Constructia avionului "vlaicu i" reflectata in corespondenta cu oficialitatile timpului

CONSTRUCTIA AVIONULUI

"VLAICU I"

REFLECTATA IN CORESPONDENTA CU OFICIALITATILE TIMPULUI

CONSTRUCTIA AVIONULUI "VLAICU I"

REFLECTATA IN CORESPONDENTA CU OFICIALITATILE TIMPULUI

ARGUMENT

Dupa experientele efectuate de inginerul Aurel Vlaicu in anul 1909, in satul sau Bintinti, a devenit evident faptul ca nu ar fi putut sa isi realizeze planul de a construi un avion real fara un sprijin financiar substantial. Familia lui Aurel se indatorase pentru a asigura banii necesari construirii si intretinerii planorului "Vlaicu 1909", inginerul insusi isi epuizase toate fondurile obtinute in timpul activitatii in Germania la "Opel", iar toti ceilalti

beneficiari ai inventiilor romanului acum nu puteau sau  nu voiau sa isi respecte obligatiile.

Alternativa era clara: Aurel Vlaicu trebuia sa isi vanda inventiile unui stat dornic de a-si asigura securitatea si prin utilizarea unei arme noi: aviatia. Nascut fiind in Ardeal, Vlaicu ar fi putut sa negocieze cu autoritatile austro-ungare, dar inima lui de roman l-a indemnat sa intre in legatura, mai intai, cu guvernul de la Bucuresti.

A fost ajutat, in acest demers, de numerosii sai prieteni romani din Transilvania: Brediceanu, Boca, Octavian Goga, St. O. Iosif si altii au reusit sa gaseasca intrare la guvernantii Romaniei. Demonstratiile facute de Vlaicu in fata acestora cu modelul adus de acasa i-au adus increderea celor cu functii de raspundere si o puternica sustinere din partea unora. Cel mai puternic sprijin a venit din partea ministrului Instructiunii Publice, Spiru Haret, a carui recomandare a avut un puternic ecou in guvern. Imediat, Ministerul de Razboi a inteles care ar putea fi avantajul detinerii unei aeronave de conceptie proprie si construita in tara in cazul unui conflict armat si a gasit sursa de finantare si locul potrivit pentru construirea acesteia.

Evolutia constructiei la Arsenalul Armatei, modul de finantare si verificarea periodica a folosirii banilor, ca si evaluarea rezultatelor muncii celor angajati in acest demers au fost urmarite cu atentie de toata lumea. Exista surse in presa timpului, in marturiile celor implicati, ca si in corespondenta personala a lui Aurel Vlaicu sau a prietenilor sai, care ne indica astazi care au fost etapele de constructie, de la admiterea lui Vlaicu la Arsenal si pana la primul zbor, realizat de inginerul roman la 17 iunie 1910. Numeroase documente originale, pe care le-am vazut la Muzeul Aviatiei[1] sau pe care ni le-au aratat istoricii de aviatie relateaza aceste etape.

Noi am ales sa studiem corespondenta dintre Aurel Vlaicu si sustinatorii lui cu autoritatile, militare si civile, considerand ca multe dintre aceste documente, prin faptul ca poarta numar de inregistrare si stampila sunt imposibil de contestat si atesta adevarul continut de toate celelalte surse.

1909 septembrie 6

Corespondenta intre avocatul Aurel Muntean si Ministerul de Razboi.

Advocat

Aurel Muntean de Fűzes

Ǖgzvéd

Orastie la 6 septembrie 1909

Mult stimate Domnule General

In chestia aeroplanului dlui Vlaicu Va multumesc de viul interes, si am onoarea a Va comunica ca dl Vlaicu, care acuma este absent, in timpul cat mai curand dupa intoarcerea sa se va prezenta inaintea Dvs. Domnule General, ducand cu sine si modelul.

In 3-4 zile va fi deja acasa. As fi fericit daca asteptarile legate de modesta mea interventie s-ar realiza.

Binevoiti dle General a primi asigurarea inaltei si sincerei mele stime,

Aurel Muntean

1909 septembrie 6

Corespondenta intre avocatul Aurel Muntean si Ministerul de Razboi.

Advocat

Aurel Munteanu de Fűzes

Ǖgzvéd

Orastie la 9 septembrie 1909

Mult stimate Domnule General

In chestia monoplanului de zburat dl Vlaicu va va prezenta in 6-8 zile; azi a sosit acasa insa lucrand la un automobil s-a zgariat la mana stanga si nu cred ca poate pleca mai curand.

Va rog dle General, sa binevoiti a spune ca dl Vlaicu la Predeal sa nu fie eventual impiedicat in trecerea modelurilor sale de aeroplane si sa I sa faca ceva greutati de vama, deoarece masina de zburat este un articol nemaivazut in tarifa de seama (tabel cu tarifele vamale n.n.).

Binevoiti Va rog a primi Domnule General, asigurarea distinsei mele stima,

Aurel Muntean

1909 noiembrie 5

Ordinul ministrului de razboi pentru inceperea constructiei aeroplanului Vlaicu.

MINISTERUL DE RAZBOI

Ordinul Ministrului

Nr.7925/5 noiembrie 1909

Arsenalul Armatei va pune in lucru unul sau doua aeroplane dupa planurile si indicatiile ce le va da Dl Vlaicu, sub supravegherea sa.

In acest scop se deschide o comanda de 2000 lei, afara de motor care va privi pe Dl inginer Vlaicu.

Rezolutie pe document:

Ministrul de Razboi

9 noiembrie 1909:

Se aproba suma de 900 lei cate 150 pentru fiecare din frati.

1909 noiembrie 5

Documentul cu care deputatul Dimitrie Patrascanu si Aurel Vlaicu s-au prezentat la directorul arsenalului.

MINISTERUL DE RAZBOI

Directia VIII Armament

catre

Arsenalul de constructii al armatei.

5 noiembrie 1909

Binevoiti a primi azi la ora 3 pm. de dl. deputat Patrascanu insotit de dl ing. Vlaicu. Veti lua dispozitiuni a pune indata in lucru unul sau doua aeroplane, dupa planurile si indicatiile ce le va da dl Vlaicu. Numitul domn, va incepe constructia lor, avand trecere libera la arsenal.

In acest scop se va deschide o comanda de 2000 lei, afara de motor, care va privi pe dl. inginer Vlaicu.

Directorul Superior al Armamentului

General Coanda

1909 noiembrie 9

Corespondenta privind asigurarea renumeratiei lui Aurel si Ion Vlaicu pe perioada constructiei a aparatului.

MINISTERUL DE RAZBOI

Cabinetul Ministrului

catre

Inspectorul General al Artileriei

Nr.18562/9 noiembrie 1909

Rog a se studia si propune ce ajutor banesc lunar putem da pe timp de trei luni fratilor Vlaicu cari construiesc aparatul de aviatie in arsenal.

Referat amanuntit.

Ministru de Razboi

General Crainiceanu.

1909 noiembrie 9

Corespondenta privind asigurarea renumeratiei lui Aurel si Ion Vlaicu pe perioada constructiei aeroplanului.

INSPECTORUL GENERAL AL ARTILERIEI

catre

Ministerul de Razboi

Nr.8043/9 noiembrie 1909

Respectuos ve aducem la cunostinta ca ordinul de comanda pentru constructia aeroplanului in suma de 2000 lei maximum, trebuie complectata cu inca 1000 lei, renumeratia inginerului Vlaicu pe timp de trei luni.

1909 noiembrie 11

Corespondenta privind renumeratia lui Aurel si Ion Vlaicu.

MINISTERUL DE RAZBOI

Inspectoratul General al Artrileriei

catre

Arsenalul de Constructii al armatei.

Nr.8085/11 noiembrie 1909

Am onoarea a va face cunoscut ca prin rezolutia ministeriala s-a aprobat ca, in afara de suma prevazuta pentru comanda deschisa onorata nr.7925/5 noiembrie 1909, sa se mai plateasca celor doi frati Vlaicu cate 150 lei lunar pe timp de trei luni, adica un total de 900 lei.

Director

Colonel Basarabescu

1909 noiembrie 26 

Informare a Ministerului de razboi, catre atasatul militar al Romaniei la Paris, privind asistenta ce trebuie acordata ing. Aurel Vlaicu pentru procurarea motorului.

MINISTERUL DE RAZBOI

catre

Atasatul militar Paris 

Nr.5346 din 26 noiembrie 1909 

Intrare: Paris 2 decembrie 1909

Binevoiti, va rog, a da tot concursul de care va avea trebuinta Domnul Inginer Vlaicu si in acelas timp a regula conditiunile de plata a unui motor a carui cumparare priveste administratia razboiului.

Seful Statului Major General

Gral.Adj. Istrati.

Seful Biroului 6

Maior I. Coanda

Adnotari efectuate de maiorul Sturdza pe acest document:

Dl. Vlaicu s-a prezentat la Atas. milit. in 12.12.1909, in timpul abs. acestui din urma la Le Creuzol si Le Havre.

Dupa intoarcerea Atas. milit intalnire in 24.12.1909, 10 a.m. Dl. Vlaicu zice, ca a fost trimis p. a cumpara un motor si cateva piese cari lipsesc la Arsenalul din Bucuresti care i-a construit un monoplan.

Cere aproximativ 14.000 de lei.

La 10 am. Atas. milit. s-a intalnit cu Dl M. a. B. la hotel du Domse.-Senes.

Crainiceanu ordona:

Dl Vlaicu sa refereze dupa ce se va fi hotarat pentru un motor (d.p. "Gnom" precum propune) catre Arsenal; pe baza cererii Arsenalului, Ministerul va hotara ce suma se poate da Dlui Vlaicu.

Deci Dl Vlaicu dupa o intelegere prealabila cu fabrica, poata sa se intoarca la Bucuresti, de acolo se face comanda. Pentru receptiune poate sa vie o a doua oara, daca va fi nevoie.

In 25 l.c. a fost cu Dl Vlaicu la Soc. des Moteurs Gnome, rue Laffitte 49, semnatura B/L.M/B. Din 7.T.10 fixseaza conditiunile la 12.000 lei livrabil in 6 saptamani. Sau 14.000 lei livrabil imediat. In aceeasi zi Dl Vlaicu a vorbit cu Col. Iliescu, care i-a spus sa nu fie nerabdator

Vlaicu pleaca in 29 l.c.

1909 decembrie 26

Raport al atasatului militar la Paris privind solutionarea problemei motorului necesar aeroplanului Vlaicu.

Legatiunea Regatului Romaniei Paris

Atasatul Militar

catre

Statul Major General

Paris, Nr.277 26.12.1909

Raspuns la 5346/26.11.09. privitor la cumpararea unui motor de aviatie pentru inginerul Vlaicu.

Dl. inginer Vlaicu s-a informat aici la diferite uzine si convorbindu-se cu mai multi specialisti el a ajuns la concluzia ca motorul cel mai bun este motorul "GNOM", din doua cauze principale: el se incalzeste mai putin si miscarile sale zdruncina mai putin (vibratii reduse n.n.). Pot afirma ca am auzit si eu ca acest motor ar fi excelent.

Alatur scrisoarea ce mi s-a adresat de catre uzina "Societe des Moteurs Gnome" Paris, rue Laffite 49; in ea se comunica conditiile de plata. Trebuie fixata cu momentul comenzii modalitatea receptiuni. Pentru ca sa nu fie nici o intarziere ar fi bine ca Ministerul sau Arsenalul sa corespondeze direct cu societatea.

Dl Vlaicu paraseste Franta in 29.12 curent si va sta un timp la Frankfurt a/M.

Maior Sturdza

1910 ianuarie 13

Cerere adresata de Vlaicu conducerii Arsenalului pentru suplimentarea fondului destinat constructiei aeroplanului sau.

Catre

Arsenalul de constructii al armatei

Intrare: Nr.11377/13 ianuarie 1910

Domnule Director

Am onoarea a va aduce la cunostinta ca fondul de 2.000 lei aprobat onor Minister de Resboiu, pentru intampinarea cheltuielilor necesitate de construirea aeroplanului meu, este epuizat.

Deoarece mai sunt insa de facut alte cheltuieli, ca de exemplu pentru panza, benzina, uleium montarea si executarea partilor neterminate inca, va rog respectuos sa binevoiti a interveni pe langa onor minister de resboiu pentru a va pune la dispozitie in acest scop un nou fond de 2,000 lei cu care sper a duce la bun sfarsit opera la care m'am angajat.

In acelasi timp va rog a mai interveni pe langa onor Minister de resboiu sa se reguleze chestia onorariului meu pentru viitoarele patru luni.

Multumindu-va, va rog sa primiti asigurarea deosebitei mele stime si consideratiuni.

Inginer Aurel Vlaicu

Domniei Sale Domnului locotenent colonel Adrian Miclescu

Directorul Arsenalului Armatei.

Rezolutie pe document:

14 ianuarie 1910 S.2T

Se va trimite Min. Rugand a decide.

Lt.Col. Miclescu

1910 ianuarie 15

Raport privind justificarea cheltuielilor efectuate pentru constructia aeroplanului Vlaicu[2].

DIRECTIA ARTILERIEI

Nr.10127/15 ianuarie 1910

Referat

Sumar:

Construirea a unu sau doua aeroplane de inginerul Vlaicu in Arsenal, fara motor.

Cu No.7925 din 8 noiembrie 1909 s-a dat ordin Arsenalului a pune in lucru unul sau doua aeroplane dupa planurile si indicatiile ce le va da Dl Vlaicu, sub supravegherea sa.

In acest scop se deschide o comanda de 2.000 lei, afara de motor care va privi pe Dl inginer Vlaicu.

Domnul Inspector General al Artileriei supune Domnului Ministru cu raportul No.8043 din 9 noiembrie 1909 ca ordinul de comanda pentru constructia aeroplanului in suma de 2.000 lei maximum, trebuie complectata cu inca 1.000 lei, remunerarea inginerului Vlaicu pe timp de 3 luni.

Domnul Ministru pune rezolutia la 9 noiembrie 1909: "Se aproba suma de 900 lei pentru trei luni, cate 150 pentru fiecare frati".

In acest sens s-a dat ordinul No.8085 din 11 noiembrie 1909, Arsenalului de Constructii.

Statul Major General cu No.6244 inainteaza oferta casei Gnome si raportul atasatului militar prin care se arata ca Dl Vlaicu a fost la Paris si a ales ca cel mai bun, motorul Gnome, arata ca pretul acestui motor, este de 12.000 lei predat peste 6 saptamani si 14.000 lei daca predarea se cere imediat.

Nu se precizeaza in scrisoare daca preturile de mai sus sunt de la uzina sau cuprind si transportul.

Cum in ordinul No.7925 din 5 noiembrie 1909 catre Arsenal se prevede ca motorul priveste pe dl Vlaicu, am onoarea a va ruga sa bunevoiti a decide.

Directorul Artileriei

Rezolutie ministeriala:

Cererea Dlui Vlaicu este o surpriza placuta, intrucat potrivit ordinelor personale ale Dlui Ministru nu s-au aprobat decat cele ordonate anterior Arsenalului. Daca este vorba a se cheltui inca circa 12.000 lei, bugetul in curs nu poate suporta si aceasta cheltuiala. Am onoarea a ruga pe Dl Ministru sa binevoiasca a se decide daca i se aproba aceasta cheltuiala, si din ce fonduri sa se acopere.

Insp. Gral  ss./Indescifrabil/

Referat. Intendent General:

Nefiind fonduri suficiente in buget, sunt de parere ca suma sa se aprobe din fondul de intretinere al Arsenalului.

Insp. Gral  ss./Indescifrabil/

Rezolutie pe document:

Urgent, Directia Artileriei si Serviciul Administrativ

Se aproba 12 mii lei, cuprins aici si transportul si inscriindu-se motorul la Arsenal.

General Crainiceanu

1910 ianuarie 17

Scrisoare adresata de Vlaicu atasatului militar la Paris cu referire la constructia motorului.

Stimate Domnule Sturdza,

Bucuresti, 17 ianuarie 1910

Domnul Ministru de razboi a zis ca va trimite 14.000 de franci pentru motor, deci va rog foarte mult sa mergeti dumneavoastra la fabrica Gnom si sa spuneti sa-mi trimita imediat un motor si anume modelul care il intrebuinteaza Bleriot.

Daca insa ministerul numai 12.000 trimite, atunci va rog sa-mi comandati doar asa ca maximum in 6 saptamani sa fie gata, altfel sa plateasca ei 50 fr. Pe toata ziua de intarziere. Va rog sa nu va suparati pentru ca va inoportunizez iara, dar aeroplanul e aproape gata si ma grabesc sa fie in martie gata.

Cu deosebita stima

Aurel Vlaicu ingineriu

Arsenalul militar.

1910 februarie 9

Telegrama atasatului militar la Paris privind oferta fabricii de motoare GNOME.

Legatiunea Regatului Romaniei Paris

Atasatul militar

Catre

Ministerul de razboi

Nr.10058/9 februarie 1910

Motorul "Gnome" 50 CP, ambalat, costa 11.790 lei, dureza opt saptamani (constructia n.n.) deoarece uzinele [au fost] inundate. Penalitatea intarzierii furniturii 30 [Lei] zilnic.

Rog ordonati.

Atasat militar,

Maior Sturdza.

1910 februarie 21

Corespondenta intre Vlaicu si atasatul militar la Paris.

Mult stimate Domnule Sturdza

21 februarie 1910

Am aflat ca banii pentru motor sunt deja expediati. Va rog deci cu toata insistenta a-l comanda cat se poate de repede si a-mi scrie cand va fi gata.

Aveti bunatatea a-i spune fabricantului sa-mi trimita dimensiunile exterioare ale motorului.

Cu toata stima

Aurel Vlaicu

1910 februarie 28

Corespondenta intre minister si atasatul militar la Paris referitor la constructia motorului destinat aeroplanului Vlaicu.

MINISTERUL DE RAZBOI 

Cabinetul ministrului

Bucuresti, 28 februarie 1910

Iubite Sturdza

Astazi s-au expediat 12.000 fr. pentru motorul destinat Dlui Vlaicu, Dnul Ministru te roaga ca sa faci comanda motorului cu rugamintea de a-l gati mai repede ca 6 saptamani, fiidca altfel intarzie chestiunea.

Te rog foarte mult ca sa pui tot interesul si dragostea de care stiu ca esti capabil, pentru a servi pe inginerul Vlaicu despre care suntem toti convinsi ca nu se va face de rusine.

Dnul Ministru te mai roaga ca sa studiezi un regulament al atasatilor militari, serviciul ce ei trebuie sa indeplineasca, relatiunile cu ministerul de externe, resboi, stat major, etc. Acest studiu te roaga al trimite direct cabinetului ministrului.

In aprilie eu voi inlocui pe Petala la Belgrad.

La bugete se lucreaza.

Cu dragoste prieteneasca,

Dabija

1910 martie 20

Corespondenta intre Vlaicu si atasatul militar la Paris.

Stimate Domnule Sturdza 

20 martie 1910

Iar sunt silit a va scrie deoarece desenele motorului nu au sosit. Masina mea e gata si domnu ministru de razboi e foarte nerabdator, ma tot intreaba ca ce e cu motorul, iar eu am spus ca numai telegrama am primit-o.

Va rog deci foarte mult sa telefonati la fabrica sa-mi trimita desenul urgent si sa-mi scrie cand va trimite desenul.

Cu deosebita stima,

Ing. Aurel Vlaicu.

1910 martie 24

Aprobare a Consiliului de Ministrii pentru eliberarea sumei necesare comenzii pentru constructia motorului.

JURNAL

Consiliul Ministrilor

In sedinta sa din 24 martie 1910,

Luand in deliberare referatul Dlui ministru de razboi no.13068, de comun acord, APROBA, pe temeiul art.71, par.3.4 si 6, art.85 al.II din legea asupra contabilitatii publice sa se comande fara contract, un motor "Gnome" de 50 cai putere pentru aeroplanul Vlaicu ce se construieste in arsenalul de constructii al armatei.

Costul de 12.000 lei in plus diferenta de schimb, transport etc. se va acoperi din fondul numitului stabiliment.

General Crainiceanu

1910 aprilie 10

Corespondenta intre Vlaicu si atasatul militar la Paris[3].

Stimate Domnule Sturdza

Bucuresti 1 aprilie 1910

Am primit desenele si epistola, va multumesc foarte mult pentru ele. Va rog sa staruiti la fabrica sa-mi gateasca pe 15 april motorul ca altfel ei nu il fac pana atunci si fiindca ei in toate zilele gatesc cate unul, mi-l pot foarte usor trimite [pe] al meu la termen, daca insa nu stati de ei nu mi-l trimit nici in mai si eu vreau in tot cazul sa fie gata pe 10 mai ca daca nu imi apuca alti nainte. Va rog foarte mult sa luati pe inginerul Vuia cu dumneavoastra la incercarea motorului, acesta este cel dintai aviator roman, adresa lui Garches (s&o) 7 rue de Toulon. Va rog sa-i scrieti cu o zi inainte ca el are sa vie punctual si sa vedeti amandoi motorul.

Aeroplanul mi-a succes foarte bine, are numai 90 kg fara motor si e foarte solid, acuma numai sa nu cad cu el. Am auzit ca ati fost aici in Bucuresti dar mi-a parut rau ca nu ati venit sa vedeti aeroplanul.

Va rog inca odata sa binevoiti a urgenta trimiterea motorului.

Va salut cu dragoste,

Aurel Vlaicu

1910 aprilie 16

Corespondenta intre Vlaicu si atasatul militar la Paris.

Legatia Regatului Romaniei Paris.

Atastul Militar.

Paris 16 aprilie 1910.

Domnului A. Vlaicu inginer Bucuresti

Motorul "Gnom" a fost gata pe 15/28 curent. Fabrica imi scrie la aceasta data, regretand intarzierea, ea imi anunta ca receptia se poate face la inceputul saptamanii viitoare.

Indata dupa receptie, ce se va face cu D-l Vuia, precum ati dorit, motorul se va expedia la adresa Ministerului de Razboi, prin Casa de Expeditie cu care lucreaza Societatea "Motorilor Gnom".

Primiti, va rog, incredintarea inaltei mele consideratiuni,

Maior Sturdza

1910 aprilie 25

Raportul atasatului militar la Paris privind probele de functionare efectuate cu motorul GNOME destinat aeroplanului Vlaicu.

Legatiunea Regatului Romaniei Paris

Atasatul militar

25 aprilie 1910

Raport privitor la Motorul de aviatie "GNOME"

Ca urmare la depesa nr.57/10 catre Ministerul de Rosboiu direct, am onoare a raporta, ca, conform ordinelor reiterate ale Ministerului de razboi am grabit pe cat s-a putut expedierea mororului "GNOM"  pentru inginerul A. Vlaicu.

Ieri motorul s-a expediat cu mare viteza la adresa Arsenalului Armatei.

Incercarea de receptie s-a facut in modul urmator: s-a montat motorul dinaintea mea si a unui inginer pe care il rugasem sa ma asiste. Pompa de ulei nu era cea proprie motorului destinat Dlui Vlaicu, ci o pompa veche, fiindca cea destinata motorului nu era inca gata, asemenea capacul pe partea dinainte a motorului trebuia din aceiasi cauza inlocuit mai tarziu cu un alt capac special, cum l-a cerut Dl Vlaicu, cu "nas mare Bleriot".

Aceste parti accesorii nefiind de o importanta capitala la primirea motorului, am ingaduit ca incercarile sa inceapa. Daca as mai fi amanat sedinta, s-ar fi ivit noi intarzieri la expediere (a doua zi era duminica). Motorul s-a pus mai intai in miscare pentru a se vedea daca toate partile erau bine imbinate, dupa 15 min motorul s-a oprit, s-au demontat, partile s-au ajustat inca odata. Apoi motorul s-a pus in miscare si s-a invartit fara intrerupere 1 ceas 35 minute, el a umblat perfect cu o putere de 58-59 CP si facand 1200 invartituri pe minut. Dupa oprire am pipait cilindrii, care nu erau peste masura de incalziti. Pompa cea veche a fost stricata si s-a inlocuit cu pompa proprie motorului, s-a adaptat si capacul cel nou. Aparatul s-a pus din nou in miscare si s-a vazut ca pompa functiona bine. Am oprit dupa 15 minute si m-am declarat multumit. Am marcat motorul dedesubtul cilindrului Nr.3 si pe capacul cu "nas Bleriot" cu Nr.333. Insa marturisesc ca aceasta marca nu poate fi decat o garantie relativa, fiindca ea se poate repeta de altii pe alte aparate. Dar cred, dupa ceea ce am auzit, ca societatea motorilor "GNOM" este serioasa, afara de aceasta este in interesul ei de a ne da marfa buna.

Am, observat ca motorul consuma pe ora 18 litri de benzina si 4 litri uleiu, aceste date intereseaza desigur pe Dl Vlaicu si ar fi bine de a i se comunica fara intarziere.

Am luat cu mine la receptiune pe Dl T. Vuia, inginer constructor de motoare, un roman banatean stabilit aici, el a avut bunavointa a ma asista. Impresia sa a fost ca motorul este bun.

Plata se va face dupa expediere. Fabrica a intarziat predarea cu 7 zile, ceace ar corespunde unei penalitati de Fr. 210. Mi s-a spus de Dl T. Vuia ca uzanta ar fi de a renunta la o intarziere asa de neansemnata la aceasta pretentie, mai cu seama in cazul de fata din cauza inundatiilor, cari au impiedicat fabrica de a lucra ca de obiceiu. Ma voi conforma acestei uzante, daca Ministerul de Razboi nu-mi va trimite alt ordin.

Maior A.D. Sturdza

1910 aprilie 29

Raport situatia cheltuielilor ce urmeaza a fi efectuate in continuare.

MINISTERUL DE RAZBOI

Arsenalul de Constructii

Catre

Directia 3 Artilerie

Nr.848/29 aprilie 1910

La Nota nr.1033/29 aprilie 1910, a onoarea a raporta:

1.Motorul nu a sosit. Maiorul Sturdza a telegrafiat la 26 aprilie 1910 ca s-a expediat cu mare iuteala si ca incercarea a fost pe deplin satisfacatoare, credem ca in 4-5 zile va sosi.

2.Materialul comandat in strainatate: mai este un lagar de rezerva pentru motor, de 30 lei care va sosi pentru cateva zile. Alte piese nu se vor mai comanda.

Se noteaza pe contrapagina situatiunea lucrarilor aeroplanului, din care rezulta ca mai trebuie 2.000 lei pentru terminarea lor.

Directorul Arsenalului

Lt.Col. A. Miclescu.

Rezolutie pe document Director Superior:

Rog a se aproba suma de 2.000 lei, ultima dupa cum arata directorul arsenalului. Urgenta se impune prin scoaterea imediata a motorului din vama - care se asteapta din zi in zi -, si [pentru] a nu intrerupe lucrarile in curs.

Director superior

ss./Indescifrabil/

Rezolutie pe document Ministerul de Razboi:

Se aproba 2.000 lei si cate 300 lei [renumeratie pe mai, iunie, ca ultima cheltuiala.

General Crainiceanu

1910 mai 23

Cererea adresata de Vlaicu ministrului de razboi pentru suplimentarea sumei necesare constructiei aeroplanului sau.

Domnule Ministru,

Va rog sa binevoiti a-mi acorda inca o mie de franci pentru montarea aeroplanului meu.

Totodata, va rog sa denumiti pe lucratorul din arsenal Iordanescu ca mecanic la aeroplan sub conducerea mea, care mi-a montat tot aeroplanul cu o leafa de 200 fr. lunar pe luna aprilie si mai.

Aurel Valicu

Rezolutie pe document:

Dir. Arsenalului va refera si opina.

Gen. Crainiceanu

23 mai 1910

1910 iunie 4

Raport privind situatia lucrarilor de montaj al aeroplanului Vlaicu si transferarea lucratorului Iordanescu la Cotroceni ca mecanic al aparatului.

MINISTERUL DE RAZBOI

Arsenalul de Constructii

Catre

Directia 3 Artilerie

Nr.2281 din 4 iunie 1910

Am onoarea a va face cunoscut ca dl inginer Vlaicu, terminand montarea aeroplanului, l-a transportat la hangarul de pastrat baloanale de la Cotroceni. Prin Ordinul nr.163/3 aprilie 1910 si nr.1674/8 mai 1910, lucratorului Iordanescu i s-a aprobat sa i se platesca pe luna 200 lei cat vor dura experimentele, socotindu-se din momentul transportarii la hangar a aeroplanului.

Directorul Arsenalului,

Lt.Col. A. Miclescu

1910 iunie 22

Solicitare adresata de Vlaicu ministrului de razboi pentru a fi sustinut financiar in continuare pana la definitivarea proiectului sau.

Domnule Ministru,

Bazat pe inalta Dumneavoastra solicitudine pentru intruparea aeroplanului meu, am deosebita onoare sa supun aprecierii Dumneavoastra urmatoarele consideratiuni:

In cursul scurtelor experiente facute pe campul Cotrocenilor si intrerupte din cauza unui accident fara mare importanta, am reusit sa dovedesc ca aeroplanul construit de mine prin bunavointa Dumneavoastra la arsenalul armatei intruneste toate conditiunile a unui bun aparat de zburat.

Ramane acum Domnule Ministru ca, continuarea experientelor din cursul verii pana in luna septembrie viitor sa ma familiarizez cu modul de a conduce aparatul, de a-i cunoaste toate finetele si abilitatile carmei, pentru ca aparatul meu sa poata avea succesul conceput de mine si dorit atat de mult de Dumneavoastra.

In consecinta, va rog Domnule Ministru ca pentru urmarea acestui scop final sa binevoiti a-mi pune la dispozitie mijloacele necesare cu care sa pot continua experientele pana in luna septembrie. Aceste mijloace care sper sa fie ultimele sunt:

-1.200 lei pentru reparatiuni si benzina, 400 lei leafa mecanicului pe lunile august si septembrie si --1.500 lei leafa mea socotita a cate 500 lei pe lunile iulie, august si septembrie.

In total 3.100 lei.

Imi permit Domnule ministru sa va atrag binevoitoarea atentie ca sporul de 200 lei lunar la leafa mea este necesitat de faptul ca Domnul Ministru la lucrarilor publice mi-a taiat leafa de 300 lei ce-mi acorda.

Primiti va rog Domnule ministru asigurarea profundei mele stime si consideratiuni.

Inginer Aurel Vlaicu

1910 iulie 5

Raport urmare solicitarii lui Vlaicu de a i se aproba sumele necesare finalizarii experientelor cu aparatul sau[4].

MINISTERUL DE RAZBOI

Directia Artileriei

No.3819/5 iulie 1910

Cu privire la cererea Dlui inginer Vlaicu de a i se aproba suma de 3.100 lei.

Prin alaturatul referat No.3607 din 28 iunie a.c. s-a supus Dlui Ministru cererea Dlui Inginer Vlaicu, prin care solicita inca 3.100 lei pentru a duce la bun sfarsit lucrarea cu aeroplanul si deci a continua si experientele pana in luna septembrie.

Neluandu-se inca nici o hotarare in aceasta privinta si avand in vedere, pe de o parte ca Ministerul a cheltuit pana in prezent pentru aceasta lucrare, suma de 20.700 lei, iar pe de alta parte, faptul ca modul cum este alcatuit aeroplanul da multe sperante de reusita, suntem de parere ca sa se aprobe Dlui Inginer Vlaicu suma de 3.100 lei, repartizata asa dupa cum s-a aratat in referatul alaturat No.3607 din 28 iunie 1910, platindu-se de Arsenal in contul comenzii deschise (No.7925/1909).

Directorul Artileriei

Maior ss./Indescifrabil/

Rezolutii:

-Am onoarea a prezenta Dlui Ministru referatul de fata, supus la rezolvatiunea Dsale pe referatul No.3607. Pentru a se putea ajunge la un sfarsit cu aceasta inventiune care reusita va putea fi de un folos real armatei, sunt de parere a se aproba.

General ss./Indescifrabil/

-Se aproba pentru ultima oara. Nu se va mai reveni.

Sporul de leafa nu se aproba.

1910 iulie 9

Raspunsul ministerului de razboi privind sumele aprobate de ministru[5].

MINISTERUL DE RAZBOI 

Nr.3945/9 iulie 1910

Domnule,

Ca raspuns cererei inregistrata la No.2960/1910, am onoare a face cunoscut ca Domnul Ministru a aprobat ca Arsenalul sa mai dea la comanda aeroplanului ultima oara si fara a mai reveni:

1.200 lei pentru reparatiuni si benzina,

400 lei leafa mecanicului pe august si septembrie,

900 lei leafa D-voastra pe iulie, august si septembrie,

Adica in total suma de lei 2.500.

Sporul cerut la leafa D-voastra nu s-a aprobat.

Directorul Artileriei

Maior ss./Indescifrabil/

Domniei Sale Domnului Inginer Vlaicu.

1910 august 13

Procesul verbal al comisiei militare de evaluare a aeroplanului Vlaicu 1910.

Proces Verbal

Subsemnatii, asistand in ziua de 13 august 1910 la zborurile executate de inginerul Vlaicu cu aeroplanul sau, am facut de comun acord urmatoarele incheieri spre a putea fi aduse la cunostinta ministrului de razboi, care subventioneaza pe acest inginer.

I)-Zborurile executate au fost in numar de 2, de acelasi gen si parcurs, cel dintai fiind mai incet ca cel de al doilea, ambele s-au executat la Cotroceni la ora 6 p.m. si 6 si 1/4, pe timp calm.

Pornirea intaia s-a facut parcurgand pe roti o distanta de circa 40 m dupa care aparatul s-a ridicat cu toate rotile deodata, luand directia oblica in sus dela hangar pe coltul N. al poligonului infanteriei, pana ce a atins inaltimea de 40 m, cand aviatorul a salutat lung cu capela in mana dreapta si a mers pe aceasta inaltime pana la linia forturilor, pe care a urmarit-o, ocolind apoi spre N., de unde a ocolit spre E., a urmat [directia] drept spre hangar unde a aterizat parcurgand printre public vreo 20 m, in tot timpul acesta de circa 10 minute, s-a parcurs deci cam 14 km, aparatul mergand cu 27 cai putere si asa ca elicile se invarteau incet, caci li se puteau vedea aripile, nu s-a observat nici cea mai mica ezitare, tangaj sau balansare.

La coborare aviatorul a fost viu aplaudat si imbratisat de cunoscuti, prieteni si protectori, dansul a declarat ca e foarte multumit de aparat, doar ca motorul proecteza grasime in jur si-i murdareste hainele, lucru ce va remedia prin adoptarea unei perdele.

Al 2-lea zbor parcurs s-a executat pe acelasi drum, insa ridicandu-se dupa 14 la 15 m de parcurs pe pamant si urcandu-se la circa 60 m, aterisajul s-a facut mai calm si mai sigur, tot in mijlocul asistentei, aviatorul saluta mereu pe trecatori pentru a arata ca-si poate conduce aparatul cu o mana, parcursul de 15 km la facut in 9 minute (aproape 100 km/h), cu 37 cai putere (aparatul poate da 50 cai putere).

II)-Parerea noastra este ca aceste zboruri sunt proba cea mai buna ca inginerul Vlaicu este pe calea adevarata si cel putin ii mai trebuie ca sa poata concura aparatul sau cu primele aparate cunoscute, acesta parere se sprijina pe consideratia ca, cu un aparat mai inferior celui experimentat, autorul nu ar fi putut executa zborurile atat de reusite deoarece practica sa de pilotaj este foarte restransa si nu a mai zburat propriuzis pana astazi, din timiditatea, naturala, datorita accidentului cauzat prin neandemanarea lui la manevrarea volanului.

Meritul aviatorului Vlaicu este doar ca, fara scoala de pilotaj si fara sa mai fi zburat, a reusit de prima data a executa zboruri ca aviatorii cei mai renumiti, fara a avea temperamentul calm al acestora, aceasta probeaza ca aparatul sau la ajutat mult la succes, prin stabilitatea lui si calitatile de simplicitate de manevra.

Credem dar ca acest aeroplan poate deveni un pretios aparat de recunoasteri, adica foarte util armatei si suntem de parere ca Ministerul de razboi trebuieste a continua sa patroneze realizarea lui definitiva si sa intre in tratative cu autorul spre a-si asigura dreptul de constructie.

Concluziile de mai sus nu sunt bazate numai pe buna reusita a acestor zboruri, ci dupa cum mai inainte de ele suntem convinsi de calitatile bune ale acestui aeroplan, pe care l-am sustinut contra criticilor exagerate, ce i s-au adus.

III)-In rezumat se opineaza prin incheiere urmatoarele:

a)A se continua proba acestui model, in asistenta unei comisii militare de experienta compusa din ofiteri.

b)A se face o intelegere cu aviatorul pentru a se asigura Ministerului prioritatea acestui aparat.

c)A se construi un model definitiv cu motorul actual pentru care sa se prevada si aproba suma de lei 18.000 (cu motor nou).

d)A se prevede un fond bugetar de cel putin 100.000 lei pentru construirea a cel putin o parte din aeroplanele necesare armatei.

f)A se infiinta la Arsenal o sectiune speciala pentru construirea de aeroplane, sub conducerea inginerului Vlaicu, aceasta fiind alaturi de sectia pentru reparatia automobilelor, peste tot sub conducerea Domnului Vlaicu, pentru care sa i se preveada o leafa lunara de cel putin 600 lei.

Semnaturi: ss./Indescifrabil/

1910 august 17

Propunerea directorului superior al artileriei pentru recompensarea lui Vlaicu pentru reusita proiectului sau.

DIRECTIA ARTILERIEI

catre

Ministerul de Razboi

17 august 1910

Subsemnatul sunt de parere a se acorda inginerului Vlaicu o recompensa nationala de 50.000 lei ca unuia care a realizat cel dintai aparat de zbor in Romania.

Cu aceasta suma, inventatorul va putea sa-si breveteze in tara si strainatate inventiunea, precum si sa-i serveasca la cheltuieli de prima necesitate in dezvoltarea mai departe a inventiunei precum si a pregatirii sale ca pilot, ceace nu poate obtine, decat in strainatate.

In aschimbul acestei sume, inginerul Vlaicu sa se oblige prin contract, a ceda drepturile sale de patent pentru construirea aeroplanelor militare.

Suma de 50.000 nefiind disponibila la nici unul din creditele Ministerului sunt de parere a se cere consiliului de ministri acordarea unui credit special in acest scop.

Directorul Superior al Artileriei

Cen.Adj.  G. Georgescu

Rezolutie pe document:

"A se pune toate propunerile admisibile la un loc si inainta".

Ministru

Gral. Grigore Crainiceanu

"Propun sa plateasca si cheltuielile facute de Ministerul de razboi".

Gral. ss./Indescifrabil/

1910 august 27

Instiintare adresata lui Vlaicu privind vizita membrilor Casei Regale a Romaniei la Cotroceni pentru a asista la zboruri.

MINISTERUL DE RAZBOI

Directia a 3-a Artilerie

catre

Inginerul Vlaicu

Nr.5696/27 august 1910

Binevoiti a cunoaste ca ASR Principele Ferdinand al Romaniei Va veni la Cotroceni in ziua de 29 august ora 5 si ¾ p.m. irevocabil, pentru a vizita aparatul de zburat, cand veti executa si zboruri.

In consecinta veti lua toate masurile ca aeroplanul sa fie in perfecta stare de a putea functiona.

Directorul Artileriei,

Colonel T. Ghenea

1910 septembrie 20

Instiintare cu privire la acordul ministrului de razboi pentru participarea lui Aurel Vlaicu cu aeroplanul sau la manevrele regale din toamna anului 1910.

DIRECTIA ARTILERIEI

Nr.6463/20 septembrie 1910

Stat Majorului General

Am onoare a face cunoscut ca domnul ministru a aprobat ca inginerul Vlaicu sa ia parte la manevre impreuna cu aeroplanul sau. El va fi insotit de locotenentul Dragalina din Regimentul 2 Cetate si 5 soldati dati de catre arsenalul de constructii.

Inginerul pentru transportul masinii sale are nevoie de 2 vagoane platforma de 12 m lungime si un vagon inchis pentru scule, benzina si mecanici.

Comunicand cele ce preced, va rog sa binevoiti a dispune sa i se comunice, prin Arsenal, data si locul cand si unde trebuie sa soseasca si trenul cu care porneste.

Totodata, am onoare a face cunoscut ca pentru automobilul ce inginerul Vlaicu a cerut ca sa-l urmareasca, domnul ministru a pus rezolutia: "la fata locului".

Directia Artileriei,

Colonel Ghenea

1910 septembrie 23

Jurnalul consiliului de ministrii privind aprobarea sumelor solicitate de minister pentru aeroplanul Vlaicu 1910

Consiliul Ministrilor

Jurnal nr.1369

In sedinta sa din 23 septembrie 1910:

Luand in deliberare referatul nr.6299 al D-l Ministru de Razboi, de comun acord cu expunerile facute,

APROBA

Sa se dechida un credit extraordinar de 75.000 lei asupra tezaurului care se va acoperi din excedentul exercitiului bugetar 1909-1910 din care se va plati:

a)-50.000 lei indemnitate inginerului Vlaicu, in schimbul carei va ceda Ministerului de Razboi, dreptul de a construi aeroplanul sau, in oricate exemplare ar voi.

b)-25.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor facute cu construirea aparatului.

Domnii ministri de razboi si finante vor aduce la indeplinire dispozitiile acestui jurnal.

General ss./Indescifrabil/

1911 octombrie 11 

Decret regal pentru acordarea lui Vlaicu a Ordinului Steaua Romaniei in gradul de Cavaler

CAROL I

Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala

Rege al Romaniei.

La toti de fata si viitori, sanatate.

Asupra raportului Ministrului Nostru al Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor, sub No,20981

Am decretat si decretam

Art.I. Numim membru al Ordinului Steaua Romaniei in gradul de Cavaler pe Dl Inginer Vlaicu (Aurel), aviator.

Numitul va purta insemnele civile.

Art.II. Ministrului Nostru al Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor este insarcinat cu executarea acestui Decret.

Dat in Castelul Peles la 11 octombrie 1911

(Semnat) Carol.

Ministrului al Afacerilor Straine

Cancelar al Ordinelor

(Semnat) T. Maiorescu

(Arhiva - Muzeul Aviatiei - Fond Aurel Vlaicu)

<!doctype html public '-//w3c//dtd html 4.0 transitional//en'>

AUREL VLAICU

(6 noiembrie 1882, comuna Bintinti, judetul Hunedoara - 13 septembrie 1913, comuna Banesti, Campina)

Clasele primare le-a facut in comuna natala, Bintinti[6], iar cele de liceu, mai intai la Orastie, apoi la Sibiu. In 1902 s-a inscris la Scoala Politehnica din Budapesta, iar din 1903, frecventeaza cursurile Scolii Politehnice din München. In paralel, a lucrat la planurile construirii unui aparat de zbor, cu aripi batante, actionate de arcuri. Anul 1908 il gaseste la Fabrica de motoare 'Opel', din Russelshein. Dupa ce construieste - in iunie 1909, in comuna natala - un planor, Vlaicu va merge la Bucuresti, pentru a construi, cu sprijinul autoritatilor, un avion dupa o conceptie proprie, absolut originala.

        Aici, sprijinit de numerosi prieteni - scriitorii Octavian Goga, Vlahuta, Emil Garleanu, St. O. Iosif, George Cosbuc etc. - a construit un model de aeroplan, de dimensiuni reduse, cu care a facut o demonstratie in fata lui Spiru Haret, Ministru al Instructiunii Publice. Incantat de reusita, de ideile si tenacitatea lui Vlaicu, S. Haret a insistat pe langa forurile de resort si a obtinut aprobarea pentru construirea aeroplanului 'Vlaicu I', in Arsenalul armatei.

        Dupa o munca intensa, aeroplanul, cu exceptia motorului, va fi terminat in 1909. Pleaca la Paris, pentru a cumpara motorul necesar avionului, unde il intalneste pe Traian Vuia, cu care s-a sfatuit, in privinta tipului de motor potrivit.

In 1910, pe campul Cotrocenilor, Vlaicu a desprins de la sol avionul, care s-a ridicat la o inaltime de 3-4 m, zburand pe o distanta de circa 40 m, dupa care a aterizat lin. La 23 iulie 1910, Vlaicu, la o noua incercare, a zburat din nou, parcurgand o distanta de 400 m, la o inaltime de 4 m. In sfarsit, o a treia incercare, ce a avut loc la 10 august, s-a soldat cu un adevarat succes, pentru ca aeroplanul s-a inaltat la cateva zeci de metri, parcurgand o distanta de 4 km.

Din acel moment, aparatul se putea compara cu cele mai bune aparate de zbor, existente in lume, la momentul respectiv.

        La 27 septembrie 1910, la propunerea Ministerului de Razboi, Vlaicu a participat la manevrele militare, ce aveau loc in acea toamna, ducand, in zbor, un mesaj de la Slatina la Piatra-Olt. Din acest moment, Romania devine a doua tara, dupa Franta, care folosea avionul in scopuri militare.

        In 1910, obtine brevetul RO 2258 pentru 'Masina de zburat ca un corp in forma de sageata'.

        In toamna aceluiasi an, Aurel Vlaicu a inceput proiectarea unui nou aeroplan, pe care, tot cu sprijinul lui Spiru Haret, l-a construit la Scoala de Arte si Meserii.

        Cu acest nou aparat, 'Vlaicu II', avand imbunatatiri substantiale, a luat parte la jubileul organizat cu  ocazia  implinirii  a  50  de ani de la infiintarea 'Asociatiei pentru literatura si cultura poporului roman', sarbatorire care avea loc pe Campia Libertatii de la Blaj.

       Au urmat turnee aviatice, la Sibiu, Brasov, Iasi si in alte orase din tara, unde avionul 'Vlaicu II' a stabilit o serie de performante deosebite (zbor la o altitudine de 1000 m, viteza medie de 90 km/h, acrobatii).

        Pentru toate aceste realizari, la propunerea lui Spiru Haret, Academia Romana i-a acordat premiul 'Gheorghe Lazar'.

        In vara anului 1912, la concursul aviatic international de la Aspern-Viena, in compania unor celebri piloti ai vremii, a obtinut premiul I, pentru aruncarea unui proiectil, la tinta, de la o inaltime de 300 m, si premiul al II-lea, dupa cunoscutul pilot francez Roland Garros, pentru aterizarea la punct fix.

        Cea mai mare dorinta a sa era sa incerce un zbor peste muntii Carpati. De aceea, in 1913 a inceput sa lucreze la proiectarea unui nou aparat, 'Vlaicu III', prevazut sa fie construit, in intregime, metalic. Aceasta idee a sa era remarcabila pentru acel moment, deoarece, primele avioane de constructie metalica au aparut mai tarziu.

        Intre timp, afland ca un aviator strain intentiona sa incerce un zbor peste Carpati, pe 13 septembrie 1913, Vlaicu a decolat de langa Bucuresti, cu 'Vlaicu II', intr-un zbor catre munti, dorind sa realizeze primul aceasta performanta, la bordul unui avion de constructie romaneasca.

       Din pacate, proiectul sau, la care tinea foarte mult, nu se va realiza, deoarece deasupra comunei Banesti, langa Campina, avionul s-a prabusit, pilotul sau gasindu-si moartea in acest accident. Acolo s-a ridicat un monument, care va aminti, pentru totdeauna, curajul si sfarsitul tragic al marelui Vlaicu.

Dupa moartea sa, colaboratorii sai C.Silisteanu si G.Magnani au terminat de construit avionul sau Vlaicu III, complet metalic, care a fost zburat de pilotul Petre Macavei. Din pacate, acest avion a fost pierdut in timpul primului razboi mondial.

Anexa

AVIONUL VLAICU No. 1 (1910)

De la primul zbor cu acest avion constructorul nu i-a mai adus nici o modificare, fapt la care a contribuit si iscusinta de care Aurel Vlaicu a dat dovada pilotand avionul.

'Aeroplanul Vlaicu este cel mai simplu, cel mai usor si cel mai lesne de pilotat.'

Un singur tub de aluminiu, lung de 10 m, sustine toate elementele principale ale aeroplanului, dispuse din fata spre spate astfel : profundorul, directia dubla, elicea tractiva, aripile, elicea propulsiva si suprafetele fixe, care formau ampenajul fix al avionului. Carma de urcare si coborare, fixata printr-o articulatie mobila la capatul anterior al tubului era formata dintr-un cadru de frasin, curbat si imbracat, ca si celelalte suprafete, cu panza cauciucata, extrarezistenta. Aeroplanul Vlaicu este singurul dintre monoplane care are carma de inaltime in fata. Pe lonjerul central, la o departare de 4 m de carma de inaltime, se afla fixate in mod rigid aripile de forma parabolica.

Ramele lor construite din lemn de brad, curbat la etuva, sunt imbracate cu panza impermeabila (cele mai usoare construite pana acum).

Trenul de aterizare avea la partea anterioara doua roti independente, cu pneuri si cu amortizoare confectionate din rondele de cauciuc. La partea dinapoi era dispusa o roata mai mica, fixata de nacela printr-o furca cu arcuri spirale din otel. Aeroplanul mai avea o patina mediana pentru amortizarea socurilor mai puternice la aterizare, insa care de fapt, avea mai mult destinatia de a constitui, dupa cum spunea insasi Vlaicu: 'un fel de siguranta pentru cei ce incep sa invete manuirea aparatului.'

Dispozitivul de carmuire era format dintr-un volan, prin rotirea caruia se obtinea ridicarea sau coborarea carmei de inaltare, iar prin deplasarea lui laterala se actiona carma de directie in sensul respectiv.

Din punct de vedere militar, aeroplanul este cel mai propriu deoarece:

a.      pilotul poate vedea in toate directiile, fiind plasat dedesubtul aripilor;

b.     poate plana cu viteza foarte mica spre a observa bine terenul si dupa ce a facut observatia, se poate transporta cu cea mai mare iuteala spre a comunica celor in drept rezultatul;

c.      gratie greutatii sale mici se poate ridica in cateva minute la peste 1000 m, evitand focul inamicului sau atacul altor aeroplane dusmane;

d.     este foarte usor demontabil si transportabil, legat de un automobil sau furgon

Bibliografie

Carti :

1. *** Istoria aviatiei romane, Bucuresti, Editura Academiei, 1984
2. *** The Illustrated Directory of A Century of Flight, Greenwich Editions, 2003
3. Antoniu, Dan; Cicos, George; Buiu, Ioan; Bartoc, Alexandru: Vlaicu, Bucuresti, Editura Anima, 2009
4. Antoniu, Dan; Cicos, George: Romanian Aeronautical Constructions
5. Balan, Ion Dodu: Aurel Vlaicu, Bucuresti, Editura Ion Creanga, 1976
6. Milorian, Sergiu: Aurel Vlaicu, Bucuresti, Editura Tineretului, 1962
7. Petrescu, Mihai-Athanasie: Zburatori romani, Videle, Editura Euro Vida M, 2002
8. Salca, Horia: Contributii romanesti in aviatie, Brasov, Editura Transilvania Expres, 2003
9. Sandachi, George-Paul; Avram, Valeriu; Petrescu, Aurelia; Petrescu, Mihai-Athanasie: Pasarea maiastra - Relatiile romano-franceze in domeniul auronatic, Bucuresti, Muzeul Aviatiei, 2009

Periodice:

1. Colectia publicatiei DRUM
2. Colectia revistei MODELISM INTERNATIONAL
3. Colectia revistei TOP GUN
4. Colectia revistei PILOT MAGAZIN

Web Sites

1. www.aripiromanesti.ro
2. www.aviatia.ro
3. www.aviatori.ro
4. www.hangartalk.ro
5. www.rospotters.ro