Feminism si feminitate din perspectiva generala

Feminism si feminitate din perspectiva generala

De-a lungul timpului personajul feminin a ocupat un loc important in domeniul artelor si, mai ales, in literatura. Femeia in toate ipostazele sale, de mama, fiica sau sora, a fost analizata literar, pictata sculptata ori cantata. Ea este centrul preocuparilor zilnice ale barbatilor - cei de ieri de azi si de maine, dar mai ales e centrul propriului sau univers. Ea s-a gandit mereu si se gandeste ce si cum sa faca pentru a fi frumoasa, atat pentru ea insasi cat si pentru cei din jur.

Principala tema abordata atat in literatura cat si in pictura, sculptura, cinematografie, psihologie, filozofie, referitoare la femeie a fost: MISTERUL FEMININ.

Simone de Beauvoire spunea: "Femeia este pe cale sa dispara. Unde sunt femeile? Femeile din ziua de azi nu mai sunt femei. In ochii barbatilor si in aceia ai numeroaselor femei care vad prin acesti ochi, nu ajunge sa ai un trup de femeie, nici sa-ti asumi ca mama functia de femeie pentru a fi < "o adevarata femeie">, prin sexualitate si maternitate, subiectul isi poate revendica autonomia, < "adevarata femeie" >, este cea care se accepta drept Celalalt" .

Astfel intelegem ca, femeia, si-a pierdut in timp adevaratul ei sens de a exista. Ea a fost un mister pentru univers si pentru barbatul pentru care a fost creata. Dureros este faptul ca a ramas neinteleasa de catre propria ei fiinta.

Tot S. de Beauvoir amintea in studiul ei: "Barbatii nu trebuie sa se preocupe sa aline suferintele si poverile care sunt in mod fiziologic soarta femeii din moment ce acestea sunt "voite de natura", ei isi fac din acestea un pretext pentru a sporii si mai mult mizeria conditiei feminine, de exemplu pentru a-i nega femeii orice drept la placerea sexuala, pentru a o face sa munceasca precum o vita de povara.

Dintre toate aceste mituri niciunul nu este mai ancorat in inimile barbatilor decat acela al misterului feminin. El are o multime de avantaje (....) barbatul care nu intelege o femeie este fericit sa substituie unei deficiente subiective o rezistenta subiectiva"[2].

Ideile scriitoarei S. de Beauvoir sunt preluate si analizate de catre doamna profesor doctor Elena Zaharia-Filipas, in teza dumneaei intitulata: Studii de literatura feminina. Aceasta spunea ca acest mister feminin nu este decat "o sintagma frecvent uzitata in diverse contexte specifice unui cod masculin, exprimand dificultatea barbatului de a cunoaste si de a intelege femeia. Eugen Lovinescu ii da acesteia un sens oarecum obiectiv prin raportarea la discretia si pudoarea femeii, ar si la deficienta acesteia de a se exprima clar, de a se autodefini. "Poezia misterului feminin este o eticheta pe care criticul o aplica literaturii feminine in general" : cum o femeie nu vorbeste, ci sopteste, nu se declara ci sugereaza, literatura ei devine o adevarata criptografie: un zvon de cuvinte misterioase, de senzatii acoperite pe jumatate, un vag poetic; o literatura cu cheie. Lipsita de orice initiativa in dragoste si fara putinta expresiei clare a bataii inimii sale, femeia ne-a dat in chip firesc, o literatura de umbre si de soapte, de mister si de alcov capitonat (.) Femeia traieste in lumea sentimentelor ca intr-o lume proprie. Functia ei primara e de a iubi, exaltarea sentimentelor e violenta reclamare a dreptului la fericire cu care ne-a deprins romantismul feminin" .