolva sarcinile de culegere, prelucrare, trenasmitere, stocare si prezentare a datelor cu ajutorul sistemelor de calcul. Pentru a-si indeplinii rolul in cadrul sistemului informational, sistemul informatic cuprinde ansamblul tuturor resurselor si tehnicilor, prin care se asigura prelucrarea automata a datelor. Aceste resurse se grupeaza in urmatoarele categorii:

ansamblul de echipamente (Hardware) care formeaza baza tehnica a sistemului informatic;

sistemul de programe (Software) care cuprinde software-ul de baza (sistemul de operare in principal) si software-ul de aplicatii;

baza informationala;

ansamblul de resurse umane si cadrul organizatoric- format din personalul de specialitate (analisti programatori, ingineri de sistem, operatori)

Procesul de prelucrare automata a datelor in cadrul unui sistem informational reprezinta tocmai procesul prin care datele sunt supuse operatiilor de culegere, transmitere, prelucrare si stocare.

Culegerea datelor consta in sesizarea lor la locurile unde sunt generate si transpunerea lor pe suporturi adecvate prelucrarii automate. La acest moment se numesc date primare.

Prelucrarea datelor consta in transformarea acestora din date primare in date finale, in urma parcurgerii unei succesiuni de operatii impuse de cerintele utilizatorilor si specificul echipamentelor de calcul si a tehnologiei de prelucrare.

Transmiterea datelor asigura vehicularea atat a datelor primare de la sursele generatoare catre sistemele de prelucrare automata, cat si a rezultatelor prelucrarilor catre beneficiari.

Stocarea datelor consta in memorarea si pastrarea acestora pe suporturi de memorie specifice in scopul consultarii si prelucrarii ulterioare.

Coordonatele moderne ale realizarii sistemelor informatice releva preponderenta utilizarii retelelor de calculatoare ca suport hardware si a sistemelor de gestiune a bazelor de date ca support software, baza de date fiind nucleul informational al oricarui sistem informatic.

Deschiderea larga oferita de Internet face utilizarea bazelor de date distribuite pe retele de calculatoare drept cea mai viabila solutie pentru valorificarea eficienta in procesul de management a performantelor remarcabile oferite de performantele PC-uri de astazi.