MODULATIA GMSK

MODULATIA GMSK

Metoda de modulatie selectata pentru transmisiile de date in cazul comunicatiilor mobile trebuie:

sa conduca la un spectru compact, de banda minima, cu lobi laterali nesemnificativi (eficienta spectrala mare);

sa aiba anvelopa constanta, adica sa-si pastreze spectrul chiar daca este trecut prin amplificatoare care ajung la saturatie. Acest regim de lucru este folosit pentru a reduce complexitatea si consumul de putere al amplificatoarelor de RF; - sa permita folosirea detectiei coerente.

Considerand cerintele formulate, un studiu asupra metodelor de modulare/demodulare ajunge la concluzia ca:

modulatiile GMSK sau GTFM (Generalized Tamed Frequency Modulation), cu receptie coerenta si decizie bazata pe estimarea secventei cu maximum de probabilitate, sunt solutii optime, in cazul in care viteza de transmisie este mai mare decat banda de coerenta a canalului (cum este cazul sistemului GSM);

modulatia PAM/FM (Pulse Amplitude Modulation/Frequenry Modulation) este optima in cazul contrar.

Standardul GSM a adoptat metoda de modulatie GMSK. Aceasta face parte dinte-o clasa mult mai larga, denumita 12PM3 (Modulatii de faza cu 12 stari si corelare pentru biti consecutivi).