CRIMINALITATEA

CRIMINALITATEA

Criminologia - spre deosebire de alte discipline umaniste - abordeaza personalitatea umana din perspectiva implicarii acesteia in problematica etiologiei si profilaxiei manifestarilor infractionale, cautand sa dea raspuns la intrebari atat de dificile ca : cine e infractorul? cum apare si spre deosebire de altii adopta modelul comportamentului criminal?   Conceptul de personalitate a infractorului a suferit, in evolutia criminologiei, interpretari diferite, aproape fiecare autor avand propria sa definitie, propriul lui punct de vedere asupra personalitatii.

Din multiplele cercetari asupra criminalului, atat cele de criminologie generala, cat si cele de criminologie speciala (psihologie criminala) ori, mai ales, cele de criminologie clinica rezulta ca intre criminal si noncriminal nu sunt deosebiri de natura, ci de grad. Potrivit acesteia, si unul si altul sunt impinsi la actiuni si activitati de anumite nevoi, mobilul, si unul si altul sunt ajutati sau neajutati de anumite capacitati, de anumite acte de vointa etc. Aceste elemente psihice, fizice si altele la criminali sunt uneori mai puternice, de exemplu impulsurile, mobilurile - agresivitatea, sexualitate - si altele mai slabe - de exemplu vointa, stapanirea de sine si altele.

Se mai constata ca unii recidivisti comit uneori aceleasi crime si ca dovedesc precocitate in manifestarile criminale; ei manifesta un fel de inclinatie spre crima si, mai ales, spre anumite crime; totodata, acestia arata persistenta pe calea criminalitatii si ocolirea muncii, neincadrare in randul oamenilor cinstiti, dovedesc periculozitate sociala, fiindca au o inclinatie si pornire spre crima.

Astfel de trasaturi si manifestari caracterizeaza pe criminali si ii deosebesc de noncriminali. Dar deosebirea, nu este dupa cum am mai spus, de natura, criminalii nu sunt o alta speta de oameni, ci o deosebire de grad sau de prag, care caracterizeaza pe criminali.

Pe aceasta linie de gandire s-a observat ca nu toate aceste elemente psihice stau toate pe acelasi plan si nu trebuie observate in mod izolat, ci pe ansamblu si, indeosebi, in felul cum se grupeaza, ca mai importanta este "constelatia" lor, spre exemplu impulsuri puternice si vointa slaba ; asemenea constelatii si structurari au un anumit accent de durata si stabilitate, de exemplu, la recidivisti aceste elemente sunt mai vadite.

Care credeti ca sunt cauzele criminalitatii in Romania?

Traversam o perioada in care, la marile flageluri sociale cunoscute - coruptia, saracia, somajul, drogurile, alcoolismul -, se adauga terorismul, crima organizata, degradarea mediului urban, precum si factori subtili ca abuzurile, discriminarile, absenta controlului, promovarea violentei prin mass-media. Grupurile care sufera cel mai mult din cauza criminalitatii raman mereu aceleasi: tinerii, varstnicii, femeile, persoanele singure, cei care traiesc in cartiere marginalizate. Desi riscurile imediate par urgente, ameliorarile de durata apar doar cand sant abordati factorii indirecti: incultura, saracia, lipsa perspectivei de viata. Ca urmare, prevenirea criminalitatii este o urgenta a acestei perioade pentru Romania, o adevarata problema de buna guvernare pentru a evita mersul spre o societate terorizata si care nu poate neglija obiective precum ordinea sociala, aplicarea corecta a legilor, supravegherea si evaluarea activa a riscurilor de orice natura pe intreg teritoriul tarii. Pentru toate acestea este nevoie de o strategie de prevenire centrata pe dezvoltarea sociala, in care puterile publice sa aiba rolul principal in coordonarea programelor la nivel national, judetean si local.

Dupa parerea mea,cauzele criminalitatii in Romania sunt multe,dintre care:

- saracia;

- gelozia;

- consumul de droguri;

- consumul de alcool;

- filmele si jocurile video violente;

- sanatatea mintala;

- anturajul;

- familia.

Saracia

Omul sarac are o viata plina de privatiuni, este exclus de la ofertele sociale si culturale ale societatii si comunitatii in care traieste din cauza lipsei oportunitatilor, devenind un izolat, daca nu-si gaseste refugiul in randurile saracilor ca el. Saracia afecteaza valorile politice, inducand starea de indiferenta fata de problemele comunitatii si de deciziile care o privesc. Lipsa veniturilor sau putinatatea lor afecteaza climatul si relatiile de familie, pozitia in societate, statutul cultural-educational al oamenilor, iar intre grupurile etnice apare competitia pentru stapanirea resurselor.

Din perspectiva culturala si educationala, saracia adanceste alienarea culturala si analfabetismul, reduce ponderea celor care se pot bucura de beneficiile culturii si stiintei de carte. In acelasi timp, poate duce la cresterea delicventei, a ratei criminalitatii, ceea ce amplifica insecuritatea si anomia sociala.Datorita crizei economice din ziua de astazi, datorita lipsei locurilor de munca, datorita lipsei surselor de a asigura cresterea copiilor, au loc tot mai multe crime si sinucideri.

Gelozia

Gelozia este de fapt crima.

Sentimentul de gelozie vine din sentimentul de posesiune. Gelozia te face sa il ucizi pe cel de langa tine sau chiar pe tine insuti. Cand esti bolnav de gelozie si persoana de langa tine te inseala, nu gandesti decat cum sa faci sa fie doar a ta si singurul mod este de a o omori. Parerea mea este ca gelozia ucide.

Consumul de droguri, consumul de alcool

Odata ce o persoana a inceput sa consume droguri, este foarte greu sa le lase. Persoanele care se afla sub influenta alcoolului sau a drogurilor nu au discernamant in momentul producerii unei infractiuni. O persoana aflata sub influenta alcoolului sau a drogurilor este predispusa sa faca infractiuni pe care nu le-ar face daca nu ar fi sub influenta drogurilor sau alcoolului.

Filmele si jocurile video violente

Filmele si jocurile violente influenteaza in mare parte copiii si adolescentii. Ceea ce vad la televizor sau la jocurile video violente ii fac sa creada ca asa este bine sa faca si ei in realitate. Aceste lucruri le da un impuls in a omori sau a face rau.

Sanatatea mintala

Persoanele cu tulburari mintale sunt violenti si periculosi si nu au discernamant, motiv pentru care acestia ar trebui izolati de societate in spitale-azil. Din acest motiv apar consecinte negative grave asupra vietii acestora si a familiilor lor: isi pierd suportul social, li se ignora sau neaga drepturile individuale, sunt izolati de societate, iar integrarea in comunitate se face cu dificultate.

Din cauza stigmatizarii se apeleaza cu intarziere la serviciile si la profesionistii din domeniul sanatatii mintale. Tot din cauza prejudecatilor si al stigmatizarii pacientii simt umilinta, jena, suferinta, descurajare, tulburarea psihica se amplifica si apar si tendintele de suicid.

Anturajul, familia

Violenta in familie nu are consecinte favorabile pentru copiii care cresc in acea familie cu violenta fizica sau psihica. Atunci cand copiii sunt lasati prea mult timp singuri, de exemplu cand parintii pleaca in strainatate sa munceasca,copiii nu au parte de afectiune si simt lipsa parintiilor. De multe ori, copiii intra intr-un anturaj care ii obliga sa comita infractiuni.

Cum percepeti fenomenul criminalitatii in Romania? Motivati

In Romania, ordinea civila s-a degradat, inflatia a inregistrat un salt extraordinar, criminalitatea a crescut alarmant, piata neagra este o prezenta cotidiana, la vedere.

Deschiderea frontierelor in toata aceasta regiune a facilitat miscarea persoanelor si a marfurilor, impulsionand piata libera dar si criminalitatea. Folosind forta financiara de care dispun, grupurile crimei organizate au penetrat foarte rapid democratiile aflate in faza incipienta, au corupt oficialitatile politice si guvernamentale, de regula reprezentate de persoane voluntariste, slab pregatite pentru a conduce, uaor influentabile.

O stare puternic dezechilibrata s-a instalat si adancit fara ca autoritatile sa intervina, acceptand jocul gruparilor criminale, care si-au pus in aplicare intregul arsenal, mai rafinat sau mai brutal, de mijloace si metode de actiune.

Procesul de privatizare care s-a declansat in absenta unei reglementari clare si a unei minime strategii a fost benefic pentru lumea interlopa, produsa de oranduirea  de tip comunist, precum si pentru fosta nomenclatura, care a avut la dispozitie de la inceput forta financiara necesara pentru a acoperi importante parti din capitalul scos la privatizare.

In Romania, multi criminali nu sunt prinsi, cei cu bani sau cu anuminte functii importante scapa. Omul de la tara de exemplu, care fura o gaina, primeste amenda sau plateste chiar cu inchisoarea. In timp ce altii care omoara oameni nu sunt prinsi sau nu sunt pedepsiti corespunzator.

Care tipuri de infractiuni vi se par cele mai periculoase? De ce?

Obiectul juridic special iI constituie relatiile sociale referitoare la dreptul Ia viata al fiecarei persoane asupra careia se efectueaza activitatea de ucidere.

Obiectul material este corpul in viata al victimei.

Nu conteaza daca victima era sanatoasa ori intr-o faza avansata de boala ai nu ar mai fi trait mult daca nu ar fi fost ucisa; chiar daca ar fi actionat si cauze naturale care ar fi dus ulterior la moartea victimei, fapta constituie omor.

Este indiferent si daca victima ar fi fost o persoana tanara sau in varsta, ori daca era sau nu an plenitudinea facultatilor fizice si psihice.

Subiectul activ nemijlocit (autor) al infractiunii de omor, poate fi orice persoana fizica responsabila, deoarece legea nu cere ca subiectul activ sa aiba o calitate anume.

Uneori, fapta este comisa de o singura persoana; dar exista adeseori, cazuri de pluralitate de subiecti, cand omorul este savarsit prin participarea mai multor persoane (coautori, instigatori, complici) - in participatie ocazionala.

Subiectul pasiv al omorului este persoana ucisa ca urmare a activitatii subiectului activ; aceasta inseamna ca subiect pasiv al infractiunii nu poate fi decat o persoana in viata (este exclusa infractiunea de omor cand subiectul pasiv este fatul ori un cadavru).

Uneori omorul poate avea mai multi subiecti pasivi (de exemplu, omorul savarsit asupra mai multor persoane deodata sau succesiv).

Infractiunea de omor implica o activitate de ucidere (de suprimare a vietii) a unei persoane fizice, adica o

activitate materiala care are ca rezultat moartea unui om.

Activitatea - actiune ori inactiune - trebuie sa aiba o anume forta distructiva, sa fie apta sa provoace moartea persoanei in conditiile date.

Cele mai importante infractiuni, din puctul meu de vedere, sunt:

- Omorul savarsit cu premeditare (articolul 175,alin. 1,litera a) din Codul penal).

Omorul cu premeditare prezinta un pericol social mai ridicat decat omorul simplu datorita periculozitatii infractorului care isii pregateste cu sange rece actiunea de a ucide, dovedind ferocitate in actiunea sa, in vederea realizarii hotararii infractionale.

Legea, desi a prevazut premeditarea ca un element circumstantial al omorului calificat, nu a explicat totusi intelesul acestui termen.

In intelesul obisnuit al cuvantului, o fapta premeditata inseamna o actiune indelung gandita sau desfasurata pe baza unei deliberari anterioare, a unei chibzuinte anticipate.

Actiunea premeditata implica o hotarare prealabila si activitati materiale premergatoare savarsirii infractiunii, ca de exemplu, de procurare sau de adaptare a instrumentelor in vederea comiterii omorului.

Premeditarea in cazul continutului agravat al infractiunii constituie o cerinta a laturii subiective a infractiunii. Premeditarea este o circumstanta reala ce se restrange asupra participantilor.

- Omorul savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate (articolul 175,alin. 1,litera c) din Codul penal).

Pericolul social mai grav al omorului savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate este justificat de gradul de periculozitate pe care il prezinta subiectul activ al unui astfel de omor.

Faptuitorul incalca nu numai datoria generala de a respecta viata semenilor lui, ci si pe aceea speciala de a respecta viata celor apropiati din punct de vedere al familiei.

Omorul savarsit contra sotului sau unei rude apropiate apare deosebit de odios intr-o societate civilizata in care familia trebuie cladita pe sentimente de stima si afectiune, de respect reciproc intre soti, intre membrii acesteia.

Calitatea de sot sau de ruda trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei.

Pentru existenta acestui element circumstantial este necesar sa se constate ca victima este o ruda apropiata a faptuitorului in sensul explicat in art. 149 Codul penal, sau are calitatea de sot al acestuia.

Calitatea de sot decurge din existenta casatoriei in momentul savarsirii faptei, neavand relevanta daca sotii locuiau impreuna sau erau despartiti in fapt.

Daca aceasta calitate nu mai exista, ca urmare a divortului, fapta constituie omor simplu.

Calitatea de sot sau de ruda apropiata a autorului, fiind o circumstanta personala, nu se rasfrange asupra participantilor.

Care institutii care se ocupa cu prevenirea si combaterea criminalitatii isi fac treaba cel mai bine?

Dupa parerea mea, institutiile penitenciare isi fac cel mai bine treaba. Foarte rar am auzit de cineva care evadeaza din penitenciarele din Romania.

Si institutiile de politie isi fac treaba, dar nu chiar toti angajatii in mod egal. Unii dintre ei isi iau munca in serios, pe cand altii prefera sa nu aplice legile si sa inchida ochii la anumite infractiuni.

Ce forme de prevenire sau combatere a criminalitatii ar trebui sa existe pentru ca fenomenul criminalitatii sa fie stopat sau diminuat?

Iluzia ca poate exista o societate fara criminalitate s-a risipit de mult. Noul model social trebuie sa includa criminalitatea ca o constanta, cu tot ce decurge de aici: personal specializat, penitenciare suficiente, un institut de criminologie, studii si cercetari, programe diferentiate de prevenire, informarea si educarea publicului, fonduri pe masura eforturilor, o fundatie publica pentru prevenire, legislatie adecvata, cooperare internationala. O tara fara un institut de criminologie e mai putin credibila atunci cand se angeajaza sa apere cetatenii si bunurile lor, granitele si ordinea de drept, sa mentina un climat social linistit, sa impuna legea in situatii de o mare diversitate. Si asta pentru ca autoritatile au nevoie sa inteleaga mai intai fenomenele pentru a putea gestiona probleme atat de complexe precum criminalitatea.

In ultimii ani, doua modalitati de prevenire a delincventei sant cele mai utilizate in lume: prima este prevenirea sociala, care apeleaza la educatie, iar prin intermediul institutiilor si specialistilor, impiedica evolutia indivizilor spre inadaptare si antisocialitate. A doua este prevenirea situationala, care urmareste protejarea persoanelor si bunurilor cu ajutorul politistilor si expertilor care stabilesc masuri eficace in teren, instruiesc cetatenii, instaleaza dispozitive adecvate.

Pe termen lung, actiunile preventive au o dubla orientare: pe de o parte, spre factorii care anticipeaza o dezvoltare inadecvata a persoanei si a familiei sale si, pe de alta parte, spre comunitatea in care traiesc acestia. Prevenirea sociala dezvolta programe de ameliorare precoce a competentelor de viata ale minorilor, de eliminare a carentelor parentale, de creare a conditiilor pentru o buna evolutie intelectuala si morala a familiei, de imbogatire a mediului educativ in care traiesc copiii. A te purta civilizat, a respecta regulile, a-ti controla agresivitatea, a-ti impune sa fii bun cu cei din jur, a fi cooperant, a-i pretui pe cei apropiati nu sunt achizitii atat de facile pe cat par la prima vedere. Cu cat vulnerabilitatea sociala a copiilor si parintilor este mai mare, cu atat riscul aparitiei si mentinerii conduitelor antisociale este mai amplu. Cand esti convins ca nu ai valoare si nici viitor, conduita morala e considerata un lux inutil.

O strategie ampla de prevenire trebuie sa clarifice foarte repede o serie de probleme fundamentale: tendintele si cauzele criminalitatii in tara si in lume, sursele vulnerabilitatii sociale si individuale, izvoarele traditionale ale ordinii sociale, modalitatile crearii unei culturi adecvate ideii de prevenire, domeniile si principiile care fundeaza programele de prevenire, necesitatea actiunilor proactive, calitatea penalitatii actuale, limitele sistemului penitenciar, elaborarea reglementarilor nationale corespunzatoare. Un capitol aparte va fi consacrat institutiilor si organizatiilor implicate direct in prevenirea criminalitatii: ministere, intreprinderi, organizatii non-guvernamentale, benevoli. Unele prioritati sant vizibile de pe acum: o lege a prevenirii, sondaje de victimizare, cartografierea delincventei, formarea specialistilor.

Iata si un alt argument pentru abordarea serioasa a prevenirii criminalitatii: costurile sale enorme.

Acestea includ cheltuielile privind functionarea politiei, jandarmeriei, parchetelor, tribunalelor si penitenciarelor, valoarea ingrijirilor medicale si psihologice acordate victimelor, pierderile determinate de coruptie, de furturile de bunuri apartinand cetatenilor sau firmelor, de fraudele economice si fiscale, de fraudele vamale, de cheltuielile prilejuite de tulburarile ordinii publice, de pagubele generate de comertul clandestin si de profiturile din lumea interlopa, de cheltuielile firmelor particulare si de stat pentru a se proteja. La acestea se mai adauga acele aspecte greu de cuantificat, dar generatoare de mari suferinte: pierderile de vieti omenesti, vietile distruse ale rudelor victimelor criminalitatii, reactiile de razbunare, neincrederea ce survine in relatiile sociale, frica permanenta de o noua agresiune, schimbarea obiceiurilor oamenilor determinate de teama de noi infractiuni, pierderile turistice si culturale, imaginea defavorabila a tarii in ochii strainilor.

Intregul efort de prevenire are in centrul sau o diversitate de programe pentru copii si familie, pentru scoli si comunitati, pentru victime, pentru detinuti, pentru minoritati si imigranti etc., dar si programe inalt specializate in domeniul toxicomaniei, coruptiei, crimei organizate, mediului natural si construit (unele exista deja dar nu se bucura de o coordonare generala adecvata). Activitatea de prevenire nu poate fi eficienta in orice conditii: este nevoie de statistici uniforme, de o legislatie incisiva, de o reflectare obiectiva in mass-media, de evaluarea corecta a nevoilor locale, de implicarea cetatenilor si a sectorului privat.

Prevenirea se realizeaza cu participarea unor ample categorii de oameni, nebanuite la prima vedere: corpul profesoral din toate categoriile de scoli, arhitectii care trebuie sa proiecteze spatii de locuit usor de supravegheat si care sa incurajeze viata in comun, persoanele care pot deveni victime, martorii intamplatori care asista la scene conflictuale, familiile tinere care au dificultati, politistii, al caror rol pacificator devine din ce in ce mai amplu, personalul din penitenciare si toate categoriile de detinuti, portarii si chelnerii din baruri, discoteci si restaurante, responsabilii cu iluminatul strazilor, patronii de firme sincer interesati de siguranta institutionala si de diminuarea pierderilor produse de sustrageri de tot felul

'Prevenirea nu este doar opera unui specialist, ci ea solicita efortul tuturor. Dincolo de recomandari foarte limitate, ea implica apelul la o schimbare de mentalitati O societate unde se reinnoada comunicarea, unde constrangerile raman suple, unde omul este luat constant in consideratie va refuza violenta. Refuzand aceasta sfidare, se va naste o lume nu fara violenta, dar mai linistita' .

BIBLIOGRAFIE :

Criminalistica, Camil Suciu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972