Efectul de sol

Efectul de sol

Se poate observa ca in timpul zborurilor acrobatice, la trecerile facute la rasul solului sau la aterizare in perioada filarii, planorul are o comportare deosebita, parcurgand o distanta mai mare decat i-ar permite finetea aerodinamica.

Fenomenul poarta numele de efect de sol si este o interferenta intre aripa aeronavei si sol, aspectul curgerii aerului intre cele doua suprafete avand un caracter special.

O explicatie ar fi aceea legata de mecanismele aparitiei rezistentei induse (vezi paragraful Rezistenta indusa). Astfel, datorita vitezei induse w_i, in spatele aripii curentul de aer este deflectat in jos (vezi Fig. 28.69.), dand nastere unui unghi de incidenta indus, care, la randul sau, micsorand incidenta reala, deplaseaza pozitia lui F_z spre inapoi si creaza rezistenta indusa. Daca planorul zboara la foarte joasa inaltime, deflexia curentului de aer nu mai este posibila ca in cazul evolutiei la altitudine si deci unghiul indus, micsorandu-se ne va scadea si rezistenta indusa (vezi Fig. 28.69.).

Fig. 28.69. Efectul de sol

In urma experientelor efectuate, s-a constatat ca rezistenta indusa scade semnificativ numai in cazul zborurilor la care inaltimea aripii fata de sol este mai mica de 20% din anvergura (pentru planoare 3-4m.). Rezulta deci ca efectul de sol se va manifesta cu atat mai intens cu cat anvergura va fi mai mare si cota h a aripii fata de sol va fi mai mica. Din aceasta ultima cauza, planoarele cu aripa mediana vor avea o comportare mai buna decat cele cu aripa sus, finetea lor fiind oricum imbunatatita (vezi Fig. 28.70.).

Tinand cont si de faptul ca efectul de sol se simte mai puternic pe timp linistit, vantul defavorizandu-l, prezentam in Fig. 28.71. modificarea polarei unui planor cand asupra sa se manifesta acest fenomen.

Fig.28.70. Variatia polarei Fig. 28.71. Modificarea polarei

functie de montarea aripii la aparitia efectului de sol