COMPONENTELE CIRCUITULUI FRIGOGEN

COMPONENTELE CIRCUITULUI FRIGOGEN

Fluidele frigorigene

Nu exista in natura, deci trebuie fabricate. Sunt lichide refrigerante a caror denumire comerciala este aceea de FREON.

In functie de utilizare (frigidere, congelatoare, aer conditionat in cladiri sau in autovehicule, etc.) putem intalni diferite tipuri freon : R12, R22, R504, R134a, etc.

In 1974 a fost avansata pentru prima data ideea potrivit careia acumularea de clor provenita din emisiile de clorofluorocarbonati (CFC) in straturile inalte ale atmosferei antreneaza o epuizare a stratului de ozon si o incalzire a suprafetei pamantului (efect de sera). Efectul de sera are loc datorita acumularilor de gaz ( CO₂ si CFC ) in straturile joase ale atmosferei. Aceasta ar avea ca efect limitarea schimburilor termice cu straturile atmosferice superioare mai reci, ceea ce are drept consecinta o incalzire globala a planetei.

Stratul de ozon este o pelicula foarte subtire care inconjoara Pamantul la o altitudine de aproximativ 30.000 m. Acest strat are rolul de a filtra razele ultraviolete de origine solara care sunt daunatoare organismului uman (maladii ale pielii, cataracta,.), vegetatiei si animalelor. Distrugerea acestui ecran protector s-ar datora unei recombinari a clorului cu atomii de oxigen ai ozonului.

Din ansamblul de CFC ce contribuie la distrugerea stratului de ozon, se considera ca partea de R12 utilizata ca lichid frigorigen in sistemele de conditionare a aerului pe autovehicule este de aproximativ 20%. Folosirea unui nou lichid frigorigen pentru inlocuirea lui R12 in sistemele de conditionare a aerului este deci atat o necesitate cat si o obligatie.

Constructorii de automobile au ales sa utilizeze ca inlocuitor al lui R12 refrigerentul R134a. El nu contine clor si drept consecinta, nu ataca stratul de ozon. In plus, participarea sa la efectul de sera este net inferioara celei a lui R12 (in jur de 12 ori mai putin)

Refrigerantul R 12

Pana nu de mult timp a fost fluidul cel mai raspandit, dar noua legislatie europeana ii interzice acum productia.

Numele chimic este : DICLOR - DIFLUOR - METAN (CCl₂F₂). Este un metan (CH₄) in care atomii de hidrogen au fost inlocuiti prin doi atomi de clor si doi atomi de fluor.

Este inodor si neinflamabil.

La presiune atmosferica freonul trece din starea lichida in starea gazoasa la temperatura de -29,8⁰C. Este temperatura sa de fierbere.

R12 face parte din clasa CFC - clorofluorocarbonati.

Refrigerantul R 134a

Numele chimic : TETRAFLUOR - ETAN (C₂H₂F₄). Este un etan (C₂H₆) in care s-au inlocuit 4 atomi de hidrogen cu 4 atomi de fluor.

Ca si predecesorul sau este inodor, incolor si neinflamabil.

La presiune atmosferica normala, R134a trece din faza lichida in faza gazoasa la -26,1⁰C.

R134a face parte din clasa HFC - hidrofluorocarbonati.

Proprietatile fundamentale ale acestor substante, care le fac bune fluide refrigerante sunt :

Temperatura joasa de fierbere (de trecere in stare de vapori) la presiunea atmosferica. Deci putem raci cu usurinta un corp (evaporatorul) incalzit de la aerul care il inconjoara. Trecerea caldurii de la un corp la altul este cu atat mai rapida cu cat diferenta de temperatura dintre ele este mai mare.

Temperatura de condensare ridicata la presiuni relativ mici (de exemplu 70⁰C la 18 -21 bari). Deci gratie condensorului caldura poate fi evacuata in exterior fara a fi necesar ca acesta sa aiba o suprafata prea mare.

Sa facem o diferenta intre aceste doua gaze : in afara de temperatura de fierbere, utilizarea de R134a angajeaza o crestere de presiune in raport cu R12 cauzata de diferenta de compozitie dintre cele doua gaze.

Compresia

Compresoarele

Rolul sau este de a ridica presiunea refrigerantului care iese din evaporator si de a intretine circulatia acestuia in sistem. Antrenarea lui se face prin intermediul unui ambreiaj electromagnetic ce transmite miscarea de la motor la arborele compresorului.

Aspiratia.  Identificarea se face printr-o eticheta lipita pe corp.

▬▬▬ Refularea

Ambreiajul electromagnetic.

Corpul compresorului.

Chiulasa.

Valva de control.

Compresorul fixat pe motor prin suruburile ( ) este antrenat de catre o curea (

Antrenarea acestuia se face prin intermediul unui ambreiaj electromagnetic ( ) care transmite miscarea motorului arborelui compresorului. Acest ambreiaj asigura cuplarea - decuplarea compresorului. Ambreiajul este identic pentru toate tipurile de compresoare cilindrice si este constituit din urmatoarele elemente principale :

o fulie ( ) montata liber prin intermediul unui rulment (

un platan de ambreiaj ( ) solidar cu arborele compresorului (

un electromagnet ( ) in forma de coroana, fixat pe corpul compresorului ( ) si integrat in fulia ambreiajului.

Cand bobina ambreiajului nu este alimentata nu exista contact intre discul de transmisie si fulia , aceasta rotindu-se liber. Compresorul nu functioneaza.

Cand bobina este alimentata, ea creaza un camp magnetic care atrage discul de transmisie , acesta formand cu fulia un corp comun. Compresorul este pus in functiune.

Comanda compresorului este asigurata de un calculator.

Jocul dintre discul de transmisie si fulie trebuie sa fie de 0,3 - 0,5 mm, uniform pe toata circumferinta sa.

	Controalele posibile ale ambreiajului electromagnetic : - Starea curelei de antrenare (uzura si tensiune). - Bransarea si starea conectorului. - Controlul vizual al cuplarii. - Controlul tensiunii electrice. - Controlul rezistentei.

Exista doua familii de compresoare :

compresorul cu cilindree fixa,

compresorul cu cilindree variabila.

Compresorul cilindric cu cilindree fixa

Compresorul cu cilindree fixa comprima un volum constant de gaz. Are in componenta in general 5 sau 7 pistoane (pentru reducerea vibratiilor). La acest tip de compresor, reglarea puterii frigorifice este obtinuta prin alternarea cuplarii si a decuplarii ambreiajului electromagnetic.

Ambreiajul si fulia de antrenare.

Platoul cu rulment.

Platoul oscilant.

Pistoanele.

Supapele de admisie si refulare.

Chiulasa.

Aspiratie.  Platou oscilant.

Refulare.  Cama

Piston.  Arbore.

Arborele ) si cama ( ) se rotesc. Ei preiau miscarea de la ambreiaj si o transmite unui platou oscilant . Unghiul acestui platou defineste cursa pistoanelor .

Camerele pistoanelor sunt inchise de o chiulasa care contine supapele de admisie si evacuare.

Galeriile de evacuare sunt in legatura cu partea de inalta presiune (reper DIS -« discharge »), spre condensor, iar cea de admisie cu partea de joasa presiune (reper SUC -« suction ») care vine de la evaporator.

Compresorul cu cilindree variabila

Functioneaza pe acelasi principiu ca al compresorului cilindric, dar unghiul platoului oscilant este reglat in permanenta in functie de conditiile de presiune din circuit.

Rolul sau este de a regla in permanenta debitul in functie de cererea de frig a instalatiei.

Debitul sau este variabil !

Avantajele acestui compresor sunt :

evitarea neregularitatilor legate de cuplarea ambreiajului, mai ales la motoarele de mica cilindree (functioneaza continuu) ;

mentinerea unei temperaturi constante in evaporator; acesta ramane la limita inghetului, temperatura aerului suflat in habitaclu ramanand constanta ;

economie de carburant ;

creste longevitatea compresorului

La modul general creste confortul fizic al utilizatorului si deci confortul in conducere, deoarece temperatura aerului introdus in habitaclu este mai stabila decat in cazul compresorului cilindric.

Principiul de functionare :

La un compresor cilindric modificarea cilindreei se obtine prin varierea unghiului platoului oscilant, ceea ce provoaca o reducere sau o crestere a cursei pistoanelor.

Detentorul defineste nevoia de frig a instalatiei prin analiza temperaturii fluidului la iesirea din evaporator.

Deci

Temperatura in evaporator ridicata  Temperatura in evaporator coborata

Cerere de frig importanta Cerere de frig scazuta

Deschiderea detentorului Inchiderea detentorului

Joasa presiune ridicata Joasa presiune scazuta

Unghiul platoului variaza in functie de joasa presiune !

Incalzirea evaporatorului este legata de temperatura aerului exterior.

Am cunoscut pana acum presiunea ridicata si presiunea joasa. Dispozitivul utilizeaza pentru functionare si un al treilea nivel de presiune : PRESIUNEA DIN CARTER (PC). Ea se stabileste dupa cum urmeaza :

Un orificiu calibrat face comunicarea intre camera de descarcare cu presiune analta (IP) si carterul compresorului.

O supapa de control intern situata in mijlocul compresorului regleaza presiunea din carter asigurand comunicarea cu camera de aspiratie un de avem presiune joasa (JP). Supapa controleaza in permanenta diferenta dintre presiunea din carter si JP Ea mentine presiunea din carter superioara sau egala cu presiunea de aspiratie.

Presiunea din carter se opune sau nu reculului pistoanelor in faza de aspiratie, ceea ce provoaca variatia cilindreei. Aceasta este reglata de supapa de control care are drept referinta nivelul JP. Aceasta din urma da imaginea cererii de frig a instalatiei.

Schema de principiu :

Cand cererea de frig este importanta, atunci joasa presiune (JP) este ridicata si depaseste valoarea de reglare a supapei de control intern ) (in jur de 2 bari), care se deschide pentru a echilibra presiunea din corpul compresorului cu joasa presiune din camera de aspiratie . In aceste conditii, in care nu mai avem o diferenta de presiune, unghiul platoului oscilant creste, pistoanele ) au o cursa maxima si cilindreea se mareste.

Cand cererea de frig este mica, joasa presiune devine inferioara celei din carter (JP < PC), ea nu mai poate depasi valoarea de taraj a supapei de control intern ), care se inchide. Corpul compresorului ) comunica prin orificiul calibrat cu camera de refulare ), presiunea din carter incepe sa creasca si se opune reculului pistoanelor in faza de aspiratie. Valoarea unghiului platoului oscilant se micsoreaza, deci si cursa pistoanelor, respectiv cilindreea.

Pilotajul cilindreei variabile este asigurat de supapa de control intern. Rolul acesteia este de a regla presiunea din carterul compresorului pentru a provoca deplasarea platoului oscilant. Exista doua tipuri de pilotaje :

	Controale posibile ale compresorului: - Controlul scurgerilor. - Controlul presiunilor (JP si IP). - Controlul electric al supapei de control intern (tensiune, rezistenta). - Controlul zgomotelor mecanice.

Uleiul pentru compresor

Compresoarele sunt ansambluri de piese in miscare deci trebuie asigurata in permanenta ungerea lor pentru a evita riscul gripajului. Datorita conceperii compresorului, o parte din ulei « se plimba » tot timpul prin instalatie. Datorita acestui aspect, uleiul pentru compresor asigura mai multe functii :

lubrifierea pieselor aflate in la racirea compresorului,

participa la racirea compresorului,

intareste etanseitatea organelor (compresor, racorduri, garnituri),

evacueaza impuritatile.

In toate cazurile, trebuie utilizat un ulei special frigorigen deoarece acesta intra in contact cu refrigerantul din circuit. In aceeasi masura, acest ulei trebuie adaptat refrigerantului insusi.

De exemplu

Refrigerant R12 ulei ELF RIMA 100 (ulei mineral)

Refrigerant R134a ulei PAG SANDEN (ulei sintetic)

Acesti doi lubrefianti nu sunt miscibili si nu se pot substitui unul altuia !

Folosirea unui ulei neadecvat are drept consecinta deteriorarea compresorului deoarece cantitatea de ulei expulzata de compresor nu poate fi transportata de fluidul frigorigen prin circuit si deci reintors in compresor.

Atunci cand are loc o descarcare de refrigerant, este normal sa constatam si o anumita pierdere de ulei. Trebuie neaparat sa refacem nivelul din compresor inainte de a umple circuitul.

Controlul posibil al uleiului de compresor - Completarea uleiului dupa o recuperare a fluidului si / sau schimbarea unui element.

Condensarea

Condensorul

Condensorul ( ) are doar rolul de a disipa caldura acumulata in timpul evaporarii si comprimarii fluidului. O data racit, fluidul devine lichid si ramane sub presiune inalta.

Cu scopul de a imbunatati racirea, el se gaseste in fata radiatorului de racire al motorului (astfel diminueaza sensibil performantele acestuia din urma), fiind supus fluxului de aer ce provine din inaintarea masinii si a moto-ventilatorului simplu sau dublu. Acesta este comun atat racirii cat si sistemului de aer conditionat.

Utilizarea refrigerantului R134a conduce la o presiune mai ridicata pe partea de inalta presiune a circuitului, in aceleasi conditii de utilizare.

In alta ordine de idei, se poate ameliora performantele condensarii prin cresterea eficacitatii condensorului, montand tuburile in paralel. Aceasta permite cresterea cu 20% a eficacitatii in aceleasi conditii de functionare si la aceleasi dimensiuni.

Diametrul de intrare este mai mare decat diametrul de iesire, dat fiind faptul ca fluidul intra in stare gazoasa si iese in stare lichida..

	Controlul posibil al condensorului - Curatenia . - Igiena aripioarelor. - Controlul scurgerilor. - Evaluarea temperaturilor amonte/aval.

Principiul condensarii

Cand se pun in contact vaporii unui fluid cu o suprafata rece , acestia se CONDENSEAZA, adica revin in starea lichida . Acest fenomen se ilustreaza cel mai bine plasand o oglinda deasupra unui recipient cu apa fierbinte ( ). Vaporii de apa se condenseaza in contact cu suprafata rece a oglinzii si se transforma in picaturi de apa.

Grupul motoventilator de racire

Motoventilatoarele pot fi in numar de unu sau doua.

Functia lor initiala era de a evita supraincalzirea motorului fortand trecerea aerului care traverseaza radiatorul de racire al motorului.

Pentru a functiona climatizarea, cand viteza este mica, motoventilatorul(-oarele) este(sunt) actionat(-e) si forteaza trecerea aerului care traverseaza condensorul.

Ventilator care sufla aerul  Ventilator care aspira aerul

Ventilator.

Condensor.

Radiator.

Flux de aer.

Dupa montaj, ventilatorul(-oarele) fonctioneaza sufland sau aspirand aerul. In functie de nevoia de producere a frigului, sistemul dispune de mai multe viteze.

	Controlul posibil al motoventilatorului(-oarelor) - Bransarea si starea conectorului. - Masurarea rezistentei. - Masurarea tensiunii de alimentare.

Motoventilator dublu

Cele doua motoventilatoare sunt alimentate prin traversarea circuitului de putere a trei relee. Primul releu A serveste ca intrerupator; el este comandat prin punerea in functionare a compresorului. Celelalte doua relee (B) si (C), in repaus, asigura legatura electrica intre cele doua motoventilatoare. Acestea din urma sunt legate in serie si se rotesc cu jumatate de viteza.

Dupa ce presiunea din circuitul frigorigen a crescut, presostatul comanda motoventilatoarele prin stabilirea unui contact electric care alimenteaza circuitul de comanda al releelor (B) si (C). Releul (B) da o masa primului motor care poseda deja o alimentare a sa. Releul (C) trimite un plus celui de-al doilea motor care este totdeauna conectat la masa. Din serie, conectarea celor doua motoventilatoare devine in paralel si atunci ele se invart la turatie maxima.

Motoventilator simplu

Montajul este asemanator cu precedentul, dar o rezistenta inlocuieste prezenta unui motoventilator. Cand compresorul este comandat, releul (A) alimenteaza motoventilatorul traversand rezistenta si deci avand o pierdere de tensiune. Motoventilatorul se roteste cu viteza mica.

Cand valoarea presiunii este ridicata in circuitul frigorigen, presostatul alimenteaza comanda releului (B); contactul se « lipeste » si transmite o alimentare directa motoventilatorului. Rezistenta este scurtcircuitata si motorul se invarte in plin regim.

Captorul de presiune al fluidului refrigerant

El are acelasi rol ca si vechiul presostat. El trimite informatia de presiune calculatorului. Permite, de asemenea, calculatorului sa efectueze calculul puterii absorbite pentru a anticipa variatia de incarcare si in mod egal cresterea turatiei de ralanti.

Acesta este de tip capacitiv.

Poate fi implantat pe :

butelia deshidratanta,

conducta de inalta presiune,

condensor.

Informatia este utilizata de calculator pentru :

Gestionarea securitatii presiunii circuitului. Compresorul este debreiat daca presiunea este superioara valorii de 27 de bari si sistemul interzice cuplarea sa ; acelasi lucru se intampla si cand presiunea este inferioara valorii de 2,5 bari.

Calculul puterii absorbite de compresor. Calculatorul de climatizare efectueaza un calcul de putere absorbita utilizand informatia captorului de presiune al fluidului refrigerant si viteza de rotatie a arborelui compresorului. Aceasta informatie este utilizata de calculatorul de injectie pentru a anticipa variatiile de incarcare induse de catre compresor.

Cererea de ralanti accelerat. Pentru a ameliora performantele climatizarii la ralanti, dupa ce inalta presiune depaseste 13 bari, calculatorul de injectie creste turatia de ralanti.

Pilotajul grupului motoventilator de racire. Ventilatorul de racire este utilizat pentru a favoriza schimburile termice la nivelul condensorului, ceea ce amelioreaza performantele climatizarii. Pe acest sistem, pornirea ventilatorului de racire depinde de presiunea fluidului si de viteza vehiculului. Intr-adevar, ventilatorul de racire poate fi oprit daca viteza vehiculului este superioara valorii de 70 km/h (cu rezerva daca, in ciuda vitezei importante, presiunea ramane superioara valorii de 23 de bari). La oprirea autovehiculului, daca presiunea este inferioara valorii de 19 bari, ventilatorul de racire este utilizat in viteza mica, in timp ce, daca presiunea din sistemul de climatizare este superioara valorii de 19 bari, ventilatorul ramane cuplat pe viteza mare.

	Controalele posibile ale captorului de presiune: Bransarea si starea conectorului.. - Conformitatea cu utilajul de diagnostic. - Masurarea rezistentei. - Mesurarea tensiunii.

Detenta

Detentorul

Are doua functii :

Face trecerea fluidului de la inalta la joasa presiune - destinderea.

Regleaza tot timpul cantitatea de fluid ce se destinde in functie de temperatura de iesire din evaporator. Intr-adevar, o temperatura prea scazuta inseamna o evaporare in curs de realizare, deci incompleta, si prezenta lichidului la iesirea din evaporator (compresorul nu permite aspiratia de lichid).

Detentorul este situat in imediata vecinatate a evaporatorului. Exista doua feluri :

detentorul cu orificiu calibrat ;

detentorul termostatic (in H sau in L, acesta din urma nu mai se utilizeaza).

Detentorul cu orificiu calibrat

Se situeaza pe conducte intre condensor si evaporator.

El se compune din :

Un corp de plastic (

Un filtru la intrare si la iesire (

Un tub calibrat (

Orificiul calibrat are un sens de montaj. Lichidul ajunge la intrarea (B) si traverseaza filtrul ( ). Fluidul se vaporizeaza partial in orificiul calibrat ( ). El iese in (A) catre evaporator.

El nu asigura decat un rol de detenta. Evaporarea completa a fluidului nu este controlata. Aceasta justifica prezenta acumulatorului pe linia de joasa presiune, in amonte de compresor.

	Controalele posibile ale orificiului calibrat : Evaluarea temperaturilor din amonte si aval. - Starea elementului.

Detentorul termostatic in H.

Functionarea lui este asemanatoare cu aceea a detentorului in L. Compact si monobloc, detentorul este constituit la partea inferioara dintr-o conducta de intrare reglata de o supapa , iar la partea superioara dintr-o conducta de iesire si o capsula termostatica .

Capsula termostatica contine un fluid dilatabil ) si este formata dintr-un plonjor aflat in canalul de iesire care sondeaza in permanenta temperatura fluidului la iesirea din evaporator. Daca ea este ridicata, gazul detinut in plonjor se dilata si face sa creasca presiunea in partea de sus a capsulei termostatice. Membrana se deplaseaza si impinge un ac ce deschide supapa. Destinderea si evaporarea devin mai importante : temperatura scade rapid in evaporator. Gazul continut in plonjor se contracta si provoaca urcarea membranei. Supapa se reinchide si ciclul reincepe.

Fluidul se gaseste in circuit la o presiune direct legata de temperatura sa.

Atunci cand se foloseste un compresor cu cilindree variabila reglajul supapei detentorului este diferit fata de cazul in care se foloseste un compresor cilindric (la temperatura identica acest detentor este mai inchis decat unul clasic).

Daca temperatura de evaporare creste, cererea de frig creste, detentorul se deschide, joasa presiune creste.

Daca temperatura de evaporare scade, cererea de frig descreste, detentorul se inchide, joasa presiune va scadea.

	Controalele posibile ale detentorului termostatic : Evaluarea temperaturilor din amonte si aval. - Starea elementului. - Controlul scaparilor de fluid.

Principiul destinderii

Sa realizam un experiment :

Dupa ce am umflat puternic un pneu ii umezim supapa, apoi ii desfacem capacul, atunci pneul se desumfla rapid si un guler de gheata se formeaza in jurul supapei. Destinderea brutala a aerului din pneu provoaca o scadere a temperaturii in aval de supapa.

Si alte exemple pot ilustra acest fenomen, cum ar fi extinctorul cu CO₂ , care, din cauza importantei scaderi a presiunii (de la 50 bari la 1 bar), creeaza asa numita zapada carbonica.

Destinderea brutala a unui fluid antreneaza absorbtia caldurii din mediul exterior. Cantitatea de caldura absorbita este cu atat mai mare cu cat diferenta de presiune este mai importanta.

Evaporarea

Evaporatorul

Evaporatorul ( ) se situeaza dupa organul destinderii si inaintea compresorului. Are in general mai multe circuite paralele pentru a permite repartitia uniforma a temperaturii.

Ansamblul de ventilatie din care face parte evaporatorul, permite strangerea apei ce provine din condensarea umiditatii din aer la contactul cu peretii reci ai vaporizatorului; umiditatea scade, aerul care intra in habitaclu fiind mai uscat. Apa este canalizata spre exteriorul vehiculului unde este evacuata.

Dupa o oprire este deci normal sa gasim urme de apa sub masina !

Cu R134a evaporatorul, cait si restul circuitului, nu trebuie sa contina Cu din cauza uleiului utilizat cu acest refrigerant, care este coroziv pentru acest metal. In cazul in care conductele de intrare si iesire sunt din Cu, acestea sunt dublate de un strat protector intern.

Evaporatorul este de tipul cu placi, celalalt cu tuburi nu se mai foloseste.

	Controalele posibile ale evaporatorului : Evaluarea temperaturilor din amonte si aval. - Starea elementului. - Curatenia aripioarelor - Controlul scaparilor de fluid.

Principiul evaporarii

In functie de lichidul utilizat senzatia de frig este diferita; aceasta este legata de volatilitatea fluidului.

Daca turnam pe mana apa vom simti o racire a temperaturii pielii datorita evaporarii, iar daca turnam alcool, aceasta senzatie va fi mult mai puternica.

Viteza de evaporare defineste volatilitatea, astfel incat, cu cat fluidul se evapora mai repede, cu atat senzatia de frig creste.

Sonda evaporator

Sonda de temperatura a evaporatorului este situata in apropierea evaporatorului, pe elementii cei mai reci ai acestuia. Aceasta sonda este o termorezistenta cu coeficient de temperatura negativ (CTN).

Ea informeaza cutia electronica despre temperatura evaporatorului

Daca temperatura este prea scazuta, calculatorul taie alimentarea compresorului, in felul acesta impiedicand givrajul (inghetarea) evaporatorului.

In cazul unui montaj de generatie noua, ea permite sa gestioneze productia de frig (a se vedea compresorul).

Informatia este utilizata de calculator pentru :

Gestionarea producerea de frig. Cunoasterea temperaturii evaporatorului permite calculatorului de climatizare sa ajusteze puterea frigorifica in functie de dorinta clientului si de riscurile aparitiei de picaturi de apa foarte fine.

Evitarea formarii givrajului la nivelul evaporatorului. Traversand evaporatorul, aerul este racit. Daca temperatura este inferioara valorii de 0°C, umiditatea care este continuta se condenseaza pe peretii interiori ai tevilor si ingheata. Aceasta poate avea consecinte asupra trecerii aerului si, in acest caz, nu mai avem ventilatie si nici schimb termic. Cu scopul de a evita aceste probleme, alimentarea compresorului este taiata si temperatura este de aproape 0°C.

Calcularea temperaturii aerului suflat care iese din aparatul de climatizare.

Controalele posibile ale sondei evaporaror : Bransarea si starea conectorului.. - Conformitatea cu utilajul de diagnostic. - Masurarea rezistentei.

Filtrarea

Rezervorul deshidratant

Montat in serie in circuitul frigorigen, rezervorul este un element care nu provoaca nici o influenta starilor fluidului refrigerant (presiune, temperatura).

Exista doua tipuri de rezervoare :

butelia deshidratanta,

acumulatorul.

Butelia deshidratanta

Este situat intre condensor si detentor in serie in circuit de inalta presiune.

El asigura trei functii :

Este indispensabil bunei functionari datorita absorbirii variatiilor de volum ale fluidului aflat la temperatura diferita sau provocat de pulsatiile compresorului. In plus, el permite stocarea freonului atunci cand, compresorul refuleaza mai mult decat lasa supapa detentoare sa treaca si il reintroduce in circuit in cazul invers.

Rolul de filtru permite evitarea obturarii sau blocarii supapei detentoare si uzura sau griparea compresorului datorate unor eventuale particule in suspensie in fluid.

Functia de deshidratare permite eliminarea umiditatii continute in freon. Elementul deshidratant este format din cristale ce pot retine apa. Dar actiunea sa nu este infinita : daca deshidratantul este saturat se pot forma cristale de gheata in detentor, conducand la o functionare intermitenta instalatiei. In plus, umiditatea reactioneaza cu agentul frigorigen si cu uleiul, producand acizi corozivi care ataca componentele din metal ale instalatiei.

Intrarea fluidului.

Ecranul de mentinere.

Filtrul.

Materialul hidrofil.

Tubul plonjor.

Iesirea fluidului.

Acumulatorul

Acumulatorul este plasat intre evaporator si compresor. El este montat in serie pe circuitul de joasa presiune.

Ca si butelia deshidratanta, acumulatorul asigura :

filtrarea impuritatilor continute in circuit,

deshidratarea fluidului refrigerant,

o capacitate tampon pentru absorbirea variatiilor de volum.

	Controalele posibile ale rezervorului : Evaluarea temperaturilor din amonte si aval. - Controlul scaparilor de fluid.

Legaturile intercomponente

Canalizatiile leaga intre ele diferitele componente ale buclei pentru transferul fluidului refrigerant. Aceste legaturi sunt compuse din :

conducte,

supape de umplere,

racorduri,

garnituri.

Conductele

Circuitul se compune din :

tevi rigide (din aluminiu sau otel),

tevi flexibile - furtune (din cauciuc),

absorbante de zgomot (capacitate tampon).

Particularitatile conductelor flexibile

Furtunele suple sunt din materiale speciale (elastomeri multistrat) deoarece freonul are proprietatea de a trece prin cauciuc. Odata cu folosirea refrigerantul R134a, capacitatea sa de a trece prin cauciuc este si mai mare. Pentru a impiedica acest fenomen a fost incorporata o bariera termoplastica in zona supla a furtunului, dandu-i acestuia din urma un plus de etanseitate. Aceste canalizatii sunt insemnate pentru evitarea tuturor confuziilor in timpul inlocuirii.

Neopren, la contactul cu fluidul si compatibil cu uleiul.

Nylon, dubla bariera anti-scurgere.

Tresa de polietilena , rezistenta sporita la presiune si fexibilitate.

Butil, rezistent la eforturi externe

	Controalele posibile ale conductelor : - Igiena tevilor. - Controlul scaparilor de fluid.

Supapele de umplere

Supapa are urmatoarele functii :

posibilitatea racordarii ( ) statiei de incarcare cu fluid,

asigurarea deschiderii circuitului ( ) cu scopul de a facilita golirea instalatiei, tirajul pana la vid si umplerea,

garantarea etanseitatii acestor puncte de racordare.

Circuitul este echipat cu una sau cu doua supape.

Clapeta este inchisa de resortul ( ). Cand racordam statia de incarcare, racordul actioneaza asupra tachetului ( ) comprimand resortul ( ). Supapa se deschide. La bransarea si la debransarea statiei, actiunea ( ) se realizeaza de o maniera in care circuitul nu se va gasi niciodata in contact cu aerul ambiant.

	Controalele posibile ale supapei de incarcare : - Strangerea supapei. - Controlul scaparilor de fluid.

Racordurile

Racordurile trebuie sa garanteze o etanseitate maxima si sa reziste la presiunea de functionare maxima. Fixarea pe conductele si componentele sistemului este de doua tipuri :

cu mufa clipsata (

cu brida (

	Controalele posibile ale racordurilor : - Controlul strangerilor. - Controlul scaparilor de fluid.

Garniturile

Etanseitatea circuitului este asigurata de garnituri toroidale (oringuri) din cauciuc.

Distributia aerului in habitaclu

Functiile unui dispozitiv de suflare a aerului

Urmarind pozitia selectata de utilizator, aerul este folosit pentru :

incalzire,

racire,

reciclare.

Calitatea aerului

Sistemul de aer conditionat sufla aerul (din exterior catre interiorul masinii) incarcat uneori cu cantitati mari de poluanti : gaze de evacuare, particule solide, praf si polen. Pentru a contrabalansa acest inconvenient, anumite vehicule sunt echipate cu un filtru. Acestea pot reduce cu mai mult de 90% cantitatea de praf si polen introdusa in mod obisnuit in habitaclu.

Este necesar sa diferentiem poluarea prin « particule » de aceea prin « gaz ».

Efectiv, filtrul trebuie sa fie compus din materiale diferite pentru a putea combate aceste impedimente.

Exista doua tipuri de filtre :

- filtrul de particule,

- filtrul de particule si mirosuri.

	Controalele posibile ale filtrului de climatizare : - Controlul vizual. - Periodicitatea de inlocuire dupa carnetul de intretinere.