REMEDII PENTRU AUTOVEHICULE FATA DE ACCIDENTE

O preocupare principala pentru siguranta rutiera este aceea legata de modalitatea prin care sa se controleze viteza. Nu numai ca soferii depasesc limitele de viteza (viteza excesiva sau depasire absoluta a limitei de viteza), dar in acelasi timp multe accidente se intampla din cauza ca soferii circula cu viteza prea mare in conditiile date, fara insa a depasi limita maxima legala (viteza neadaptata conditiilor sau depasire relativa a limitei de viteza).

Masurile prin care se influenteaza viteza vehiculelor, in general, se incadreaza in doua categorii, legislative si fizice. Cu toate acestea exista si o a treia categorie, numita influentarea comportamentului soferului prin educare si presiune in cadrul grupului social de apropiati. Aceasta categorie de masuri pot fi implementate doar pe termen lung.

Aspectul drumului si a imprejurimilor sale poate da soferului impresia ca circula cu o viteza sigura, chiar si atunci cand depaseste viteza limita legala. Schimbari ale aspectului drumului, care sa scoata in evidenta mediul inconjurator al strazii, poate schimba sau corecta astfel de perceptii gresite.

Soferii isi regleaza viteza in functie de aspectul drumului si de perceperea conditiilor determinante ale drumului. In afara de volumul traficului, conditiile meteorologice si conditiile de iluminare, principalii factori care influenteaza viteza sunt vizibilitatea, sinuozitatea, latimea drumului, starea suprafetei drumului si prezenta intersectiilor si a limitarilor de viteza.

In figura alaturata sunt prezentate corelatiile intre viteza si riscul de accident pentru diferite categorii de accidente.

Accidente cu ranire de persoane

Accidente mortale

Accidente cu ranire grava

Figura 12 :Variatia relativa a vitezei (%),Relatia intre Viteza si Accidente

Restrictiile de viteza

Pe drumurile pe care se circula cu viteza mare, la intrarea in localitati, orase sau comune, placuta cu numele localitatii semnifica si intrarea intr-o zona unde limita de viteza este de 50 km/h. Dar adesea acest indicator este ascuns de vegetatie, de panouri publicitare sau pur si simplu nu este intr-un unghi vizibil. In alte locuri unde este necesara o limita de viteza redusa, indicatoarele rutiere sunt fie prea mici, fie nu se vad, tot datorita motivelor mentionate anterior. In astfel de situatii, mai ales pe drumurile cu circulatie rapida si pe drumurile nationale, ar trebui instalata o zona intermediara, reducand limita de viteza treptat, intai la 70 km/h cu 200 m inainte de intrarea in localitate.

Zonele de reducere a vitezei la 70 km/h ar trebui instalate obligatoriu, inainte de intrarea cu viteza de 50 km/h intr-o zona in localitate si inainte de intersectiile interurbane nesemaforizate.

In localitate unde viteza pe drumurile principale este de 50 km/h, aceasta ar trebui sa fie redusa la 30 km/h in zonele rezidentiale si in fata scolilor sau ale altor locatii potential periculoase. Ar trebui sa existe intre 100 si 200 metri intre indicatoarele de limitare a vitezei pentru 50 km/h si 30 km/h. Indicatoarele ar trebui plasate pe ambele parti ale drumului. Ar trebui amplasate indicatoare de avertizare inainte de anumite locuri speciale, pe ambele parti ale drumului. Aceste indicatoare ar trebui sa fie de marimi mai mari, de exemplu de 900 mm diametru.

Figura 13 : Pozitionarea indicatoarelor in apropierea unei zone cu potential pericol

Rezistenta umana la forte extreme este limitata si intr-o mare masura cunoscuta. Proiectand un sistem de transport pe aceasta baza, urmatoarele tipuri de drumuri pot fi definite:

80 km/h pe drumurile interurbane pe care exista riscul de coliziuni frontale

70 km/h pe drumuri interurbane unde exista riscul de coliziune cu copacii de pe margine

70 km/h pe drumurile interurbane unde exista riscul de coliziuni laterale si inainte de trecerile de pietoni

30 km/h pe drumurile principale din oras unde exista o intrare a unei scoli sau a unei gradinite si pe toate strazile din zonele rezidentiale

viteza comparabila cu viteza de mers pe jos in zonele special proiectate ca rezidentiale (zonele pietonale)

O structura ierarhica a strazilor si drumurilor in localitati, pe baza vitezei, a fost introdusa, mai mult sau mai putin ca o consecinta a acestor premise de baza, dupa cum urmeaza:

50/30 km/h (strazi principale)

30 km/h(strazi rezidentiale)

benzi pentru pietoni si ciclisti (pavaj, banda pentru ciclisti, piete, etc.)

Benzi rezonatoare (producatoare de zgomot

Benzile rezonatoare sunt in principal instalate fie ca o ultima avertizare inainte de a parasi partea carosabila pe un sector de drum monoton fie pentru a influenta soferii sa reduca viteza vehiculului. Asemenea accesorii sunt folosite pe drumurile pe care se circula cu viteza mare, in apropierea intersectiilor, inainte de curbele cu raza mica, la intrare in localitati, unde soferii sunt nevoiti sa incetineasca sau chiar sa opreasca. Pentru a preveni ca soferul sa conduca pe partea opusa pentru a evita benzile rezonatoare, acestea ar trebui aplicate pe ambele parti ale drumului. Ele sunt realizate fie prin marcaje groase denivelate, care insa nu rezista in timp din cauza eroziunii produse de serviciul de intretinere pe timp de iarna, fie sunt frezate 8 - 10 mm adancime in suprafata, ca in Marea Britanie si Canada de-a lungul tuturor autostrazilor (tehnologia se observa in figura de mai jos).

Utilizarea lor in zonele locuite poate conduce la plangeri din partea localnicilor din cauza zgomotului produs. Acestea produc vibratii si zgomot la trecerea vehiculelor, si duc la cresterea nivelului de zgomot in imprejurimi. Ar putea produce si trepidatii la cladiri.

Pre-avertizari precum benzile rezonatoare pot constitui o modalitate ce implica costuri reduse care sa dea sugestii vizuale pentru a-l face pe sofer sa fie mai atent ca urmeaza o intersectie sau intra intr-o zona periculoasa. Numarul accidentelor a caror cauza este viteza excesiva poate fi redus cu 5 %, atunci cand viteza se reduce cu aproximativ 10 %.

 

Figura 14 : Benzi rezonatoare frezate pe mijlocul drumului și de a lungul autostrazilor

Un tip special de benzi rezonatoare il constituie cel format din elemente mici montate in drum, retro-reflectorizante, plasate intre liniile continue de marcaj longitudinal median pentru a face ca depasirea sa nu fie confortabila pe zonele unde depasirea este interzisa.

In Canada aceste benzi rezonatoare sunt frezate in carosabil ca in figura anterioara din considerente legate de lucrarile de intretinere in timpul iernii.

Proeminente pe suprafata drumului

Proeminentele pe suprafata drumului reprezinta denivelari pe partea carosabila si sunt facute astfel incat sa o faca neconfortabila la trecerea peste ele cu viteza mare. Utilizarea acestora este o masura de reducere a vitezei care combina cel mai bine reducerea efectiva a vitezei cu un flux de trafic potrivit. Proeminente pot fi folosite pe sectoare de drumuri, in intersectii si in locurile speciale din reteaua de drumuri. Proeminentele sunt folosite sa reduca viteza in anumite zone, de exemplu la trecerile de pietoni sau intersectii. Acestea sunt adesea o componenta a sistemului de calmare a traficului.

Figura 15 : Proeminențe amplasate la trecerile de pietoni

Proeminentele pot fi proiectate sa permita rularea cu viteze de pana la 50 km/h. In timpul proiectarii detaliate poate fi stabilita o relatie directa intre viteza proiectata, dorita si vitezele reale de circulatie ale masinilor. Acestea ar trebui instalate in mod deosebit in zone rezidentiale. Pe drumurile de mobilitate, precum drumurile nationale prin satele lineare trebuie folosite alte masuri care sa incetineasca traficul la limitele permise.

Intreaga proeminenta sau cel putin rampa de pe fiecare parte a prominentei ar trebui sa aiba un marcaj care consta intr-un model in tabla de sah cu patrate albe de 0,5 × 0,5 m. Inaintea lor ar trebui sa fie amplasate indicatoare de avertizare. Chiar si stalpii de ghidare sau marcajele pe obstacolele laterale ar putea fi folosite ca metode de avertizare, mai ales daca odata cu utilizarea proeminentelor a fost redusa si latimea partii carosabile.

O "placa de viteza" este o proeminenta a drumului construita pentru o zona limitata a profilului transversal al partii carosabile, care nu este dispusa pe toata latimea drumului. Proiectarea ei se face astfel incat autobuzele (camioanele) pot sa treaca peste aceasta, dar autoturismele, nu. Astfel, se introduce a limitare selectiva a utilizarii drumului respectiv.

Figura 16 : Proeminența pe zona limitata

In ceea ce priveste efectele asupra sigurantei, acestea sunt evaluate la o reducere cu 50 % a accidentelor cu ranire de persoane si cu 70 % in cazul tuturor accidentelor. Oricum limitele de variatie sunt mari.

 

Figura 17 : Diferite tipuri de proeminențe

Insule de trafic

Insulele de trafic pot functiona ca un echipament de reducere a vitezei, datorita faptului ca soferii tind sa se fereasca de obstacolele laterale, chiar si joase, si sa reduca viteza. Cu toate acestea, exista anumite conditii care trebuie indeplinite pentru ca insula sa fie eficienta. Insula nu ar trebui sa fie mai scurta de 5 metri iar latimea partii carosabile sa nu fie mai mare de 3,25 metri. Latimea minima depinde de structura fluxului de autovehicule.

Insulele de trafic reprezinta o masura foarte eficienta de a canaliza circulatia in intersectii ca si pe sectoarele de drum. Insulele sunt, de asemenea, foarte eficiente si necesare la trecerile de pietoni, mai ales la cele nesemaforizate. O insula in mijlocul partii carosabile va reduce riscul pentru pietoni cu cel putin o treime, daca latimea insulei este de macar 2m.

Insulele reprezinta solutia cea mai buna de tranzitie intre sectorul de drum din afara localitatii si in localitate. Acestea determina reducerea vitezei si il fac pe sofer sa fie atent la o noua situatie in care a ajuns pe un drum cu functie mixta.

Insulele ar trebui marcate cu culori intens reflectorizante pentru vizibilitate pe timp de noapte. Indicatoarele rutiere vor mari vizibilitatea. In locatiile cu un mare numar de pietoni, ar trebui sa existe o iluminare mai intensa a strazilor. Unele tari folosesc becuri cu sodiu (cu lumina galbena) care sa ilumineze insula, indicand prezenta ei chiar si in conditii de ceata.