Utilizarea grilelor în tipografie

Utilizarea grilelor in tipografie

Prin combinarea efectelor utilizarii grilei si spatierii in pagina rezulta un aspect esential in designul unei publicatii . Modul in care conlucreaza cele doua mijloace in tipografie se va observa in acest capitol .

1 Coloane si lungimi de rand

Lungimea randului reprezinta un element esential pentru usurarea citirii textului . O modalitate simpla de scurtare a randului o constituie impartirea in coloane . Numarul si pozitionarea coloanelor in pagina determina lungimea randului de text . De inaltimea caracterelor depinde numarul de cuvinte (caractere) care incap intr-un rand . Din punctul de vedere al cititorului, numarul optim este de 50-75 caractere/rand [11], fiind incluse si spatiile libere . Pentru obtinerea unei valori apropiate de intervalul optim se poate ajusta fie inaltimea caracterelor, fie dimensiunea (latimea) coloanei (fig . 1) .

Fig . 1

În anumite cazuri, coloanele pot fi delimitate prin trasarea unor linii verticale . Acestea trebuie sa fie cat mai discrete (grosime redusa), sa fie de lungime egala si situate la acelasi nivel .

Liniile despartitoare dintre coloane (fig . 2) sunt utile in special in cazul in care textul este aliniat unilateral (la stanga sau la dreapta) .

Fig . 2

La amplasarea textului pe coloane trebuie verificat ca randurile sa nu fie decalate pe verticala . În acest scop, se poate utiliza cu succes grila sau doar o linie orizontala ajutatoare (fig . 3) . Unele procesoare de text ofera facilitati prin care blocurile cu texte sau imagini pot fi aliniate in mod automat, prin intermediul unor ghidaje "magnetice" care (a)trag obiectele .

Fig . 3

Simetrie si asimetrie

O compozitie simetrica este caracterizata prin echilibru interior . Fiecare element are un opus identic amplasat in raport cu un punct, dreapta sau plan . Din punct de vedere formal, simetria reprezinta o valoare traditionala . Cu toate acestea, pentru un document, paginile care respecta o anumita simetrie pot fi obositoare si sunt cu certitudine restrictive din punctul de vedere al creatorului .

Fig . 4

Asimetria poate sugera actiune, dinamism, sau chiar modernitate, furnizand oportunitati nebanuite designerului .

Dimpotriva, unei compozitii asimetrice ii lipseste echilibrul interior, elementele fiind inegale si nepereche . Atentia cititorului nu mai este atrasa de centrul paginii si poate fi abatuta prin vointa designerului . În acest caz, starea de echilibru poate fi atinsa prin alternarea blocurilor de text cu imagini, si cuantificarea "stiintifica" a acestora (fig . 5) .

Fig . 5

Este bine de stiut ca

Aspectul (simetria) paginii nu trebuie sa abata atentia cititorului de la elementul esential, intelegerea mesajului .

2 Alinierea textului

Alinierea reprezinta pozitionarea textului si a elementelor grafice, unele in raport cu celelalte . Astfel, elementele grafice pot amplifica impresia de aliniere (fig . 6), sau pot fi in contrast cu textul, in scop de contrabalansare, sau pentru obtinerea unui anumit efect vizual .

Fig . 6

Alinierea la stanga

Acest tip de aliniere este usor de obtinut si confera textului un plus de aspect informal . În acest tip de aliniere textul este mai adunat .

Manastirea Dealu

Printre livezile si viile ce se intind pe terasele din stanga Ialomitei, urca in largi modulari drumul ce duce din Targoviste la manastirea Dealu . [] Sub lespedea pe care este sapata o coroana de bronz cu inscriptia "Primului intregitor de neam glorie nemuritoare" ― se pastreaza capul viteazului Mihai voievod, retezat de securile miseliei si tradarii de pe Campia Turzii .

Fig . 7

Alinierea la dreapta

Este utila pentru texte scurte, cum sunt explicatiile pentru figuri, citate sau paragrafe introductive . Lungimea randului trebuie ajustata astfel incat sa se evite diferentele mari sau separarea cuvintelor compuse (cu cratima) .

Manastirea Dealu

Printre livezile si viile ce se intind pe terasele din stanga Ialomitei, urca in largi modulari drumul ce duce din Targoviste la manastirea Dealu .

Fig . 8

Alinierea centrata

Acest tip de aliniere este mai rar folosita . Se utilizeaza la texte scurte si doar atunci cand se doreste conferirea unui aspect mai "decorativ" . Textul scris in acest mod este dificil de citit, deoarece cititorul trebuie sa "caute" inceputul fiecarui rand nou .

Manastirea Dealu

Printre livezile si viile ce se intind pe terasele din stanga Ialomitei, urca in largi modulari drumul ce duce din Targoviste la manastirea Dealu . [] Sub

lespedea pe care este sapata o coroana de bronz cu inscriptia

"Primului intregitor de neam glorie nemuritoare" ― se

pastreaza capul viteazului Mihai-voievod .

Manastirea Dealu

Printre livezile si viile ce se intind pe terasele din stanga Ialomitei,

urca in largi modulari drumul ce duce din Targoviste la manastirea Dealu . [] Sub

lespedea pe care este sapata o coroana de bronz cu inscriptia "Primului intregitor

de neam glorie nemuritoare", se pastreaza capul viteazului Mihai-voievod .

Fig . 9

Alinierea bilaterala (justify)

Reprezinta modul traditional de scriere a textelor, conferind acestora un aer mai ordonat, mai oficial . Necesita o atentie sporita referitor la lungimea randului - sa nu devina obositor de lung - si la despartirea cuvintelor in silabe - pentru evitarea unor lungi spatii goale - .

Manastirea Dealu

Printre livezile si viile ce se intind pe terasele din stanga Ialomitei, urca in largi modulari drumul ce duce din Targoviste la manastirea Dealu . [] Sub lespedea pe care este sapata o coroana de bronz cu inscriptia "Primului intregitor de neam glorie nemuritoare", se pastreaza capul viteazului Mihai-voievod .

Fig . 10

Alinierea bilaterala fortata permite eliminarea spatiilor goale de la sfarsitul paragrafelor . În acelasi timp, insa, acest mod poate deranja in cazul titlurilor care, indiferent de lungime, sunt fortate sa umple intregul rand (fig . 11) .

Manastirea Dealu

Printre livezile si viile ce se intind pe terasele din stanga Ialomitei, urca in largi modulari drumul ce duce din Targoviste la manastirea Dealu . [] Sub lespedea pe care este sapata o coroana de bronz cu inscriptia "Primului intregitor de neam glorie nemuritoare", se pastreaza capul viteazului Mihai-voievod .

Fig . 11

3 Despartirea in silabe

Pentru despartirea in silabe, procesoarele de text folosesc fie dictionare, fie algoritmi, motiv pentru care nu intotdeauna sunt respectate regulile gramaticale, in regim automat . Din aceasta cauza, despartirea in silabe nu este activata, iar eventualele corecturi trebuie facute la final .

De cele mai multe ori, despartirea in silabe este necesara in scopul economisirii spatiului (fig . 12) .

Filtrarea mecanica se imparte in filtrare bidimensionala si filtrare tridi-mensionala (in volum) . Daca dimensiunea particulei este mai mare de-cat cea a celulei filtrului, particula nu poate trece prin porii filtrului . A-cesta este mecanismul filtrarii bidimensionale care are o mare eficienta .

Filtrarea mecanica se imparte in filtrare bidimensionala si filtrare tridimensionala (in volum) . Daca dimensiunea particulei este mai mare decat cea a celulei filtrului, particula nu poate trece prin porii filtrului . Acesta este mecanismul filtrarii bidimensionale care are o mare eficienta .

Fig . 12

În cazul in care cuvintele sunt despartite in silabe pe masura ce este scris textul, devine obligatorie o verificare finala, pentru a evita deplasarea cuvintelor si aparitia cuvintelor cu cratima in acelasi rand .

Filtrarea mecanica se imparte in filtrare bidimensionala si filtrare tridimensoinala (in vo-lum) . Daca dimensiunea parti-culei este mai mare decat cea a celulei filtrului, particula nu poate trece prin porii filtrului .

Filtrarea mecanica se imparte in filtrare bidimensionala si filtrare tridimensoinala (in volum) . Daca dimensiunea particulei este mai mare decat cea a celulei filtrului, particula nu poate trece prin porii filtrului .

Filtrarea mecanica se imparte in filtrare bidimensionala si filtrare tridimensoinala (in volum) . Daca dimensiunea particulei este mai mare decat cea a celulei filtrului, particula nu poate trece prin porii filtrului .

Filtrarea mecanica se imparte in filtrare bidimensionala si filtrare tridimensoinala (in volum) . Daca dimensiunea particulei este mai mare decat cea a celulei filtrului, particula nu poate trece prin porii filtrului .

	Text aliniat bilateral

Fig . 13

Eficienta despartirii in silabe este vizibila in special la textele aliniate bilateral, dar se poate dovedi extrem de utila si in alte cazuri . Despartirea cuvintelor la sfarsit de rand anuleaza spatiile goale de la marginea randului, in cazul alinierii unilaterale, si din mijlocul textului, la alinierea bilaterala (fig . 13) .

4 Utilizarea practica a grilelor si spatierii

Odata stapanite tehnicile de utilizare a grilelor si a spatierii textelor in pagina, se poate incerca realizarea unei compozitii prin combinarea celor doua metode . Efectul concertat al aranjarii materialelor dupa o grila, cu spatierea combinata pe orizontala si verticala, va fi cu siguranta o unealta puternica in mana designerului, cu conditia sa o poata manui cu abilitate .

Rapoarte, articole stiintifice

Grilele pentru rapoarte trebuie sa fie suficient de flexibile, astfel incat sa permita incadrarea unor materiale cu gabarite diferite . De regula, textul se scrie pe o singura coloana, cu spatiu corespunzator intre diferitele blocuri . Prevederea unei margini late in partea stanga, in care sa fie scrise titlurile (fig . 14), sau diverse observatii, face o buna impresie cititorului, care se poate orienta rapid spre elementele de interes .

Fig . 14

Daca se considera ca marginea lasata este exagerat de mare, titlurile se pot amplasa in coloana de text (fig . 15) . În ambele situatii, extinderea partii grafice peste banda libera reprezinta o idee buna .

Fig . 15

Pentru a ajuta cititorul sa se orienteze intr-un document ce se intinde de-a lungul mai multor pagini este bine ca sfarsitul si inceputul capitolelor sa fie evidentiate net, eventual prin introducerea unui scurt sumar al sectiunii urmatoare (fig . 16) . Trecerea de la un capitol la altul poate fi marcata inclusiv prin modificari la nivelul notelor de cap sau de picior .

Fig . 16

Articole de ziar, reportaje

Acest tip de materiale este probabil cel mai complex produs al genului . De aceea, conceperea unei pagini de ziar/revista va reprezenta intotdeauna o provocare pentru un designer . Creatorii profesionisti in domeniu apeleaza la formate prototip (templates), care, pe langa faptul ca sunt de un real folos in realizarea unui proiect nou, ajuta la formarea unui stil propriu .

Grila stabilita pentru articole trebuie sa permita lasarea unor spatii diferite in partea inferioara a paginii in functie de lungimea blocurilor de text (fig . 17) .

Fig . 17

Pe o pagina de ziar, titlurile articolelor se aliniaza la stanga . Se utilizeaza acelasi tip de caractere ca si la textul de baza, dar cu o inaltime mai mare, si se spatiaza mai larg . Diferenta de inaltime nu trebuie exagerata, intrucat un titlu izbitor de mare poate impresiona negativ cititorul .

Fig . 18

Scopul subtitlurilor este acela de a rupe monotonia textului, de a ajuta cititorul sa-l inteleaga si, nu in ultimul rand, sa contribuie la imbunatatirea aspectului paginii (fig . 18) .

Existenta unui scurt paragraf de introducere, poate facilita tranzitia vizuala de la titlu la textul propriu-zis . Uneori, acest scurt text poate contine un rezumat, avand ca scop introducerea cititorului in subiect .

Valorificarea energiei regenerabile

În ultimii cativa ani, forta vantului a trecut in primele randuri ale surselor reinnoibile de energie in unele tari . Desi anumite tipuri de instalatii puse in miscare de vant au fost folosite de peste un mileniu pentru ridicarea apei de la adancime, atat pentru agricultura, cat si pentru utilizarea in gospodarie, valorificarea energiei eoliene este acum dominata de un nou tip de instalatie: fermele eoliene .

Fig . 19

Designul copertei

Ca principiu de baza, o coperta trebuie sa fie simpla si clara, sa contina doar informatiile strict necesare: autorul, titlul, editorul, eventual, anul aparitiei . Restul informatiilor considerate importante, pot fi incluse pe pagina a doua .

Fig . 20

Este de evitat aparitia pe coperta a unor semne de punctuatie: punct, punct si virgula, doua puncte . Pentru separarea ideilor, frazele se amplaseaza pe randuri diferite .

Fig . 21

Ilustratiile, fotografiile si elementele grafice incluse pe coperta au ca efect atragerea cititorului (fig . 22) . Cei care trebuie sa citeasca materialul respectiv devin mai interesati si mai receptivi in prezenta unei coperti cu aspect dinamic .

Fig . 22

La legarea rapoartelor sau cartilor cu un numar redus de pagini nu este posibila obtinerea unei benzi mediane (cotor) . Lipsa acestui element face imposibila gasirea cartii in cazul in care este depozitata pe rafturi, ca de exemplu, in biblioteci .

În acest caz, situatia poate fi imbunatatita prin inscrierea titlului pe coperta din spate a lucrarii (fig . 23) .

Fig . 23

Este bine de stiut ca

Separarea cuvintelor in silabe nu este admisa in titluri .

Crearea si utilizarea prototipurilor usureaza munca si economiseste timp pretios .

Coperta IV (din spate) este locul potrivit pentru informatiile mai putin importante , dar necesare .

6 Designul paginilor introductive

O mare parte din documente contin informatii legate de producatorul, editorul, eventual distribuitorul lor . La carti, aceste pagini preliminare sunt plasate la inceput si contin titlul lucrarii, date despre autor si editor, cuprinsul, o lista a figurilor, introducerea etc .

Coperta

Daca prima pagina cuprinde elemente grafice sau ilustratii, impactul asupra cititorului va fi, cu siguranta, mai puternic . Pagina de titlu poate fi scrisa cu alt tip de caractere decat restul documentului, respectand totusi regulile prezentate anterior .

Fig . 24

Schitele de proiect pentru coperta trebuie sa aiba la baza grila utilizata pentru restul documentului (fig . 24) .

Optiunea asupra alegerii setului de caractere este a designerului; inaltimea caracterelor trebuie sa fie mai mare pentru ca informatiile sa fie vizibile .

Însemnele distinctive ale detinatorului de copyright, datele despre autori, numarul de ISBN (International Standard Book Number), precum si alte informatii asemanatoare se inscriu, de regula, pe pagina a II-a (contracoperta) .

Cuprinsul

De regula, definitivarea paginii/paginilor de cuprins este o activitate finala si se realizeaza dupa stabilirea titlurilor de capitole si subcapitole, anexelor, dictionarelor, glosarelor etc . , precum si a numerelor de pagina unde acestea pot fi regasite . Cuprinsul fiind principalul element de orientare a cititorului in document, acesta trebuie structurat in functie de "dimensiunea" documentului: o lucrare de mari dimensiuni trebuie sa aiba un cuprins mai detaliat .

Fig . 25

Marcarea numarului de pagini la capatul unei linii de puncte este metoda clasica, considerata demodata in prezent . Mai putin rigide si mai de efect sunt cele doua stiluri prezentate in figura 25 .

Este bine de stiut ca

Paginile preliminare ar trebui lasate pentru a fi create la sfarsit, dupa definitivarea restului documentului (titluri, subtitluri, numere de pagini) .

7 Designul tabelelor

Tabelele prezinta date complexe sub o forma compacta si succinta . Crearea lor necesita o analiza profunda, dar mai ales experienta si inventivitate .

Pentru completarea datelor intabelate se recomanda seturile de caractere compacte, care permit folosirea unor inaltimi reduse, fara a afecta citirea si intelegerea informatiilor .

Fig . 26

Trebuie evitate seturile de caractere care pot induce confuzii intre cifre si litere . Helvetica, Arial sau Garamond sunt exemple de fonturi cu forme distincte, la care nu exista acest pericol .

Arial (14 puncte) Garamond (14 puncte)

Fig . 27

Fonturile la care cifrele nu se sprijina pe linia de baza nu sunt recomandate, deoarece necesita pentru incadrare un spatiu suplimentar .

Bernhart Fashion: cifrele sunt nealiniate in plan vertical Arial: cifrele sunt aliniate

Fig . 28

Textul continut in capul de tabel trebuie sa fie cat mai scurt, in acest scop putandu-se folosi abrevieri . Daca textul se intinde pe doua randuri, trebuie introdus un element care sa ajute la distingerea acestuia, de obicei spatiu pe orizontala, sau pe verticala .

Fig . 29

În cazul coloanelor inguste, cand titlul este lung comparativ cu elementele intabelate, se poate recurge la scrierea textului din capul de tabel, pe verticala (fig . 30) .

Fig . 30

Tabelele sunt entitati de sine statatoare . Evidentierea lor poate fi realizata prin amplasament, prin modificarea fontului, prin grafica (linii, chenare), sau culoare .

Fig . 31

Designerul trebuie sa stabileasca, in urma unei profunde analize, tipul si stilul cel mai adecvat pentru tabel . Odata ales, acesta trebuie mentinut pe parcursul intregului document . În acest fel, cititorul, odata familiarizat cu formatul tabelelor, va putea parcurge si intelege mai repede continutul acestora .

Fig . 32

Din punct de vedere vizual este de preferat ca delimitarea liniilor si coloanelor sa se faca prin spatiere, suficient de ampla, dar nu exagerata, decat prin grile de linii . Acestea din urma dau impresia de discontinuitate, de divizare a tabelului, nefiind neaparat de ajutor cititorului (de comparat fig . 31 si 32) .

Fig . 33

Niste simple linii orizontale pot organiza cu bune rezultate datele dintr-un tabel (fig . 33) . Trasarea unor linii de grosimi diferite ajuta la distingerea diverselor campuri ale tabelului . Acelasi efect se poate obtine prin intercalarea unor benzi gri, sau prin culori diferite (fig . 34) .

Fig . 34

Daca sunt in numar mai mare decat unul, tabelele dintr-un document se numeroteaza; de obicei, ele sunt insotite de un text explicativ (titlu) .

În situatia in care tabelul se continua pe mai multe pagini, capul tabelului de pe prima pagina va avea prevazuta, sub capul de tabel, o numerotare a rubricilor (coloanelor), incepand de la stanga spre dreapta . Pe paginile urmatoare se inscriu numai aceste numere, in locul capului de tabel . Tabelul, ca si fiecare coloana in parte, va avea aceeasi latime pe toate paginile .

8 Designul materialelor pentru prezentari

La crearea planselor folosite in prezentari trebuie stiut ca materialele sunt vizualizate si citite in conditii deosebite . Cititorul are materialul in fata ochilor un timp limitat si in conditii de vizibilitate neobisnuite (ecran luminos, stralucitor, camera intunecata) . În plus, atentia cititorului se imparte intre materialul vizualizat si explicatiile prezentatorului .

Cunoscand aceste restrictii, se recomanda alegerea unui tip de caractere cat mai lizibil, la o inaltime in concordanta cu dimensiunile salii in care are loc prezentarea . Diferentierea elementelor de text ale compozitiei se va face prin spatiere si inaltime, in dauna modificarii tipului de caractere .

Fig . 35

Lipsa posibilitatii ca spectatorul sa se intoarca la informatiile cuprinse in diapozitivele anterioare determina cantarirea cu multa atentie a cantitatii de informatie continuta in fiecare plansa . Pe un diapozitiv se pot introduce maxim doua nivele de ierarhizare: titlu si un subtitlu (fig . 36) .

Fig . 36

9 Utilizarea formatelor prototip (templates)

Prototipurile sunt fisiere care contin o serie de informatii, ca de exemplu grile, stiluri de text sau de intabelare a datelor, margini etc . Crearea unor prototipuri are ca avantaje economisirea timpului la crearea unui document nou, prin utilizarea elementelor grafice si de text standardizate . De asemenea, prototipurile ajuta la formarea si mentinerea aceluiasi stil de-a lungul intregului document, sau in mai multe documente de acelasi fel .

Fisierele prototip de tip document se recunosc dupa extensia diferita ( . dot, de exemplu) .

În general, un prototip ar trebui sa contina:

dimensiunile formatului si ale marginilor;

grila ajutatoare;

stiluri tipografice pentru text;

elemente grafice repetitive (logotipuri, benzi informative sau publicitare;

informatii despre editor, firma etc . ;

note de cap si de picior, antete;

stiluri de paginare .

Dupa stabilirea tuturor acestor elemente, documentul poate fi folosit drept prototip . La inceperea realizarii unui nou document, se deschide fisierul prototip, fiind asigurata astfel continuitatea estetica a seriei de documente (ziare, reviste, rapoarte, articole, pagini de web etc . ) .

Este bine de stiut ca

Efectul vizual scontat va fi obtinut doar daca toate spatiile din tabel sunt completate .

Unii autori recomanda ca, pentru imbunatatirea aspectului unui tabel, textul sa fie aliniat la stanga, iar cifrele la dreapta .

Daca exista mai multe prototipuri, este bine ca acestea sa fie pastrate intr-un fisier distinct, pentru un acces mai rapid .