Actele falsificate partial

ACTELE  FALSIFICATE PARTIAL

Actele falsificate partial pot consta in inlaturarea de text sau semnatura, adaugare de text, contrafacerea unei semnaturi, aplicarea unei stampile false sau chiar adevarate, schimbarea unei fotografii, etc. Deci, suportul ramane acelasi, al documentului autentic. Formele variate de falsificare cer forme variate de prevenire a posibilitatilor de falsificare si de descoperire a actelor existente.

Actul banuit ca este falsificat va fi examinat in functie de modul lui de realizare. Atunci cand actul este scris cu mana se va verifica structura grafica, iar cand este scris cu masina, se vor cerceta caractele masinii de scris, tehnica de a scrie, structura desenului, literelor, cifrelor, forma de imprimare. Se va cerceta totodata si continutul pentru a vedea daca corespunde cu perioada mentionata, cu data actului, datele referitoare la persoane si la obiecte, cum ar fi de exemplu, numele persoanei, al strazii, localitatii, etc. Trebuie sa corespunda totodata din punct de vedere al stilului, ortografiei, ai anumitor termeni uzuali si tehnici, etc, care sunt legati de anumite epoci. Se va cerceta totodata si continutul scrisului, sub aspectul limbii folosite, al particularitatilor dialectale, vocabularului, ortografiei[1]. Se mai tine seama si de forma de redactare, limbajul folosit, contradictiile din cuprinsul documentului, suportul documentului, etc.

Falsificarea partiala poate consta in inlaturarea sau acoperirea unei mentiuni, semn, litera, cifra, cuvant, fraza, din adaugarea unei mentiuni, semn sau corectarea unor date existente care trebuie descoperite. Descoperirea lor este in functie de procedeul folosit. Astfel, inlaturarea poate avea loc printr-un procedeu mecanic (radiere, razuire) sau chimic (corodare, spalare).[2]

RADIEREA

Prin radiere se inlatura substanta colorata a urmelor scrisului cu guma, miez de paine, etc.Pe locul radierii raman urme specifice: hartia isi pierde luciul, fibrele se scamoseaza si hartia se subtiaza. De asemenea, uneori mai pot exista urme de apasare lasate de instrumentul cu care s-a scris, stergerea partiala si a urmelor de scriere din apropierea celor sterse. Unele acte, ca buletinele de identitate, livretele militare, pasapoarte, diplome, etc sunt prevazute la suprafata cu o retea de protectie care se altereaza prin radiere.[3],

Pentru a descoperi locul unde s-a realizat, se poate folosi iluminarea sau praful de grafit care se preseaza pe intreaga suprafata a hartiei, si, in caz ca pe ea s-au facut stersaturi, prafurile se impregneaza, relevand forma stersaturii.

RAZUIREA

Razuirea se poate efectua cu obiecte ascutite (varf de cutit, lama de barberit, etc) si se lasa aceleasi urme ca si la radiere, dar pe o portiune mai mica.

Peste locul radiat sau razuit daca s-a scris din nou cu cerneala sau creion acestea se difuzeaza sau se depun mai intens, iar marginile semnelor scrise apar zimtate din cauza fibrelor hartiei care au fost deranjate prin radiere si razuire.[5]

CORODAREA

Corodarea sau spalarea consta in decolorarea urmelor scrisului cu substante corozive (apa oxigenata, clor, acid clorhidric, etc) sau necorozive (spirt, apa, etc). In aceste cazuri, hartia isi pierde luciul, elasticitatea, se decoloreaza partial si urmele scrisului, vecin locului colorat, iar pe hartie apar pete galbene, urme de scurgeri.

In locul unde a avut loc corodarea, se observa, cu ajutorul iluminarii oblice o pata mata. Cand corodarea s-a facut cu ajutorul unor pensule fine sau cand s-a corodat intreaga suprafata a documentului, descoperirea ei este mult ingreunata.[6]

In caz ca se scrie din nou in locul unde a avut loc corodarea urmele scrisului se vor decolora partial sau isi vor schimba culoarea fata de restul scrisului.

Prezenta urmelor de radiere si corodare se stabileste prin mijloace de laborator ca: examinarea luminoscentei, analiza chimica cu ajutorul neuronilor radioactivi si cromatografica.

Astfel, daca asupra actului se proiecteaza un fascicol de raze ultraviolete, petele formate prin corodare devin luminoscente. Tot asa devin si portiunile restaurate de catre infractor prin incleierea hartiei ( cu clei, amidon si drojdie).

ACOPERIREA

Acoperirea unei parti din text are loc cand se urmareste sa se ascunda unele parti din document, care nu-i sunt favorabile faptuitorului si care vrea sa lase impresia ca petele au survenit intamplator. Ea se poate realiza cu aceeasi substanta cu care s-a scris sau cu alta, prin pete de cerneala sau de sange, etc.

In acest caz se va incerca ridicarea substantelor suprapuse fara a se altera textul camuflat. Daca acest lucru nu reuseste se va fotografia actul pe verso, cu lumina in transparenta.[8]