Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice

Acasa » scoala » management
Analiza costurilor referitoare la calitate

Analiza costurilor referitoare la calitate

ANALIZA COSTURILOR REFERITOARE LA CALITATE

1. Obiectivele analizei costurilor referitoare la calitate

Obiectivul principal il reprezinta coordonarea si tinerea sub control a aspectelor economice ale activitatii de asigurare a calitatii.

Fiecare proces de coordonare si tinere sub control cuprinde 4 etape mai importante, care sunt parcurse ciclic, potrivit modelului PEVA (PDCA)

Analiza costurilor se poate realiza la:

La nivel de intreprindere

Pe compartimente

Pe grupe de produse

Pe produs

2. Analiza elementelor si categoriilor de costuri referitoare la calitate

Elementele si categoriile de costuri pot fi analizate

La un moment dat sau in dinamica

Pe produs, compartimente sau la nivelul intreprinderii

Dintre elementele costurilor referitoare la calitate analiza defectarilor interne si externe sunt foarte importante deoarece permit evidentierea masurilor concrete servind si la fundamentarea investitiilor necesare pentru prevenirea aparitiei deficientelor in procesele ulterioare

Evidentierea numarului defectarilor este mai putin importanta decat a costurilor acestora (folie 3 cu histograme) pentru ca un anumit tip de defectare care se afla intr-un numar mic poate influenta cel mai mult costurile defectarilor.

Analiza costurilor defectarilor pe sectoare da posibilitatea identificarii sectorului care contribuie cel mai mult la aceste costuri. Costurile por fi analizate si pe cauze (folie 3 cu tabelul pe: cauze, sectoare)

Ponderea costurilor defectarilor in costurile totale ale sectoarelor se determina prin relatia

Pd – ponderea costurilor defectarilor

Cd – costurile defectarilor pe sector

Ct – costurile totale pe sector

Principalii indicatori utilizati, in practica economica, pentru a analiza elementele costurilor referitoare la calitate sunt:

Costurile rebuturilor

Costurile produselor declasate

Costurile reclamatiilor clientilor

Analiza costurilor rebuturilor

Se realizeaza pe baza urmatorilor indicatori:

a) Costul total al rebuturilor

C_{tr =}Q_r c

Q_r= cantitatea de produse rebutate

C = costul de productie pe unitatea de produs

b) Ponderea rebuturilor in costurile de productie

P_r= C_tr/C_t . 100

C_tr= costul total al rebuturilor

C_t= costurile totale de productie

c) Pierderile totale efective, din cauza rebuturilor

P_{tr =}C_{tr –}rec

C_tr= costul total al rebuturilor

rec = costul materialelor recuperabile din produsele rebutate

d) Ponderea pierderilor totale efective, cauzate de rebuturi, in costurile de productie

P_{ptr =}P_tr/C_t. 100

P_tr= pierderi totale efective, din cauza rebuturilor

C_t= costurile totale de productie

Analiza costurilor produselor declasate

a) Costul total al produselor declasate

b) Ponderea produselor decalasate in costurile de productie

c) Pierderile totale efective, datorate produselor declasate

d) Ponderea pierderilor totale efective, cauzate de produsele declasate, in costurile de productie

Acesti indicatori se determina in mod asemanator cu cei utilizati pentru analiza costurilor rebuturilor

Analiza costurilor reclamatiilor clientilor

a)Costul total al reclamatiilor

b) Ponderea costurilor reclamatiilor in valoarea produselor reclamate

P_R = C_R/ V_{t .}100

C_R= costurile pentru rezolvarea reclamtiilor

V_t= valoarea totala a produselor reclamate

Analiza structurii costurilor referitoare la calitate

Din bilantul costurilor referitoare la calitate ce determina ponderea diferitelor categorii de costuri, in costurile totale referitor la calitate, utilizand relatiile:

P_cp= C_p/C_t. 100

P_ce= C_e/C_t. 100

P_cdi= C_di/C_t. 100

P_cde= C_de/C_t. 100

Analiza structurii costurilor referitoare la calitate, la un moment dat si in dinamica, permit evidentierea interdependentelor dintre categoriile de costuri.

In conditiile unei cresteri relativ mici a investitiilor pentru masurile de prevenire, rezulta o reducere sensibila a costurilor defectarilor, astfel incat, pe total, costurile referitoare la calitate scad.

Exemplu: (raport Hewlett Packard)

- 1 rezistor defect costa 2 centi daca este depistat inainte de utilizator, in fabrica;

- 10 € daca este depistat la montaj

- 100 € daca este depistat la client

Foarte important este determinarea unor indicatori pentru analiza

corelatiei dintre costurile referitoare la calitate (pe total si in structura)

si cifra de afaceri a intreprinderii, profitul acesteia

I_cp= C_p/V. 100

I_ce= C_e/V. 100

I_cdi= C_di/V. 100

I_cde= C_de/V. 100

3. Analiza structurii costurilor referitoare la calitate

Din bilantul costurilor referitoare la calitate ce determina ponderea diferitelor categorii de costuri, in costurile totale referitor la calitate, utilizand relatiile:

Analiza structurii costurilor referitoare la calitate, la un moment dat si in dinamica, permit evidentierea interdependentelor dintre categoriile de costuri. Asa de exemplu: in conditiile unei cresteri relativ mici a investitiilor pentru masurile de prevenire, rezulta o reducere sensibila a costurilor defectarilor, astfel incat, pe total, costurile referitoare la calitate scad. (folie cu efectul de „livin” al costurilor de prevenire)

Exemplu:

1 rezistor defect costa 2 centi daca este depistat inainte de utilizator, in fabrica; 10 € daca este depistat la montaj si 100 € daca este depistat la client (raport Hewlett Packard).

4. Analiza corelatiei dintre costurile referitoare la calitate si indicatorii financiari ai intreprinderii

Foarte important este determinarea unor indicatori pentru analiza corelatiei dintre costurile referitoare la calitate (pe total si in structura) si cifra de afaceri a intreprinderii, profitul acesteia:

6. Optimizarea costurilor referitoare la calitate

Potrivit abordarii traditionale a conditiei „costuri - calitate”, costurile defectarilor interne si externe, scad pe masura ce creste nivelul calitatii produselor, in timp ce costurile de prevenire si evaluare cresc. Folie cu primul grafic – prima figura

Zonele de pe grafic:

De imbunatatire

Optima

Perfectionismului folie - a doua figura

Acest mod de abordare a conditiilor „costuri - calitate” contrazice principiul „excelentei”, potrivit caruia trebuie sa urmarim realizarea unei calitati perfecte in conditii de eficienta, deci cu cheltuieli cat mai mici.

Pentru a respecta acest principiu, curba costurilor de prevenire si evaluare, care este asimptotica la axa verticala (corespunzator nivelului maxim al calitatii), trebuie mult coborata.

Pe de alta parte, se stie ca strategia imbunatatirii continue nu implica investitie mari, ca in cazul inovarii. Aplicand principiul „pasilor mici”, se poate obtine cresterea nivelului calitatii, fara eforturi prea mari. Nu este nevoie de o investitie infinita pentru a asigura imbunatatirea continua a calitatii.

(Schineiderman – un echilibru intre costurile de prevenire si costurile de defectare )

Spre deosebire de abordarea clasica a corelatiei „costuri - calitate”, in prezent se considera ca imbunatatirea calitatii este posibila in conditiile reducerii concomitenta a costurilor defectarilor si a costurilor de prevenire si evaluare. (Schonberger – costurile defectarilor cat si cele de prevenire pot sa scada in conditiile cresterii nivelului calitatii) folie

Ce este managementul costurilor referitoare la calitate?

Managementul costurilor referitoare la calitate cuprinde setul de actiuni la nivelul organizatiei prin care se asigura cel putin urmatoarele:

identificarea tuturor activitatilor din firma care aduc valoare adaugata si care trebuie apoi monitorizate prin sistemul de management al costurilor referitoare la calitate
definirea categoriilor de costuri referitoare la calitate pentru fiecare activitate monitorizata
atribuirea de responsabilitati pentru colectarea si raportarea datelor aferente costurilor referitoare la calitate
stabilirea unui program si a unui sistem de colectare si raportare a datelor aferente costurilor referitoare la calitate
planificarea obiectivelor legate de performanta sistemului de management al costurilor referitoare la calitate
planificarea obiectivelor pentru costurile referitoare la calitate (pe diverse componente)
controlul implementarii sistemului de management al costurilor referitoare la calitate
elaborarea programelor de masuri pentru imbunatatirea sistemului de management al costurilor referitoare la calitate
urmarirea evolutiei costurilor referitoare la calitate etc.

De ce este util sa aplicam un sistem de management al costurilor referitoare la calitate?

Analize si studii efectuate asupra mai multor surse in ultimii 50 de ani releva faptul ca, la nivelul firmelor, costurile referitoare la calitate reprezinta intre 5% si 40% din cifra de afaceri. Pe de alta parte, profitul celor mai multe firme variaza intre 3% si 20%. Se observa ca nivelul costurilor referitoare la calitate este la fel de mare ca si nivelul profitului in raport cu cifra de afaceri, iar in unele cazuri chiar mai mare. Rezulta concluzia simpla ca se poate obtine o crestere a profitului pe termen mediu si lung prin reducerea costurilor referitoare la calitate.

O organizatie care face afaceri trebuie sa ia in calcul cinci aspecte esentiale in actiunile pe care le intreprinde:

supravietuirea afacerii
asigurarea unui nivel atractiv al solvabilitatii
asigurarea unui nivel atractiv al lichiditatii
asigurarea unei profitabilitati corespunzatoare pe termen scurt (sau limitarea pierderilor)
asigurarea unei profitabilitati corespunzatoare pe termen lung

Dintre cele cinci elemente, supravietuirea afacerii este elementul primordial. Pentru a asigura supravietuirea afacerii, apar situatii de compromis fata de cerintele referitoare la celelalte patru obiective.

Multe organizatii se preocupa in mod preponderent doar de asigurarea supravietuirii afacerii si eventual de aspectele referitoare la solvabilitate si asigurarea profitabilitatii pe termen scurt, fara a mai fi interesate de aspecte care fac referire la profitabilitatea pe termen lung. Astfel de organizatii risca sa devina necompetitive la un moment dat. Prin implementarea unui sistem de management al costurilor calitatii se actioneaza in mod concret, constant, consistent si sistematic asupra cresterii profitabilitatii pe termen lung a organizatiei.

Unde trebuie aplicate costurile referitoare la calitate?

Costurile referitoare la calitate trebuie aplicate la aproape orice activitate efectuata de organizatie. Toate compartimentele functionale ale organizatiei (sau sub-unitati alte acestor compartimente) furnizeaza altor compartimente functionale si beneficiarilor externi (ex. clientilor) diferite produse tangibile, intangibile sau servicii, cu diferite scopuri. Rezulta astfel un lant client-furnizor care trebuie luat in considerare in cadrul programului de management al costurilor referitoare la calitate. Fiecare unitate care deserveste alte unitati sau beneficiari din interiorul sau exteriorul organizatiei trebuie sa aiba stabilite criteriile de performanta si indicatorii de masurare a calitatii pentru ceea ce furnizeaza beneficiarilor unitatii respective. Pe baza acestui mecanism, se stabilesc activitatile care trebuie monitorizate in cadrul sistemului de management al costurilor referitoare la calitate, precum si in ce categorie trebuie incluse costurile aferente acestor activitati (preventive, de evaluare, datorate neconformitatilor interne, datorate neconformitatilor externe).

Prin logica celor expuse, rezulta ca sistemul de management al costurilor referitoare la calitate se poate aplica la nivelul oricarui departament (in limita competentelor), chiar in absenta unui program de ansamblu pe organizatie.

Care sunt activitatile cu valoare adaugata?

In cadrul unui sistem de management al costurilor referitoare la calitate trebuie planificate, monitorizate si controlate toate activitatile care aduc valoare adaugata in cadrul proceselor de afaceri ale unei organizatii.

O activitate aduce valoare adaugata daca prin acea activitate se adauga valoare unei entitati (produs, serviciu sau proces) pentru ca entitatea respectiva sa devina mai utila, cu mai multe avantaje si elemente de satisfactie pentru beneficiarii interni (ex. angajatii din diverse compartimente, actionarii organizatiei, managementul organizatiei) si externi (ex. clientii organizatiei, societatea in general).

Analiza costurilor referitoare la calitate ofera echipei manageriale un set de parghii de optimizare a activitatilor din cadrul firmei, care sa conduca la:

asigurarea unei pierderi minime de valoare adaugata prin remedierea erorilor, a neconformitatilor care duc la erodarea valorii adaugate, precum si prin evitarea repetarii nejustificate din punct de vedere economic a unor activitati sau operatii
mentinerea valorii adaugate acumulate de catre un produs sau serviciu, deoarece pierderile irecuperabile submineaza eforturile de a adauga valoare
focalizarea atentiei asupra valorii adaugate inglobata de un produs sau serviciu care indeplineste cerintele clientilor si nu asupra unui produs sau serviciu care nu raspunde cerintelor clientilor
asigurarea concordantei intre actiunile planificate si cele realizate efectiv
optimizarea valorii adaugate a produselor si serviciilor furnizate clientilor

Care sunt obiectivele implementarii unui sistem de management al costurilor referitoare la calitate?

Obiectivele majore ale implementarii unui sistem de management al costurilor referitoare la calitate sunt urmatoarele:

sa diminueze costurile totale referitoare la calitate la cote atractive in raport cu valoarea venitului si profitului
sa diminueze costurile cu non-calitatea (datorate defectelor interne si externe, precum si oricaror altor neconformitati interne si externe) pana la cote semnificativ mai mici decat costurile cu asigurarea calitatii (rezultate prin actiuni de evaluare si prevenire)
sa diminueze costurile neconformitatilor externe la cote semnificativ mai mici decat costurile datorate neconformitatilor externe

Prin urmarirea acestor obiective se creeaza canale pentru cresterea continua a marjelor de profit, cu mentinerea interesului fata de cerintele clientilor. Un program matur de imbunatatire a performantelor organizatiei din perspectiva calitatii trebuie sa reflecte o stare in care costurile neconformitatilor externe sunt mai mici decat cele ale neconformitatilor interne, care la randul lor sunt mai mici decat costurile de evaluare si care la randul lor sunt mai mici decat costurile de prevenire, iar per total, costurile referitoare la calitate sunt semnificativ mai mici decat veniturile (ideal sa tinda spre 5%). O astfel de stare ar demonstra efectiv reusita aplicarii in practica a principiului 'bine-de-prima-data'.

Implementarea unui sistem de management al costurilor referitoare la calitate performant trebuie sa conduca la valori din ce in ce mai atractive a unor indicatori financiari, precum:

profit din exploatare / active de exploatare
profit din exploatare / venituri
venituri / active de exploatare
venituri / costuri de productie
venituri / costuri de distributie
venituri / costuri administrative
valoarea productiei vandute / costuri generale de productie
venituri / costuri pe manopera
venituri / cheltuieli materiale
venituri / capital circulant
venituri / active fixe
venituri / valoare cladiri
venituri / valoare echipamente si utilaje
venituri / valoare mijloace de transport
venituri / valoare stocuri materiale
venituri / valoare productie neterminata
venituri / valoare produse finite
venituri / debitori
venituri / costuri totale de regie s.a.m.d.

Se recomanda monitorizarea indicatorilor financiari mai sus mentionati in paralel cu monitorizarea costurilor referitoare la calitate.

Care este nivelul de acuratete acceptabil in colectarea costurilor referitoare la calitate?

Regula generala este aceea de a incepe implementarea unui sistem de management al costurilor referitoare la calitate in momentul in care pentru activitatile cu valori majore ale costurilor se poate asigura o acuratete a datelor de 5%, iar pentru activitatile cu valori relativ reduse si medii ale costurilor se poate asigura o acuratete de 25%. La agregarea valorilor diferitelor elemente de cost este posibila realizarea unei compensari reciproce a erorilor, in cazul in care acestea nu au fost supraevaluate sau subevaluate in mod sistematic. Odata implementat sistemul de management al costurilor referitoare la calitate trebuie gasite solutii din ce in ce mai eficace pentru cresterea acuratetei datelor colectate.

Cine alimenteaza cu date sistemul de management al costurilor referitoare la calitate?

Sistemul de management al costurilor referitoare la calitate trebuie gandit de asa natura incat orice persoana din cadrul organizatiei sa poata introduce date in sistem, daca acest lucru se considera necesar. Practic, datele trebuie introduse la nivelul fiecarui compartiment functional al organizatiei de catre una sau mai multe persoane delegate in acest sens pentru activitatile specifice compartimentului respectiv.

Care este frecventa colectarii datelor?

Colectarea datelor in cadrul sistemului de management al costurilor referitoare la calitate trebuie sa se faca in mod regulat. Se recomanda colectarea lunara sau trimestriala. O colectare la nivel anual este ineficace din perspectiva programelor de imbunatatire si a realizarii unui progres vizibil in acest sens.

Ce facem atunci cand nu exista surse de date pentru stabilirea valorii costurilor?

Daca pentru anumite activitati nu exista surse de date foarte clare pentru stabilirea costurilor referitoare la calitate, iar esantionarea este foarte greu de aplicat, se apeleaza la estimari. Estimarile trebuie facute de catre un expert. Uneori poate dura si o saptamana pana cand un expert reuseste sa estimeze valoarea elementelor de cost aferenta unei activitati. Valorile estimate trebuie apoi considerate valori reale pana la momentul urmatoarei estimari. Intervalul optim dintre doua estimari succesive este de 6 luni de zile.

Ce facem in situatiile in care monitorizarea unora dintre elementele costurilor referitoare la calitate necesita un consum prea mare de timp?

Numai pentru acele elemente de cost care implica o resursa prea mare de timp si oameni pentru monitorizare (si care nu sunt critice pe termen scurt) se poate apela la esantionarea monitorizarii la intervale regulate de timp. Practica a demonstrat ca un grafic util de esantionare ar fi de cate 1 zi la fiecare 2 saptamani, iar in timp frecventa sa creasca prin aplicarea unor metode automate de monitorizare.

Cum apreciem performanta globala a proceselor organizationale din perspectiva costurilor referitoare la calitate?

O evaluare globala a performantei (maturitatii, capabilitatii) proceselor organizationale din perspectiva costurilor referitoare la calitate se face prin calcularea procentului costurilor totale ale calitatii (CTQ) in raport cu veniturile. In urma unor analize de-a lungul timpului efectuate de mai multi experti, s-a elaborat un model de apreciere pe 9 nivele de performanta (a se vedea tabelul de mai jos). Pentru firmele care au implementat un sistem de imbunatatire continua a calitatii pe modelul 6 SIGMA, tabelul prezinta si echivalenta cu cele 6 nivele de performanta a proceselor organizationale din modelul 6 SIGMA.

Aprecierea performantelor in domeniul calitatii din perspectiva economica:

Nr.	Nivel model 6 SIGMA	CTQ ca % din total venituri	Nivel competitivitate
	1 SIGMA	>40%	Necompetitiv [majoritatea proceselor cheie au un nivel extrem de redus de maturitate (inacceptabil, cu riscuri extrem de ridicate din perspectiva supravietuirii afacerii), nivel extrem de redus al eficientei si eficacitatii majoritatii proceselor cheie (extrem de critic, absolut necompetitiv)]
	2 SIGMA		Necompetitiv [majoritatea proceselor cheie au un nivel foarte redus de maturitate (inacceptabil, cu riscuri foarte mari din perspectiva competitivitatii afacerii), nivel foarte redus al eficientei si eficacitatii majoritatii proceselor cheie (critic, foarte slab din perspectiva competitivitatii)]
	2 SIGMA		Necompetitiv [majoritatea proceselor cheie au un nivel redus de maturitate (sub limita de acceptabilitate, cu riscuri relativ mari asupra competitivitatii afacerii), nivel redus al eficientei si eficacitatii majoritatii proceselor cheie (inacceptabil din perspectiva competitivitatii)]
	3 SIGMA		La limita [majoritatea proceselor cheie au un nivel relativ redus de maturitate (la limita inferioara de acceptabilitate), nivel destul de redus al eficientei si eficacitatii majoritatii proceselor cheie (la limita inferioara de acceptabilitate)]
	3 SIGMA		La limita (majoritatea proceselor cheie au un nivel relativ redus de maturitate, nivel relativ redus al eficientei si eficacitatii majoritatii proceselor cheie)
	4 SIGMA		Mediu (procese cheie relativ mature, nivel bun al eficientei si eficacitatii proceselor cheie)
	5 SIGMA		Ridicat (procese cheie inovative, nivel ridicat al eficientei si eficacitatii proceselor cheie)
	6 SIGMA		Foarte ridicat (procese cheie puternic inovative, nivel foarte ridicat al eficientei si eficacitatii proceselor cheie)
	6 SIGMA	<5%	Extrem de ridicat (procese cheie radical inovative, nivel extrem de ridicat al eficientei si eficacitatii proceselor cheie)

Atentie! Aprecierea globala a performantelor proceselor organizationale prin modelul 'CTQ ca procent din venituri' poate fi aplicat numai in cazul in care sistemul de management al calitatii monitorizeaza toate activitatile care aduc valoare adaugata in organizatie. Daca anumite activitati (mai ales cele care implica costuri ridicate) sunt omise din programul de monitorizare este posibil sa rezulte cifre atractive, cand in realitate situatia sa fie cu totul alta.

Cum trebuie privita profitabilitatea firmei din perspectiva costurilor referitoare la calitate?

Pentru comercializarea unui produs sau serviciu, firma opereaza cu un pret de vanzare. Pentru a formula un pret de vanzare competitiv, trebuie luate in considerare atat calitatea, cat si utilitatea economica a produsului sau serviciului din perspectiva segmentului de piata vizat, deoarece beneficiarul cumpara produsul sau serviciul pe baza criteriului 'valoare pentru bani'. Din aceasta cauza, intre nivelul calitatii produsului sau serviciului si pretul pe care este dispus sa-l plateasca beneficiarul aferent unui nivel de conformitate cu cerintele de calitate exista o legatura neliniara, ilustrata sugestiv in figura 1. Din perspectiva costurilor referitoare la calitate este de interes curba care reprezinta 40% din pretul unitar P_u, deoarece acesta reprezinta nivelul critic din punct de vedere al competitivitatii firmei in raport cu costurile totale referitoare la calitate ca procent din nivelul veniturilor.

Figura 1: Profitabilitatea firmei din perspectiva costurilor referitoare la calitate

Firma trebuie sa stie in fiecare moment care este nivelul de conformitate cu cerintele de calitate a produsului sau serviciului pe care il comercializeaza. Pentru un nivel dat al calitatii produsului sau serviciului (Q_actual in figura 1), care se vinde la pretul unitar P_u,actual, costurile totale ale calitatii in intervalul de timp dat raportate la numarul de unitati vandute in acel interval de timp ((CTQ / numar unitati vandute) este in figura 1) trebuie sa fie mai mici decat 0.4 x P_u,este pentru ca firma sa fie suficient de profitabila. In conformitate cu figura 1, pentru un nivel dat al calitatii se pot aplica diverse programe de crestere a eficientei si eficacitatii proceselor organizationale pentru a creste profitabilitatea.

O politica corecta este aceea in care, prin programele de imbunatatire continua a calitatii, se urmareste in acelasi timp atat cresterea calitatii, cat si reducerea costurilor totale referitoare la calitate. Figura 2 prezinta curba optima de evolutie a perechii 'cost total unitar referitor la calitate-conformitate cu cerintele de calitate' atunci cand in firma se aplica un program competitiv de imbunatatire a performantelor proceselor organizationale (a se vedea (CTQ_u; Q) in figura 2). Un rol esential in obtinerea unei astfel de curbe il joaca inovatia continua atat la nivelul produsului sau serviciului, cat si la nivelul proceselor organizationale. Inovatia de produs conduce la produse mai simple dar mai performante, cu mai multe functii incorporate in mai putine componente, cu cerinte mai reduse din punct de vedere tehnologic etc. Inovatia de proces conduce la operatii mai putine, la tehnologii mai precise si mai sigure, la eficienta mai ridicata etc. In final, toate aceste elemente conduc la reducerea numarului de cazuri/situatii care ar favoriza aparitia neconformitatilor; iar de aici, la diminuarea costurilor de prevenire, de evaluare si de remediere.

Figura 2: Curba competitivitatii din perspectiva costurilor totale referitoare la calitate

Pentru a trasa o diagrama precum cea din figura 2, trebuie cunoscute foarte bine cerintele de calitate, gradul lor de importanta din perspectiva beneficiarului, precum si nivelul de realizare al fiecarei cerinte la momentul efectuarii analizei. In acest sens, toate cerintele de calitate trebuie sa fie masurabile si sa aiba clar definita o valoare tinta in raport cu fiecare cerinta. Acest lucru poate fi realizat prin activitatea de planificare a calitatii produsului sau serviciului in cadrul sistemului de management al calitatii (ex. se utilizeaza metoda QFD).

Politica de confidentialitate

.com	Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

Analiza costurilor referitoare la calitate

Comentarii literare

Personaje din literatura

Tehnica si mecanica

Economie

Geografie