Aliaje din metale de baza pentru turnare si maleabile - probleme selectate

ALIAJE DIN METALE DE BAZA PENTRU TURNARE SI MALEABILE - PROBLEME SELECTATE

Problema 1. Valorile modulelor de elasticitate ale aliajelor crom-nichel si crom- cobalt sunt de aproximativ de 2 ori mai mari decat ale celor de aur, astfel incat grosimea unei restaurari in directia fortei de incovoiere poate fi redusa Ia jumatate si sa aiba aceeasi deflectie. Este justificata aceasta concluzie? (Justificati raspunsul).

Solutie. Nu. Desi curba solicitare-deformare poate conduce la un raspuns afirmativ, trebuie reamintit ca deflectia unei bare este direct proportionala cu modulul si invers proportionala cu cubul grosimii.In consecinta, reducerea la jumatate a grosimii barei de crom-cobalt va creste semnificativ deflectiain comparatie cu bara de aur, chiar daca modulul este de doua ori mai mare.Se poate observa ca este posibila doar o reducere mica a grosimii barei de crom-cobalt pentru a se mentine aceeasi rigiditate ca a lucrarii din aur.

Problema 2. in timpul lipirii unei proteze partiale din crom-cobalt, temperatura lampii devine foarte inalta. Ce efect se poate astepta asupra proprietatilor placii turnate?

Solutie. incalzirea excesiva a placii va conduce la o reducere a limitei de curgere si a elongatiei procentuale. Aceasta se poate datora migrarii atomilor si formarii carburilor, deci o depletie a cromului din granulatii, fapt ce va determina si o amplificare a coroziunii.

Problema 3. Aliajele crom-nichel care pot fi turnate in materiale de ambalare cu liant gips contin pana la 2% beriliu pentru a reduce temperatura de topire. Un aliaj etichetat a avea 77% nichel, 21 % crom si 2% beriliu va contine un procent atomic de 2% Be. Este corect rationamentul? Justificati raspunsul.

Solutie. Nu. Valorile mentionate sunt in procente gravimetrice. Pentru a obtine pro­cente atomice, trebuie impartite procentele la numarul atomic al fiecarui element. Valorile obtinute se aduna si procentul atomic se calculeaza prin impartirea fiecarei valori la suma obtinuta si inmultirea cu 100. De exem­plu: Ni: 77/59 = 1,305, Cr: 21/52 = 0,404 si Be: 2/9 = 0,222. Suma este 1,931, iar procentul ato­mic al beriliului este 0,222/1,931x100 = 11,5%.

Problema 4. O sarma ortodontica din otel inoxidabil 18-8 austenitic a fost indoita si apoi tratata termic 3 minute, dar incalzita necorespunzator la 816°Cin locul celor 482°C recomandate. Ce efect va avea acest trata­ment asupra sarmei?

Solutie. Se va realiza o recristalizare sub­stantiala si o precipitare a atomilor de car­bon prinsi in reteaua de fier, ceea ce va re­duce rigiditatea si rezistenta la incovoierea permanenta. incalzirea recomandata la 482°C se face pentru indepartarea tensiuni­lor introduse in cursul incovoierii sarmei si este suficient de redusa pentru ca sa nu se produca modificari ale rigiditatii si rezistentei la incovoiere.

Problema 5. Daca doriti sa alegeti o sarma ortodontica cu forta cat mai constanta fara sa necesite reactivare la deplasarea dintilor, preferati una de otel inoxidabil 18-8, de p-titan sau de nichel-titan? De ce?

Solutie. Pe baza curbelor moment de incovoiere-deflectie si moment de torsiune- deflectie, trebuie aleasa o sarma de nichel- titan. Aceasta are cea mai mica rata de reve­nire elastica pentru o anumita dimensiune, dar cea mai mare rezilienta si cea mai mica reducere a fortei la deplasarea dintelui. Astfel, timpul dintre activari este mai lung, iar forta este foarte constanta.

Problema 6. Acele-pila K din otel inoxi­dabil sunt utilizate cu o rotatie de 90° in sens orar si retragere. Daca varful acului se fixeaza in canalul radicular, de ce nu trebuie realizata o miscare prea accentuata in sens antiorar?

Solutie. Acele sunt spiralate in cursul confectionarii astfel incat continuarea rotatiei va realiza despiralizarea, in timp ce rotatia in sens antiorar va creste gradul de spiralizare, eventual determinand o fractura de tip casant, nu ductil. in consecinta, aceste instrumente se fractureaza mai usor la rotatii in sens antiorar, adesea chiar la un sfert de tura.