Cultura gumelnita. generalitati

CULTURA GUMELNITA. GENERALITATI

"Cioburile in foarte mare numar, cateva lame fragmentate din silex, ramasitele de lut ars, si ale greutatilor de la plasele de peste, indicau ca aici a fost o statiune eneolitica. Existenta fragmentelor ceramice cu proeminente alungite sau cu striuri si cu linii paralele incizate, conduceau de asemenea la aceasta concluzie", (V. Dumitrescu 1924, p.325).

Statiunea eponima a acestei culturi a fost mentionata pentru prima data de creatorul scolii arheologice romanesti, Vasile Parvan. Abia incepand cu 1924 Vladimir Dumitrescu a pus la dispozitia preistoricienilor din lumea intreaga prima colectie de materiale specifice, (ceramica, plastica, utilaj litic si de os etc.), adunata chiar din asezarea mai sus mentionata, pe care o semnalase ca statiune preistorica inca din 1921, (V. Dumitrescu 1924, p.325-342).

Aria de raspandire a culturii Gumelnita pe teritoriul nostru corespunde, in general, cu cea culturii Boian in Muntenia; s-a extins si in Dobrogea, pe teritoriul ocupat inainte de cultura Hamangia, precum si in sudul Basarabiei. La sud ajunge pana in jumatatea orientala a Bulgariei, la nord si la sud de Balcani este raspandita cu numele de Kodjadermen - Karanovo VI, si ajunge pana la Marea Egee.

S - a format in principal pe fondul culturii Boian, dar se pare ca are si o componenta Marita, ( si aceasta fiind partial contemporana cu Boian), din sud - estul Bulgariei, (S. Marinescu - Balcu 2001, CD - ROM).

Asa cum fiecare cultura are elementele ei caracteristice, la fel si cultura Gumelnita este caracterizata de anumite elemente care o diferentiaza de celelalte culturi: ceramica pictata cu grafit, primele vase de tip askos si rhyton, topoarele masive ca si lamele lungi de silex, o mare varietate de unelte de os si corn, numeroase podoabe realizate din os si corn, plastica extrem de variata, (statuete antropomorfe si zoomorfe)etc. Arama este la randul ei folosita in chip curent atat pentru realizarea unor obiecte de podoaba, (intre care acele cu capul dublu rasucit spiralic - tip raspandit pana departe in Asia de sud-est, in valea Indusului) cat si pentru diverse tipuri de topoare masive, toate dovedind cunostinte destul de avansate ale mesterilor gumelniteni in domeniul tehnologiei prelucrarii aramei.

Cronologia absoluta, asupra careia inca mai exista discutii, situeaza aceasta cultura, potrivit ultimelor date calibrate, in limitele ultimei jumatati a mileniului V i.Chr. si poate si la zorile mileniului IV i.Chr.

Specialistii sunt de parere ca sfarsitul evolutiei asezarilor gumelnitene a fost violent si dramatic, populatia din aceste asezari fiind nevoita sa se retraga sub "socul" reprezentat de comunitatile nord - pontice Cernavoda I, dar foarte probabil si sub presiunea exercitata de triburile Cucuteni A3, (Ibidem.).