Notele tehnice scheme electrice - Dacia
Notele Tehnice Scheme
Electrice (NTSE) permit selectionarea schemei de principiu aplicat, reperate
prin: 
Schema aleasa va corespunde unei functiuni ce prezinta defectiuni.
Fiecare schema va fi aleasa dupa identificarea vehiculului in cauza, adica :
Familia vehiculului (de exemplu J64) ;
Motorizarea, care figureaza pe placuta de identificare a motorului (de exemplu E7J 764) ;
Data de fabricatie a vehiculului. Pe fiecare volum « Note Tehnice Scheme Electrice » figureaza o data « A PARTIR DE », care determina transa de fabricare a vehiculelor, pentru care aceasta nota tehnica este valabila ;
Criteriile vehiculului (de exemplu DG, CA).
Prezentarea Notelor Tehnice
Indexul de functiuni
Acest index permite gasirea rapida, pornind de la un numar, a unei scheme corespondente. Indexul este aranjat in ordinea numerelor schemelor.
Capitolul Schémathèque
In acest capitol intalnim toate schemele de principiu aplicat.
Schemele de principiu detaliaza interiorul organelor simple (contactoare, relee, etc.) si faciliteaza, deci intelegerea functionarea sistemului si diagnosticarea acestuia. In NTSE gasim:
Organele electrice, reperate printr-un numar.
Conectorii racordurilor, reperati printr-o cifra urmata de un numar (R107);
Masele, reperate printr-o litera urmata de un numar sau de o alta litera (ex. M4 sau MG)
Schemele de principiu sunt completate cu :
Functiile firelor in fiecare conector ;
Trecerea cablajelor, care permite localizarea componentelor pe vehicul;
Repertoarele de criterii, organe, racorduri, mase, legaturi permit identificarea cu usurinta a tuturor componentelor unei scheme
Acest capitol detaliaza diferitele tipuri de cutii de sigurante si de cutii de relee prezente pe vehicule. Pentru fiecare cutie sunt precizate :
O reprezentare grafica a fetei si/sau spatelui cutiei ;
Lista sigurantelor, rolul lor, pozitia precum si valoarea acestora.
In planurile de implantare ale maselor intalnim reprezentarea si localizarea punctelor de masa prezente pe vehicule.
Nomenclatoarele descriu toti conectorii utilizati in cablajele vehiculelor. Fiecare nomenclator contine :
O reprezentare grafica a conectorului, precum si pozitionarea alveolelor acestuia ;
Lista firelor legate cu conectorul, precum si pozitionarea acestora in alveolele conectorului ;
Aria sectiunii fiecarui fir ;
Functia fiecarui fir.
Pentru fiecare conector gasim aceste informatii. Conectorii sunt si ei catalogati in repertoarele disponibile in fiecare manual NTSE.
Starile electrice fundamentale sunt:
De asemenea intalnim culorile urmatoare pentru celelalte fire si ceilalti conectori :
Plusul demaror, masele secventiale precum si inversarile de polaritate nu sunt stari electrice fundamentale.
Aparatele de protectie (sigurantele fuzibile) nu schimba starea firului.
Cablajele livrate impreuna cu organele electrice nu respecta, de obicei, aceste reguli.
Capitolul « Trecerea cablajelor »
Trecerea cablajelor localizeaza pe vehicul organelle, conectorii si punctele de trecere ale cablajelor.
In acest capitol, litera N desemneaza eticheta de identificare a cablajului.
Repertoarele
Repertoarele de legaturi : permit identificarea functiei unui fir, pornind de la codul acestuia;
Repertoarele de organe : permit identificarea unui organ pe o schema pornind de la codul sau ;
Repertoarul de mase : permite identificarea unei mase pe o schema, pornind de la codul sau ;
Repertoarul de racorduri : permite identificarea unui racord pe o schema pornind de la codul sau ;
Repertoarul de criterii : permite identificarea unui criteriu pe o schema, pornind de la prescurtarea sa. Repertoarul da semnificatia acestui criteriu, neprescurtata.
Alte referinte
Nota tehnica NT 8074 detaliaza diferitele tehnici de interventie, inclusiv pe noua conectica. Ea contine de asemenea si o serie de dispozitive indispensabile unei reparatii corecte. Aceasta nota tehnica trebuie consultata inaintea tuturor interventiilor asupra conectorilor.
Nota tehnica NT 8075 descrie operatiile legate de utilizarea mansoanelor termoretractabile pentru repararea cablajelor.
Manualul PR 830 si documentul « Produit du professionnel » fac referinta si descriu toate accesoriile electrice.
Citirea unei scheme de principiu
Particularitatea utilizarii in titlu a criteriilor este de a permite o combinare de criterii:
Bara de fractie "/" inseamna SAU;
Virgula "," inseamna SI ;
"S" si "SS", utilizate ca primele litere ale unui criteriu inseamna de obicei CU sau FARA.
Indexul mobil
|
|
Indexul mobil este un « repertoar », caracteristic notelor tehnice, care permite utilizatorului sa gaseasca direct plansele aferente conectorilor sau trecerii cablajelor fara a se mai face inainte referinta la nomenclatoare. Indexul mobil contine numerele organelor si ale conectorilor, numerele planselor conectorilor si a trecerii cablajelor.
Utilizarea capitolului « Trecerea cablajelor »
In cadrul documentatiei tiparite, este sufficient sa analizati indexul conectorilor si al racordurilor pentru a obtine lista trecerii cablajelor.
Mai jos este prezentat un exemplu de trecere a cablajelor aflate in legatura cu organul 597.
Clasor CD-ROM;
CD-ROM vehicul de culoare specifica;
Schemele electrice vehicul cu data primei puneri in circulatie.
Conceptul schemelor electrice VISU
VISU SCHEMA sunt un program de vizualizare a schemelor electrice pe CD-ROM.
Notele Tehnice Scheme Electrice (NTSE) sunt continute de CD-ROM si pot fi vizualizate pe Clip, Dialogys Mac sau un PC obisnuit (standard).
Principalele functiuni ale schemelor electrice VISU sunt:
vizualizarea schemelor electrice;
vizualizarea trecerii cablajelor;
vizualizarea indexurilor si a repertoarelor;
consultarea planselor conectori;
vizualizarea cutiilor de sigurante si relee;
tiparirea pe hartie (incepand cu versiunea 2, schemele pot fi tiparite pe hartie format A3 sau A4).
Identificarea CD-ROM -ului corespunzator
Pentru vehicul dat, se poate identifica un CD-ROM cu ajutorul ;
culorii, care reprezinta vehiculul;
versiunii, in functie de prima punere in circulatie a vehiculului respective.
Utilizarea schemelor electrice VISU
|
|
Functiuni
Notele tehnice scheme electrice permit selectionarea SPA (Schemei de Principiu Aplicat) utilizand iconita:
Schema va corespunde unui sistem defect.
Fiecare schema este reperata dupa identificarea vehiculului avut in vedere, adica:
familia vehiculului (de exemplu J64),
tipul motor, care este inscris pe placuta de identificare a motorului, precum si indicele acestuia (de exemplu E7J 764) ;
data de fabricatie a vehiculului. Pe fiecare NTSE figureaza o data « incepand cu » (à partir de), care determina transa de fabricatie a vehiculelor pentru care se aplica nota respective;
criteriile vehiculului (de exemplu DG, CA).
Diferitele criterii de selectionare ale unei scheme electrice (diferente fata de NTSE pe hartie)
Dupa ce s-a ales CD-ROM -ul NTSE corespunzator, se va alege schema electrica corespunzatoare, in functie de :
denumirea sau codul unui organ electric ce face parte din sistemul diagnosticat (ex. « injector » pentru sistemul de injectie).
dotarile si echipamentele vehiculului (ex. directie stanga, motorizare, cu sau fara aer conditionat regulat).
|
|
Iconita de ajutor
Aceasta iconita permite invatarea utilizarii Notelor Tehnice Scheme Electrice, ca un complement didactic
Corespondenta intre iconitele VISU si capitolele NTSE
Diodele
Diodele clasice
O dioda este un component electronic care lasa curentul sa treaca doar intr-un singur sens.
Caracteristici
Pentru trecerea curentului de la anod catre catod este necesar sa se aplice o tensiune minima, numita tensiune de deschidere, care are valoarea de aproximativ 0,6 Volti.
Daca dioda este polarizata in sens invers (de la catod catre anod), curentul nu circula, dioda este blocata. Daca este montata in sens invers, iar tensiunea depaseste o anumita valoare (numita tensiune de strapungere), dioda va conduce curentul in ambele sensuri definitiv. Ea este distrusa.
|
|
Alegerea unei diode depinde de :
tensiunea de deschidere ;
tensiunea de strapungere ;
intensitatea maxima.
LED -urile (diode electroluminiscente)
La trecerea unui current printr-un LED ea va emite unde luminoase.
Lumina este vizibila pentru un LED de alarmare sau invizibila pentru un LED emitator pentru blocarea portierelor.
LDR -urile (diode receptoare de lumina)
|
|
Aceasta dioda conduce in sens invers daca ea este supusa unui anumit tip de radiatii luminoase.
Exemplu de utilizare :
LDR in receptorii infrarosii
Diodele ZENER
Dioda Zener se comporta ca o dioda clasica. Trebuie deci sa i se aplice o tensiune minima de deschidere pentru ca ea sa conduca.
In sens invers are, de asemenea, o tensiune de strapungere, pornind de la care ea conduce. Dar, in mod contrar diodei clasice, ea nu se distruge. Daca tensiunea scade apoi sub tensiunea de strapungere dioda este din nou blocata.
|
|
Tranzistorii
Sunt componenti electronici care au trei conexiuni
baza B,
emitorul E,
colectorul C.
Exista doua familii:
Functionarea tranzistorilor NPN
Daca exista un curent (iB) intre baza si emitor, va aparea si un curent (iC) intre colector si emitor.
In absenta curentului de baza (iB), nu exista curent pe conexiunea colector. Unul din scopurile de utilizare ale tranzistorilor este de a putea a putea comanda un curent (iC) important utilizand un curent un curent de baza de valoare redusa.
In acest caz putem compara tranzistorul cu un releu.
Functionarea tranzistorilor PNP
Functionarea tranzistorilor PNP este similara celor NPN, schimbandu-se doar sensul curentului.
Curentul de baza (iB) circula de la emitor catre baza, permitand trecerea curentului colector (iC) de la emitor catre colector.
|
|
Alegem tipul tranzistorului in functir de urmatoarele criterii :
un NPN, daca potentialul bazei este superior potentialului emitorului;
un PNP, daca potentialul bazei este inferior potentialului emitorului.
Conexiunile nu sunt reperate pe tranzistori, iar pentru a le repera utilizam sistemul international de notare.
Montaj in releu
Incercam sa diminuam la maxim iB, dar mentinem totusi un curent prin bec.
Ce putem constata ?
Cand marim RB (10 k
) pentru a diminua iB, lampa nu se va aprinde la putere
maxima.
Functionarea in amplificare
|
|
Concluzii
De la 0 la 2,4 mA, iC este proportional cu iB. Acest lucru permite exploatarea curentilor mici emisi de captori. Aceasta este functionarea in amplificare. De la 2,4 la 112 mA, iC ramane constant si el este dat de consumul lampei. Aceasta este functionarea in saturatie.
Regulatorul de tensiune al alternatorului
Daca Ubat<14V atunci UA>7V.
Dioda Zener nu conduce, T1 este blocat iar T2 conduce.
Uexc=Ubat
>Alternatorul incarca.
Daca Ubat>14V atunci UA>7V.
Dioda Zener conduce, T1 conduce iar T2 este blocat.
Uexc =0V
>Alternatorul nu incarca.
Condensatorii
Un condensator este un element care, utilizand proprietati electrostatice, este capabil sa acumuleze sarcini electrice de semne opuse. El este in principiu compus din doua suprafete conductoare numite armaturi, izolata printr-o substanta numita dielectric.
Rolul lui este de a inmagazina un anumit curent (incarcare) si de a restitui acest curent (descarcare).
Anumiti condensatori « chimici » au o polaritate ce trebuie respectata. Aceasta polaritate este marcata pe condensator.
Caracteristicile unui condensator
Pe un condensator putem gasi trei indicatii :
-polaritatea sa (in cazul condensatorilor chimici) ;
-tensiunea maxima admisibila (exemplu 64V) ;
-capaciatea sa.
Capacitatea se exprima in Farad (F) ;
1 Farad reprezinta o sarcina de 1 Coulomb sub o tensiune de 1Volt.
1 Coulomb este cantitatea de curent debitata de un amper timp de o secunda.
Faradul fiind o capacitate enorma, se utilizeaza submultiplii, cum ar fi:
Micro Farad (µF) = 10-6 F = 0,000001 F.
Nano Farad (
F) = 10-9 F = 0,000000001
F.
Pico Farad (
F) = 10-12 F = 0,000000000001 F.
Incarcarea unui condensator
|
|
Pentru a incarca un condensator este sufficient sa se aplice o tensiune la bornele sale pentru o fractiune de secunda.
|
|
Un condensator ramane incarcat un timp indelungat (mai multe zile)
|
|
Descarcarea unui condensator
Becul se aprinde pentru un timp scurt.
Pentru a mari timpul de alimentare al becului putem micsora puterea becului sau sa utilizam un condensator de capacitate mai mare.
Montajul condensatorilor
|
|
In paralel
Ceq= C1+C2+C3
Capacitatea totala creste odata cu numarul de condensatori.
In serie
1/Ceq=1/C1+1/C2+1/C3
Capacitatea totala se micsoreaza, cu cresterea numarului de condensatori.
Captorii sunt componente electrice care transforma marimi fizice, pe care le detecteaza, in semnal electric.
Contactorii
Principiul de functionare si constructie :
Sunt captori de tipul «totul sau nimic» : schimbarea starii lor deschide sau inchide un circuit electric Schimbarea de stare poate fi datorata :
Unui fenomen fizic : temperatura, presiune (Ex : termocontact de GMV, manocontact de presiune de ulei).
Unui fenomen mecanic : deplasare, contact (Ex : contactor de lampi de stop, contactor de soc).
Cel mai des sunt utilizate pentru comanda unui martor, dar pot sa dea si informatii unui calculator.
|
|
Termocontact Manocontact
|
|
Contactor mobil
|
|
Control :
Schimbarea starii (circuit deschis/inchis)
Rezistenta contactelor
Caderea de tensiune la bornele contactorului
Rezistentele variabile
Termistorii
Termistor Sonda de temperatura Simbol
Principiul
de functionare si constructie
Sunt captori la care rezistenta variaza cu temperatura.
Spre deosebire de termocontact care functioneaza la modul « totul sau nimic » pentru anumita temperatura, termistorii sunt capabili sa masoare temperatura in continuu. Aceasta variatie nu este lineara si depinde de materialul utilizat (metal sau semi-conductor).
Acestia sunt captori de temperatura.
Ei sunt in principal utilizati pentru masurarea temperaturii fluidelor (lichide sau aer).
Ei sunt alimentati si dau calculatorului o tensiune variabila in functie de temperatura masurata.
Exista doua tipuri de termistori.
-CTN
(Coeficient de Temperatura Negativ)
Sunt termistente la care rezistivitatea scade atunci cind temperatura
creste.
Nota : termistorii CTN sunt cel mai des utilizate datorita preciziei ridicate.
CTP (Coeficient de Temperatura Pozitiv)
Sunt termistori la care rezistivitatea creste atunci cind temperatura creste
Control
Verificarea alimentarii :
conector bransat, verificati prezenta unei tensiuni la bornele captorului.
Verificarea rezistentei
- conector debransat,
verificati rezistenta sondei la temperatura ambianta si comparati cu datele
date de constructor.
- incalziti sonda si
controlati variatia rezistentei.
Reostatele si potentiometrele
|
|
Reostatele si potentiometrele sunt rezistente variabile care permit transformarea unei deplasari mecanice in marime electrica.
Principiul de functionare si constructie :
Reostatele si potentiometrele sunt rezistente variabile care permit traducerea deplasarii mecanice in informatie electrica.
Reostatul este un captor cu 2 fire, compus dintr-o pista rezistenta conectata la un potential (ex : 12 Volti), pe care se deplaseaza un cursor metalic (rezistenta variabila => intensitate variabila).
Exemple de aplicatii :
Joja carburant
presostat (masoara presiunea de ulei)
reostatul de iluminare al tabloului de bord
Control :
Reostatul se controleaza prin masurarea rezistentei :
- Reostat debransat,
masurati rezistenta totala si comparati cu datele constructorului
actionati cursorul, rezistenta trebuie sa varieze
Potentiometrul este un captor cu 3 fire, compus dintr-o pista conectata la un potential 0V pe de o parte si la un potential de 5V sau 12V pe de alta parte. Un cursor se deplaseaza pe aceasta pista.
Avem deci un pod divizor de tensiune.
Potentialul masurat pe cursor variaza in functie de pozitia lui pe pista.
La un potentiometru, tensiunea si intensitatea variaza, dar in general variatia tensiunii este utilizata de calculator.
Exemple de aplicatii :
Potentiometrul de sarcina
Potentiometrul pedalei de acceleratie
Control :
La un potentiometru se verifica rezistenta si tensiunea :
- Potentiometru bransat,
Masurati tensiunea de alimentare la bornele pistei si comparati-o cu datele constructorului.
Masurati tensiunea de iesire (intre cursor si alimentarea 0V) actionind cursorul : tensiunea trebuie sa varieze intre 0V si tensiunea de alimentare (5V sau 12V).
- Potentiometru debransat,
Masurati rezistenta totala si comparati cu datele constructorului.
Actionati cursorul, rezistenta intre diferitele alimentari si cursor trebuie sa varieze.
Nota : Osciloscopul permite controlul continuitatii semnalului. (Trigger in pozitia ROL)
Pentru
a limita intensitatea furnizata calculatorului, anumite potentiometre au o
rezistenta suplimentara pe linia de iesire (numita «rezistenta cursor»). Vedeti
schema
Trebuie
tinut cont de aceasta rezistenta atunci cind se verifica rezistentele si
tensiunile!
Diferenta intre lantul de masura al unui reostat si al unui potentiometru
Utilizarea potentiometrului sau a reostatului depinde de circuitul pe care este montat. Variatia de rezistenta este functie de deplasarea cursorului.
Etajul electronic masoara de fapt o variatie de tensiune la bornele unei rezistente.
In cazul reostatului rezistenta de masura este montata in interiorul etajului de masura.
In cazul potentiometrului, rezistenta de masurare se gaseste in exteriorul etajului electronic. Cand cursorul se deplaseaza tensiunea masurata variaza obtinandu-se astfel o punte divizoare de tensiune.
Captorii inductivi
Acesti captori utilizeaza proprietatile electromagnetice ale unui curent electric intr-un conductor.
Captorul generator de impulsuri
Principiu de functionare :
Functionarea acestui tip de captor se bazeaza pe faptul ca orice variatie a cimpului magnetic intr-o bobina creaza un curent indus.
Constituiti dintr-o bobina infasurata in jurul unui magnet pemanent, ei sunt in general plasati in fata unei tinte rotitoare care are dantura regulata.
Cind dintii trec prin fata captorului, variatia intrefierului creaza o
variatie a cimpului magnetic in bobina, dind astfel nastere unei tensiuni
alternative in bobina.
Aceasta tensiune are o frecventa si o
amplitudine proportionala cu viteza de rotatie a tintei.
Acesti captori sunt generatori de curent ; ei nu sunt alimentati.
Exemple de aplicatii :
Captor turatie motor
captor viteza roata (ABS)
captor viteza turbina (cutie automata)
generator de impulsuri (anumite aprinderi BOSCH)
injector instrumentat
Control :
Control mecanic :
- verificati (cind este posibil) intrefierul (distanta dintre captor si tinta) si comparati cu valoarea data de constructor
Control electric :
Captor debransat :
- controlati
rezistenta si comparati-o cu valoarea constructorului
- controlati izolarea in raport cu masa si cu +12V.
- actionati tinta (actionati demarorul, rotiti o roata) : cu un voltmetru pe calibrul alternativ, controlati prezenta unei tensiuni. Amplitudinea tensiunii trebuie sa varieze cu viteza tintei.
Putem sa vedem semnalul si cu osciloscopul.
Principiul de functionare si constructie :
Functionarea acestui captor se bazeaza pe faptul ca atunci cind alimentam o bobina cu o tensiune variabila si ii variem inductanta (deplasind un miez metalic prin centrul bobinei, de exemplu), constatam ca intensitatea se modifica.
Daca intensitatea variaza, inseamna ca «rezistenta aparenta» a bobinei (impedanta sa) variaza.
Acest captor este format dintr-un bobinaj in mijlocul caruia se deplaseaza un miez metalic.
Exemple de aplicatii :
Captor de suspensie pilotata de pe Safrane
Capsula de vacuum a cutiei AEI
captor de pozitie-tija al pompei BOSCH DTI
Control electric :
Sunt captori alimentati cu tensiune variabila (sinusoidala sau patrata), de un calculator.
Captor bransat :Controlati prezenta acestei tensiuni.
Captor debransat :
Controlati rezistenta si izolarea si comparati-o cu valoarea constructorului.
Captorii cu efect Hall
Principiul de functionare si constructie :
Functionarea acestui captor se bazeaza pe caracteristicile unui semiconductor particular - placuta Hall.
Cind un curent parcurge o placuta subtire semi-conductoare, nu avem nici o tensiune intre fetele A si B ale acestei placute.
Dar daca supunem aceasta placheta unui cimp magnetic, se creaza o tensiune intre fetele A si B.
Un etaj electronic din interiorul captorului amplifica semnalul dat de placheta Hall.
Acest dispozitiv da un semnal patrat ; aceasta informatie este exploatata direct de calculator.
In general, captorii cu efect Hall au 3 fire (2 alimentari si 1 iesire semnal), dar exista si cu 2 fire(1 alimentare - si 1 alimentare + /semnal).
Exemple de aplicatii
Captor de viteza vehicul (3 fire)
captor de pozitie arbore cu came (3 fire)
captor de ABS (2 fire)
captor de viteza cutie automata SU1(2 fire)
Control :
Captor bransat :
- masurati tensiunea de alimentare (5V sau 12V)
- actionati tinta si verificati schimbarea starii pe linia de iesire (stare inalta sau stare joasa, functie de pozitia tintei). Utilizati un voltmetru (curent continuu) sau un osciloscop.
Starea
joasa nu este neaparat la 0 Volti.
Spre deosebire de captorul inductiv, amplitudinea semnalului nu variaza cu viteza tintei ; numai frecventa variaza.
Captorul Hall are un etaj electronic si deci nu putem controla rezistenta !
Captorii Piezo
Captorul piezoelectric
Principiul de functionare
Fenomenul este legat de capacitatea anumitor cristale de cuart de a produce o tensiune atunci cind sunt supuse unei presiuni (la un soc de exemplu).
Sunt deci generatoare de curent.
Invers, daca supunem acest corp la o tensiune, va rezulta o variatie a volumului lor.
Fenomenul este reversibil
Constructie :
|
|
Un disc de ceramica comprimat de o masa metalica este supus la vibratii sau la socuri. Valoarea tensiunii generate de acest dispozitiv este direct proportionala cu amplitudinea socului.
Blindaj
Carcasa
Support element piezo
Element piezo
Masa metalica
Exemplu de aplicatie :
Captorul de detonatie
Captor de presiune rampa diesel sau IDE
Control
Bransati un osciloscop la bornele captorului (de detonatie de exemplu) si, cu motorul pornit relevati prezenta semnalului.
Captorul piezorezistiv
|
|
Fenomenul este legat de capacitatea de care dispun anumite semi-conductoare de a-si modifica rezistenta atunci cind sunt supuse la un efort (la o presiune de exemplu).
Exemple de aplicare
Captorul de presiune absoluta.
Captorul de presiune ulei de la cutia automata
Captorul de presiune rampa (injectie diesel inalta presiune)
Constructie :
Este un captor alimentat (5V in general) si are 3 fire (2 alimentari si 1 iesire semnal).
Captorul este format dintr-o celula piezorezistiva pozitionata pe o capsula manometrica si de un etaj electronic, inchise intr-o cutie etansa supusa la presiunea de masurat.Deformatia capsulei va antrena eforturi asupra celulei si va modifica rezistenta sa.
Aceasta variatie, tratata de etajul electronic al captorului, este transformata intr-o tensiune variabila care este transmisa calculatorului.
Control :
Captor bransat :
- masurati prezenta tensiunii de alimentare (5V).
- variati presiunea (cu ajutorul unei pompe de vacuum de exemplu) si masurati variatia tensiunii proportionala cu depresiunea creata de pompa. Comparati cu datele constructorului.
Captorul piezorezistiv are un etaj electronic si deci nu ii putem masura rezistenta
Captorii cu film cald
Acest tip de captor este utilizat pentru masurarea debitului de aer.
El este alimentat si este constituit dintr-o placheta metalica acoperita de un fir rezistent si de un etaj electronic care mentine acest fir la temperatura constanta.
Aceasta placheta este supusa unui flux de aer care modifica temperatura
firului.
|
|
Curentul necesar mentinerii temperaturii constante a firului permite calculatorului sa determine debitul de aer.
Aceasta variatie de curent este tratata de un etaj electronic si este transformata intr-o tensiune variabila.
Pentru finetea masuratorii, captorul cu film cald are o sonda de temperatura aer.
Control :
Captor bransat :
- masurati prezenta tensiunii de alimentare.
- supuneti captorul la un flux de aer si observati semnalul de iesire: tensiunea trebuie sa varieze cu debitul de aer.
Actuatorii sunt elemente mecanice sau electronice, care permit actionarea asupra unui sistem pentru a modifica functionarea sau starea acestuia.
Magnetismul
Printre diferitele metode de a produce electricitate, putem distinge procedee utilizand "magnetismul" si "electromagnetismul".
Cele doua notiuni sunt associate cu un ansamblu de fenomene legate de magneti.
Magnetii
|
|
Magnetii sunt corpuri care exista in natura care au proprietatea de a atrage metalele feroase.
Proprietatile unui magnet pot fi transmise de o maniera provizerie sau definitiva anumitor corpuri.
Exemple
Otel cu continut foarte scazut de carbon (fierul moale) are o magnetizare provizorie.
Otelul calit are o magnetizare definitiva.
Aceasta capacitate a corpurilor de a conserva magnetismul se numeste « remanenta ».
Fierul moale are deci o remanenta mai scazuta decat otelul calit.
Proprietatile magnetilor
Punem doi magneti fata in fata.
Observam:
2 poli diferiti se atrag:
|
|
2 poli asemanatori se resping :
Aceasta proprietate permite identificarea cu usurinta a polilor unui magnet pornind de la un magnet deja reperat (cu ajutorul unei busole de exemplu).
Daca spargem un magnet obtinem doua perechi de poli.
Campul magnetic
Este spatiul in care sunt exercitate fortele magnetice ale unui magnet.
Aceste forte au un sens bine precizat , liniile de forta convergand de la polul nord catre polul sud al magnetului. Acesta este « spectrul magnetic ».
Putem observa spectrul unui magnet, punandu-l pe acesta pe o suprafata acoperita cu pilitura de fier.
Observam ca liniile de forta sunt concentrate in vecinatatea polilor.
Acul unei busole ne poate indica sensul liniilor de camp.
In experienta prezentata, putem observa spectrul magnetic sectionat cu un plan, dar in realitate el este repartizat de jur imprejurul magnetului.
Electromagnetismul
|
|
Principiu
Montam o busola in vecinatatea unui conductor, prin care circula un curent.
|
|
Observam aparitia unui camp magnetic care are tendinta de a orienta acul busolei in sensul liniilor de forta.
|
|
Marind intensitatea curentului ce traverseaza conductorul, acul busolei va indica stabil orientarea liniilor de forta. Intensitatea campului magnetic este direct proportionala cu intensitatea curentului care i-a dat nastere.
|
|
Daca inversam polaritatea curentului, acul busolei va efectua o rotatie de o jumatate de tura. Sensul liniilor de forta, deci polarizarea magnetica a unui conductor electric depinde de sensul curentului.
Punem inca un conductor in vecinatatea primului, parcurs de un curent de aceeasi intensitate, dar nu neaparat in acelasi sens.
Campurile magnetice generate de conductori se aduna daca sensul curentului este acelasi sau se anuleaza, daca cei doi curenti sunt de sensuri opuse.
BOBINA
Liniile de forta se rotesc in acelasi sens si efectul lor se aduna.
Campul magnetic este mai intens in centrul spirei.
Am aflat din experientele precedente, ca putem mari intensitatea campului magnetic produs de doi conductori , plasandu-i in paralel, daca sunt parcursi de un curent in acelasi sens.
Pentru a mari campul magnetic este suficient sa sa marim numarul de spire ale bobinei.
Ca si un magnet, bobina noastra poseda un pol nord si un pol sud, dar spectrul ei magnetic este redus.
Pozitionand
un miez de otel moale in centrul bobinei, concentram campul magnetic.
Acest lucru se datoreaza faptului ca permeabilitatea magnetica a aerului (capacitatea sa de a conduce camp magnetic) este inferioara celei a fierului electromagnetic.
Tocmai am construit un electromagnet.
RELEUL
Afectarea cailor
86 (1) : Alimentare pozitiva a bobinei circuitului de comanda
85 (2) : Masa bobinei circuitului de comanda
87 (5) : Iesirea circuitului de putere (releu comandat si paleta lipita)
87a (4) : Iesire inversor (releu necomandat si paleta in repaus)
30 (3) : Intrare circuit putere.
1 : Dioda de self
Permite bobinei sa absoarba curentul indus atunci cind se intrerupe alimentarea circuitului de comanda al releului
2 : Dioda de protectie contra inversiunii polaritatii.
Ea protejeaza dioda de self care va fi distrusa daca este alimentata direct fara consumatori (scurt circuit).
Functionarea ramine aceeasi :
Cu sau fara iesire inversor (87 a)
Fara diode (vechile relee)
Cu o dioda de self si fara dioda de protectie
Cu o dioda de self si o dioda de protectie
Schema interna este in general gravata pe carcasa releului ca si intensitatea maxima admisibila.
Este interzisa inversarea polaritatii de
conectare a unui releu care nu are dioda de self (risc de scurt circuit).
Rezistenta bobinei (in afara de releele cu dioda de protectie)
Deplasarea paletei atunci cind bobina este alimentata
Controlul diodei de self,
Caderea de tensiune la nivelul circuitului de putere
ELECTROVANELE
Ele utilizeaza principiul de baza al electromagnetismului. Cimpul magnetic provocat de bobina se gaseste concentrat in miezul mobil care tinde sa se centreze in bobina. Miezul, solidar cu clapeta, se deplaseaza in functie de comanda, obturind mai mult sau mai putin un circuit pneumatic sau hidraulic. Returul in pozitia repaus este asigurat de un resort sau o inversiune de polaritate (electrovana de reglare relanti cu doua infasurari). Injectoarele au acelasi principiu de functionare.
Electrovanele pot fi comandate la modul «totul sau nimic» adica pot avea doua stari (alimentat/nealimentat) sau cu un Curent Pulsatoriu Modulat(RCO).
Aplicatii :
Vana de reglare relanti ;
Electrovana de purjare canistra;
Electrovana de reglare presiune de supraalimentare;
Electrovana de reglare ABS.
comanda (alimentare + si -) ;
semnal de comanda RCO (osciloscop) ;
rezistenta bobinajelor ;
etanseitate.
Motorul de curent continuu
Principiu de functionare
Sa luam ca exemplu doi conductori diametral opusi, fixati pe un rotor
(ax) si supusi unui camp magnetic. Daca un curent electric va circula in
conductori, va aparea un camp magnetic, deci un cuplu care va roti axul. Sensul
de rotatie depinde de sensul curentului.
Pentru a mari performantele acestei masini electrice, este suficient sa marim numarul conductorilor. Conductorii sunt alimentati prin perii.
Motoare cu trei perii
Perii diametral opuse
In acest caz este utilizat tot fluxul , si avem de asemenea:
un cuplu foarte mare,
un randament ridicat,
o viteza de rotatie redusa.
Perii decalate
Decaland periile, dezechilibram indusul, care nu va mai invinge aceeasi rezistenta de fiecare parte (nu utilizam decat o parte a fluxului magnetic) si obtinem :
o viteza ridicata,
o diminuare a randamentului.
P=constant
Daca C se micsoreaza, atunci 
creste
Verificari
Conformitate cu scula de diagnostic (absenta defectului, mod comanda) ;
Rezistenta indusului (a rotorului) ;
Absenta blocajului mecanic.
Motorul pas cu pas
Sa luam doi magneti, pe care ii asamblam, adaugandu-le si o articulatie in punctul de contact al celor patru poli.
Adaugam un bobinaj al unui electromagnet pe care il putem alimenta electric in cele doua sensuri pentru a crea la virful electromagnetului un pol Nord sau Sud.
Alimentam bobinajul astfel incit sa cream un pol Sud. El va atrage polul Nord al rotorului care va pivota o 1/8me de tur si va ramine in aceasta pozitie. Motorul a efectuat un « pas ».
Pentru efectuarea celui de al doilea « pas », trebuie inversata polaritatea electromagnetului si generat un pol Nord pentru a atrage un pol Sud al rotorului. In acelasi timp acestea din urma fiind la egala distanta de electromagnet, nu putem sti in ce parte se va deplasa rotorul, el poate fi in aceeasi masura blocat.
Solutia consta in dispunere unui al doilea electromagnet decalat cu 45° in raport cu primul.
Verificari
Conformitate cu ajutorul sculei de diagnostic (absenta defectului, mod comanda) ;
Rezistenta bobinajelor.
Cutiile interconexiune pot regrupa doua functii principale :
Distributie energie (sigurante, relee) ;
Gestiunea electrica a anumitor functii (antidemaraj, pilotarea demarorului, etc.)
Cea mai mare parte a vehiculelor dispun de doua cutii interconexiune :
cutie interconexiune habitaclu ;
cutie interconexiune motor.
Generalitati
Le intalnim sub numele de :
Le gasim in habitaclu
In compartimentul motor
Functiile de protectie si comutatie
In functie de versiune, o cutie interconexiune poate suporta un anumit numar de sigurante interschimbabile.
Anumite vehicule dispun de mai multe cutii interconexiune ce asigura functiile de protectie si comutatie. Aceste cutii sunt repartizate in interiorul vehiculului.
Releele nu sunt intotdeauna inlocuibile. Ele se pot gasi in interiorul cutiei interconexiune.
Functia gestiune electrica
In anumite cazuri gestiunea electronica a anumitor functiuni ( stergere parbriz, antidemaraj..) este incredintata cutiei interconexiune care poate asigura in egala masura si functiile protectie si comutatie. UCBIC, UPC.)
Pe vehiculele actuale, gestiunea electronica a acestor functiuni este asigurata de o a doua cutie interconexiune (UCH). Functiile protectie si comutatie fiind asigurate de cutiile sigurante si relee (BFR).
Personalizarea dupa vehicul
Ca urmare a inlocuirii cutiei interconexiune, este necesar sa o adaptam fiecarui model de vehicul.
Aceasta adaptare consta in :
- Montarea diferitelor sigurante si relee ;
- Montarea sau nu a diferitelor sunturi electrice.
- Configurarea cu ajutorul sculei de diagnostic.
In caz de inlocuire a unei cutii interconexiune, modelul furnizat de magazinul de piese de schimb, nu este neaparat identic cu cel inlocuit. El va fi compatibil cu vehiculul, daca diferitele operatiuni de configurare sunt corect efectuate.
Introducere
Gestiunea electronica a sistemelor care echipeaza vehiculele noastre necesita captarea unor informatii, precum viteza vehiculului sau regimul motor. In scopul de a evita multiplicarea captorilor redundanti (datorita faptului ca sunt mai multe calculatoarea care au nevoie de aceeasi informatie) a devenit necesara schimbarea informatiilor intre calculatoare.
Informatiile schimbate pot fi de diferite tipuri :
- Stari ;
- Marimi fizice ;
- Mesaje codate ce combina atat stari cat si marimi fizice.
Conexiunile electrice ale unui calculator realizeaza legatura acestuia cu alimentarile sale, cu captorii, cu actuatorii dar si cu celelalte calculatoare. Este de dorit ca aceste legaturi sa fie cat mai scurte datorita :
- Existentei caderii de tensiune pe cablaj ;
- Riscului de a capta paraziti.
Conductorii formeaza practic o antena si capteaza paraziti, care pot perturba semnalele transmise pe linie si deci pot perturba functionarea dispozitivelor electronice.
Daca nu este posibil sa reducem lungimea conductorilor (captori de viteza roata ABS de ex.) sau daca nu putem filtra eficient semnalul, fara a-l anihila, vom utiliza cablaje blindate.
Captorii si firele lor sunt indepartati pe cat posibil de sursele de perturbatii, cum ar fi cablajul de inalta tensiune de la aprindere. In plus, captorii si mai ales captorii analogici sunt izolati fata de masa. Pot exista diferente de cateva zeci de Volti intre diferitele zone ale unui vehicul, ceea ce va da informatii eronate. Daca un captor nu va putea fi izolat fata de masa atunci, masa sa va servi ca masa intregului dispozitiv.
Legaturile intercalculatoare simple
Generalitati
Calculatorul care are nevoie de informatie genereaza potentialul.
Calculatorul care furnizeaza informatia pune acest potential la masa sub forma de:
- Semnal totul sau nimic.
- Semnal patrat (current pulsatoriu).
Comunicarea este unidirectionala (intr-un singur sens).
Asimilam calculatorul care da informatia cu un intrerupator care deschide sau inchide un circuit pe care este emis un potential.
Transmiterea informatiei : stare inalta
Pentru a informa un alt calculator de starea uneia din functiunile sale (solicitare), calculatorul poate sa-i furnizeze acestuia un potential sau sa puna la masa un potential furnizat.
Aplicatiile sunt variabile si depind de sistemul in cauza.
Transmiterea marimilor fizice
Semnalele de transmitere a informatiilor se prezinta sub aceeasi forma ca semnalele captorilor sau actuatorilor.
f - frecventa in Hz
T - perioada in secunde.
Semnal patrat cu frecventa variabila
Frecventa semnalului este variabila si functie de marimea fizica in cauza. In general vitezele de rotatie sunt transmise de aceasta maniera.
Frecventa creste odata cu cresterea turatiei, deci perioada se va diminua. In schimb, amplitudinea A si RCO - ul raman fixe.
Semnal patrat cu RCO variabil si frecventa fixa
Raportul ciclic de deschidere (RCO) este variabil si in functie de marimea fizica sau de informatia in cauza.
Amplitudinea si perioada sunt fixe.
Acest tip de semnal se numeste curent pulsatoriu modulat.
Semnalul compilat
Pe un singur fir este posibil sa se transporte doua informatii in acelasi timp. In acest caz vom combina semnalul patrat cu semnalul pulsatoriu modulat.
Economisim astfel un fir.
Schimbarea de coduri
Pentru a transmite mai multe informatii pe acelasi fir, trebuie sa utilizam un sistem de comunicare codat intre cele doua calculatoare.
Cele doua calculatoare trebuie sa utilizeze acelasi limbaj, numit protocol de comunicatie. Mesajul ce contine informatii este transmis sub forma de trama. Trama este compusa dintr-un numar de stari de potential inalte si joase. Un bit (BInary digiT) este un element binar de baza de o durata determinata, care poate avea doua stari logice :
- 0 : starea joasa,
- 1 : starea inalta.
Exemplu:
Principiul de tratare a tramei codate antidemaraj.
Calculatorul care are nevoie de informatie furnizeaza potentialul.
Calculatorul care da informatia pune acest potential la masa sub forma codata.
Comunicarea se realizeaza pe acelasi fir.
Calculatorul care are nevoie de informatie poate decoda trama.
In anumite cazuri, informatia emisa poate fi confirmata. Calculatorul care are nevoie de informatie confirma ca a primit acest semnal, punand la randul sau potentialul la masa intr-o parte bine definita a tramei.
Comunicarea este deci bidirectionala.
Trama trimisa poate fi compusa din mai multe informatii puse cap la cap, care compun mesajul.
Principiul multiplexarii
Multiplexajul consta in a transfera mai multe informatii pe o singura legatura electrica.
Sa realizam o paralela intre o retea multiplexata si o retea feroviara cu o singura cale de circulatie.
Sinele reprezinta legatura electrica.
Garile reprezinta calculatoarele.
Trenurile reprezinta informatii ce trebuie transmise.
Ca si o gara care poate trimite in cursa o multitudine de trenuri, un calculator poate transmite o multitudine de informatii.
Ca si trenurile, informatiile se pot gasi in acelasi moment in acelasi loc. Informatiile trebuie deci sa urmeze una dupa alta. Informatiile trebuie sa circule in ambele sensuri.
In sfarsit duratele de parcurs trebuie sa fie cat mai scurte posibil. Pentru o retea feroviara timpul de parcurgere depinde de :
- tehnologia trenurilor (viteza maxima) ;
- limitele fizice impuse de calea ferata ;
- trafic.
Intr-o retea multiplexata durata de parcurs depinde de :
- Tehnologia retelei (debit si lungime) ;
- Viteza de deplasare a informatiilor, care este intotdeauna aceeasi (viteza luminii) ;
- De numarul de informatii pe care trebuie sa le transmita un calculator (trafic) .
Pentru a transmite informatii un calculator genereaza trame. O trama este un tren de informatii.
Fiecare calculator poate genera mai multe trame.
Reteaua electrica pe care se deplaseaza aceste trame se numeste BUS.
Ea este compusa din doua fire rasucite. Aceste fire sunt torsadate pentru a evita aparitia fenomenelor parazite.
Functionarea retelei multiplexate
In cele doua fire ale retelei multiplexate circula aceleasi semnale dar avand variatii de potential inverse.
Bus High (BUS H): potentialul trece de la starea joasa la starea inalta (front ascendent).
Bus Low (BUS L): potentialul trece de la starea inalta la starea joasa (front descendent).
Protocolul de comunicatie pe vehiculele Renault este (CAN - Controler Area Network).
Comunicarea este deci bidirectionala.
Calculatoarele utilizeaza diferenta de potential intre cele doua bus-uri. Aceasta iferenta genereaza un semnal care variaza intre 0 si 2 Volti.
- 0 Volti, cand potentialul celor doua bus-uri este la 2,5 Volti.
- 2 Volti, cand potentialul celor doua bus-uri este la 3,5 Voti pe BUS H, respective la 1,5 Volti pe BUS L.
In concluzie cele doua calculatoare masoara o diferenta de potential pentru a exploata un semnal codat.
Organizarea unei retele multiplexate
Organizarea calculatoarelor in retea permite punerea in comun a informatiilor culese de fiecare(viteza vehicul, temperatura apa) ca si a diferitelor consemne sau stari emise (cerere reducere cuplu, declansarea airbag-urilor).
Comunicarea este multidirectionala. Toate calculatoarele sunt emitatoare si receptoare.
Tramele sunt emise periodic (trama injectie) sau ca urmare a unui eveniment (trama crash).
Trama injectie vehiculeaza mai multe informatii cum ar fi : temperatura apei, regim motor cu destinatia tablou de bord sau calculator climatizare.
Trama crash este emisa de calculatorul de airbag, ca urmare a unui soc violent. Ea este prioritara si are in vedere calculatoarele de injectie, unitatea centrala habitaclu, si blocajul volan.
Anumite calculatoare sunt legate in reteaua multiplexata prin intermediul unui calculator pasarela. Aceasta pasarela permite simplificarea cablajului. Tramele tranziteaza calculatorul pasarela fara sa sufere nici o modificare. Daca calculatorul pasarela este debransat de la retea, nu va mai exista nici o legatura fizica intre cele doua calculatoare si retea.
Retele multiplexate privative
Un vehicul poate avea maimulte retele multiplexate :
- O retea principala (retea multiplexata vehicul) pe care sunt conectate majoritatea calculatoarelor vehiculului;
- Retele asa-numite privative, care nu intereseaza decat anumite calculatoare (controlul traiectoriei, multimedia).
Exemplu de retea multiplexata privativa: controlul traiectoriei
Rezistente de terminatie
O retea multiplexata CAN necesita utilizarea rezistentelor de terminatie la extreitatile sale. Aceste rezistente de terminatie minimizeaza reflexia ce poate aparea pe bus-uri si poate provoca perturbatii.
Reflexia :
Schimbarea de directie a unei unde (luminoasa, acustica, electrica) cauzata de un obstacol.
Reteaua dispune de 2 rezistente de terminatie de 120 
fiecare, integrate in
doua calculatoare. Ele sunt bransate in paralel, in circuit, ceea ce confera
retelei o rezistenta de 60
Controlul retelei cu ajutorul testerului de diagnosticare
La selectarea unui vehicul ce dispune de o retea multiplexata, scula de diagnostic impune un control al retelei. Imposibilitatea de duce la capat acest control implica existenta unei probleme electrice grave.
Ca urmare a controlului retelei multiplexate, testerul de diagnosticare este capabil sa detecteze anumite anomalii :
- Segment defect (circuit deschis) ;
- Segment nediagnosticat (nu se controleaza cu ajutorul sculei de diagnostic) ;
- Calculator nedetectat (nu exista comunicare cu scula de diagnostic) ;
- Calculator nerecunoscut (versiunea calculatorului neconforma) ;
- Scurt-circuit al retelei.
Tipurile de defecte ale segmentelor sunt reperate printr-un cod al culorilor :
- Verde (conform) ;
- Rosu (defect) ;
- Negru (nediagnosticabil).
Principiul controlului retelei multiplexate
In functie de tehnologia de realizare a retelei principiul de verificare este diferit.
comunicarea in vederea diagnosticului se realizeaza printr-un fir separat (linia K)
comunicarea in vederea diagnosticului se realizeaza prin reteaua multiplexata.
Configurarea retelei
Nu toate vehiculele, chiar daca sunt de acelasi tip, dispun de acelasi numar de calculatoare.
Pentru ca diagnosticul sa fie corect, configurarea fizica a retelei este memorata in doua calculatoare.
Calculatoarele care pot memora aceasta configuratie (topologia retelei) depind de tipul vehiculului.
Aceasta configurare se descompune in doua parti :
calculatoare prezente in reteaua multiplexata ;
calculatoare diagnosticabile cu ajutorul testerului de diagnosticare.
Reparatie
Repararea retelei multiplexate urmand indicatiile Manualului de Reparatie (utilaje si metode).
Principiul circuitului de incarcare
Alternatorul furnizeaza energie electrica vehiculului. Aceasta energie electrica permite incarcarea bateriei si deasemenea permite alimentarea consumatorilor.
Alternatorul trebuie sa furnizeze o tensiune fixa in functie de tensiunea nominala a bateriei.
Schema echivalenta a circuitului de incarcare
Alternatorul furnizeaza un curent de incarcare si consumatorii absorb un curent de descarcare.
Este deci necesar sa existe intotdeauna un echilibru intre incarcare si descarcare
Redresarea
Tensiunea furnizata de statorul alternatorului este o tensiune alternativa.
Este deci necesar sa fie transformata in tensiune continua.
Asociind 6 diode (punte de diode) cu statorul
unui alternator trifazat, alternantele negative sunt transformate in alternante
pozitive.
In practica, un alternator trifazat este
alcatuit din 12 bobine pe fiecare faza, rezultand in total 36 de bobine.
Obtinem astfel 36 de alternante la o rotatie.
Reglarea tensiunii
Utilizand principiul variatiei de flux magnetic intr-un bobinaj, alternatorul va furniza o tensiune in functie de viteza sa de rotatie. Cu cat se va roti mai repede, cu atat tensiunea sa va fi mai ridicata. Este deci indispensabil sa reglam aceasta tensiune, astfel incat sa avem intotdeauna la baterie o tensiune de 14,2 Volti, oricare ar fi regimul de functionare al motorului. Pentru asta reglam, curentul de excitatie al rotorului, in functie de tensiunea furnizata de alternator. In schimb, intensitatea va fi limitata in functie de curentul consumat.
Regulatoarele de tensiune sunt integrate in alternator si, cel mai adesea, contin si periile.
Alternator cu excitatie externa (regulator de tensiune cu doua fire)
Tensiunea furnizata de borna pozitiva a bateriei serveste ca referinta pentru reglare.
Buna functionare a reglarii depinde de starea conexiunii si a cablajului intre baterie si regulator. Daca exista o cadere de tensiune intre iesirea « + alternator » si intrarea « +excitatie » a regulatorului, tensiunea de referinta va fi prea mica si tensiunea furnizata de alternator va fi prea ridicata.
Alternator cu excitatie interna
Regulatorul de tensiune are olegatura interna cu iesirea B+ care este de fapt imaginea tensiunii bateriei.
Daca tensiunea in B+ este prea mica regulatorul va mari alimentarea in curent a rotorului.
Daca tensiunea in B+ este prea mare regulatorul va diminua alimentarea in curent a rotorului.
Circuite de incarcare cu borna DF (Digital Field)
Exemplu de configuratie cu borna DF
Anumite calculatoare (cutia interconexiune, calculatorul de climatizare ce gestioneaza si rezistente de incalzire) primesc informatia de putere disponibila a alternatorului prin reteaua multiplexata. Acest lucru se utilizeaza in scopul de a evita existenta unui consum electric superior posibilitatilor alternatorului. Obiectivul este privilegierea incarcarii bateriei.
Utilizare redusa : RCO mare
Utilizare puternica: RCO scazut
Generalitati
In trecut sistemele erau relativ simple, iar repetarea unor anumite pene permitea obtinerea unei anumite experiente. Aceasta experienta facilita destul de des gasirea originii unei disfunctionalitati.
Astazi,, evolutia tehnologica a vehiculelor si complexitatea crescanda a sistemelor, necesita metode de cautare structurate.
Improvizatia (inlocuirea pieselor fara analiza) nu permite realizarea unui diagnostic de o maniera satisfacatoare.
In cadrul unei cautari a unei pene, demersul de diagnostic, consista in aplicarea unei metodelogice si riguroase de analiza a tuturor informatiilor care au putut fi reunite, in legatura cu sistemul defect.
Din punct de vedere economic, absenta urmarii cu rigoare a metodei poate duce la operatiuni cu cost ridicat si inutile. De exemplu, inlocuirea sau chiar incercarea cu anumite piese codate, le va afecta definitiv sistemului respectiv.
De fiecare data cand se doreste punerea unui diagnostic, este importanta strangerea unui anumit numar de informatii :
punand intrebarile corespunzatoare, pentru a avea descrierea precisa a efectului client ;
identificand corect sistemul defect ;
procedand, daca este necesa la controale si incercari de functionare ;
efectuand o buna documentare.
Precizia acestor informatii permite identificarea rapida a originii disfunctionalitatii.
O disfunctionalitate pe vehicul se poate manifesta sub trei forme :
Defecte inregistrate in calculatoare ;
simptome fizice detectate de utilizator si constatate de reparator, care nu provoaca inregistrare de defect pe un calculator ;
simptome fizice detectate de utilizator, dar neconstatate de reparator (defecte intermitente).
Cele 6 reguli de baza
Consultarea ACTIS
Programul ACTIS sete accesibil in reteaua Renault.net.
Aceasta baza de date se va consulta in debutul unui diagnostic.
Ea permite consultarea a mai mult de 3000 de incidente client, a caror solutie a fost gasita, validata si consemnata in scris.
Este indispensabil sa se urmareasca riguros metoda de utilizare a acestei baze de date.
Aceasta baza de date este pusa la zi in mod regulat.
Fisa diagnostic
Fisa diagnostic este un element indispensabil in dialogul cu constructorul. Este obligatoriu sa se completeze aceasta fisa, de fiecare data cand a fost realizat un diagnostic asupra unui sistem complex. Fisa diagnostic este solicitata in urmatoarele cazuri :
Solicitarea acceptului de inlocuire a unei piese, atunci cand inlocuirea acesteia se realizeaza cu acceptul constructorului
Solicitare de asistenta tehnica de la Techline.
Aceasta fisa diagnostic insoteste deasemenea piesele « sub supraveghere », solicitate in retur.
Fisa diagnostic este stabilita prin nota tehnica 3700A, a manualului de reparatie, pentru diagnosticarea sistemelor "mecanice".
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
